2rh-12/23 — restabilirea in functie, incasarea salariului, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2rh-12/2023

2-20063338-01-2rh-23012023

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Dondușeni (T. Sobolschii)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (S. Filincova, G. Stratulat, D. Mardari, M. Pitic,

V. Burduh)

Î N C H E I E R E

14 iunie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Mariana Pitic

Oxana Parfeni

Aliona Donos

Ion Malanciuc

examinând cererea de revizuire depusă de către Lazari Terzi,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Lazari Terzi împotriva președintelui raionului Ocnița, Consiliului raionului Ocnița,

intervenient accesoriu Voinescu Vasile privind anularea dispoziției de eliberare din

funcție, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate

de la serviciu, repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 30 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă :

La 12 iunie 2020, Lazari Terzi a depus cererea de chemare în judecată

împotriva președintelui raionului Ocnița, Consiliului raionului Ocnița prin care a

solicitat anularea dispoziției nr. 62 din 20 ianuarie 2020, prin care a fost eliberat din

funcția de șef serviciu alte domenii în baza art. 86 alin. (1) lit. y1 ) din Codul muncii,

restabilirea în funcția de șef serviciu alte domenii, serviciu deservirea clădirilor și

subdiviziunilor Consiliului raional Ocnița, încasarea salariului pentru perioada lipsei

forțate de la muncă pentru perioada 20 ianuarie 2020 până la data emiterii hotărârii

judecătorești, încasarea prejudiciului moral în mărime de 50 000 de lei și

cheltuielilor de judecată în sumă de 3000 de lei.

Prin încheierea protocolară din 10 septembrie 2020 a Judecătoriei Edineț,

sediul Dondușeni, a fost atras în calitate de intervenient accesoriu Vasile Voinescu.

Prin încheierea din 23 martie 2021 a Curții de Apel Bălți a fost constatată

competența instanței de drept comun din cadrul Judecătoriei Edineț, sediul

Dondușeni la judecarea cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată

depusă de Lazari Terzi împotriva președintelui raionului Ocnița, Consiliului

1

raionului Ocnița, intervenient accesoriu Voinescu Vasile privind anularea dispoziției

de eliberare din funcție, restabilirea în funcție, încasarea salariului și a prejudiciului

moral.

Pe parcursul judecării cauzei, președintele raionului Ocnița a depus cerere

reconvențională împotriva lui Terzi Lazari privind repararea prejudiciului material

în cuantum de 34 437 lei.

Prin încheierea protocolară din 17 mai 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul

Dondușeni a fost restituită cererea reconvențională.

Prin hotărârea din 31 mai 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni a fost

respinsă integral acțiunea.

Prin decizia din 17 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul declarat

de Terzi Lazari, reprezentat de avocatul Raducan Irina, casată integral hotărârea din

31 mai 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni, fiind pronunțată o hotărâre

nouă de admitere parțială a acțiunii. S-a anulat dispoziția președintelui raionului

Ocnița nr. 62 din 20.01.2020 „Cu privire la concedierea dlui Terzi L.”. S-a restabilit

Terzi Lazari în funcția de șef serviciu alte domenii, Serviciu deservirea clădirilor și

subdiviziunilor Consiliului raional Ocnița. S-a obligat aparatul președintelui

raionului Ocnița să calculeze și să achite lui Terzi Lazari, salariul mediu pentru

perioada lipsei forțate de la muncă, în perioada dintre 23 ianuarie 2020 până la 17

mai 2022. S-a încasat din contul președintele raionului Ocnița în beneficiul lui Terzi

Lazari, prejudiciul moral în mărime de 3000 de lei. S-a respins pretenția lui Terzi

Lazari privind încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 30 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul de către vicepreședintele raionului Ocnița, Eugeniu Șipcalov, în interesele

președintelui raionului Ocnița și a Consiliului raionului Ocnița.

A fost casată integral decizia din 17 mai 2022 a Curții de Apel Bălți și a fost

menținută hotărârea din 31 mai 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni,

adoptate în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Lazari

Terzi împotriva președintelui raionului Ocnița, Consiliului raionului Ocnița,

intervenient accesoriu Voinescu Vasile privind anularea dispoziției de eliberare din

funcție, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate

de la serviciu, repararea prejudiciului moral.

La 18 ianuarie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Terzi Lazari a depus

cerere de revizuire împotriva deciziei din 30 noiembrie 2022 a Curții Supreme de

Justiție, solicitând admiterea cererii de revizuire, rejudecarea cauzei cu pronunțarea

unei decizii noi privind menținerea deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Bălți,

fiind redactată în limba rusă (f.d. 18-22).

Examinând admisibilitatea cererii de revizuire, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia că aceasta este inadmisibilă, din motivele ce

succed.

În conformitate cu articolul 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheiere de respingere a

cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Completul de judecată constată că cererea de revizuire depusă de către Terzi

Lazari împotriva deciziei din 30 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție este

redactată într-o altă limbă decât limba oficială în care se desfășoară procesul, fără a

anexa traducerea acesteia în limba de stat.

2

La acest capitolul, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

învederează că, unul din principiile fundamentale ale procesului civil este principiul

limbii oficiale de procedură, care este consacrat în art. 118 din Constituție, art. 24

din Codul de procedură civilă și art. 9 din Legea cu privire la organizarea

judecătorească.

Astfel, în conformitate cu art. 13 alin. (1) din Constituție, limba de stat a

Republicii Moldova este limba română, funcționând pe baza grafiei latine.

Potrivit art. 118 alin. (1) din Constituție, procedura judiciară se desfășoară în

limba română.

Conform art. 24 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecarea cauzelor

civile în instanțele judecătorești se desfășoară în limba română.

În corespundere cu art. 9 din Legea cu privire la organizarea judecătorească nr.

514-XIII din 06.07.1995, procedura judiciară se desfășoară în limba română.

Persoanele care nu posedă sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua

cunosțință de toate actele și lucrările dosarului, de a vorbi în instanță prin interpret.

În cazurile și în modul prevăzute de legislația procesuală, procedura judiciară

se poate desfășura și în altă limbă, în condițiile Legii cu privire la funcționarea

limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.

În cazul când procedura judiciară se efectuează în altă limbă, documentele

procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în limba română.

Din cele menționate rezultă că procedura judiciară poate fi efectuată în altă

limbă, însă documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în

limba de stat. Astfel, cetățenii care nu posedă sau nu vorbesc limba de stat au dreptul

să se exprime în limba maternă în cadrul procedurilor judiciare, chiar și în ipoteza

în care cunosc limba de stat, fiind un beneficiu legal acordat acestora. Totodată,

dreptul de a se exprima în limba maternă în cadrul procedurilor orale desfășurate în

fața instanței judecătorești, include și dreptul de a întocmi și înainta în instanță acte

de procedură sau alte cereri în această limbă.

În această consecvență, instanța de revizuire notează că principiul utilizării

limbii oficiale, consfințit în Declarația de Independență a Republicii Moldova, în art.

118 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, art. 9 din Legea cu privire la

organizarea judecătorească și art. 24 alin. (1) din Codul de procedură civilă, impune

ca judecarea cauzelor civile să aibă loc în limba oficială a statului.

Însăși Curtea Europeană a Drepturilor Omului a observat că dreptul de acces la

instanță nu este unul absolut și se pot impune anume limitări; acestea sunt implicit

admise, deoarece dreptul de acces „prin natura sa, presupune reglementarea sa de

către stat, reglementare care poate varia în timp și spațiu, în concordanță cu nevoile

și resursele comunității și ale indivizilor” (a se vedea Stanev vs Bulgaria [Marea

Cameră], 17 ianuarie 2012, §230; Pasquiuni vs San Marino, 2 mai 2019, §156).

Condițiile de admisibilitate a unei căi de atac pot fi aplicate dacă nu reduc

substanța dreptului de acces la un tribunal, și, în special, dacă ele urmăresc un scop

legitim și dacă există o legătură rezonabilă de proporționalitate între mijloacele

utilizate și scopul care trebuie îndeplinit (a se vedea Sultan vs Republica Moldova,

5 iunie 2018, §24; Graciova vs Republica Moldova, 24 ianuarie 2019, §§23-24).

Limitările într-o cale extraordinară de atac pot fi mai stricte decât cerințele

instituite pentru o cale de atac ordinară (a se vedea, inter alia, Miessen vs Belgia, 16

3

octombrie 2016, §64; Samardžić vs Croația, 20 iulie 2017, §28; Zubac vs Croația

[Marea Cameră], 5 aprilie 2018, §82).

Din cele menționate rezultă că documentele procesuale judiciare se întocmesc

în mod obligatoriu și în limba de stat, care este limba română, iar cetățenii-justițiabili

care nu posedă sau nu vorbesc limba de stat au dreptul să se exprime în limba

maternă, prin interpret, în cadrul procedurilor desfășurate în fața instanței

judecătorești, chiar și în ipoteza în care cunosc limba de stat.

Însă, dreptul de a se exprima în limba maternă în cadrul procedurilor

desfășurate în fața instanței judecătorești, include și dreptul de a întocmi și înainta

în instanță acte de procedură sau alte cereri în această limbă, dar în mod obligatoriu

traduse și în limba de stat.

În aceste condiții, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează că atunci când cererea de revizuire este redactată într-o altă limbă

decât cea în care se desfășoară procedura judiciară, este aplicabilă sancțiunea

procedurală sub forma inadmisibilității cererii de revizuire.

Or, în conformitate cu articolul 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept

procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de

neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în

caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

Pe cale de consecință, instanța de revizuire notează că ignorarea de către

subiectul procesual civil a prescripțiilor legale și a condițiilor de legalitate a cererii

de revizuire ar lipsi procedura civilă de eficiență și ar submina efectele actului de

justiție.

În acest sens legiuitorul a instituit în procesul civil instituția sancțiunilor

procedurale, una dintre care este perimarea, adică sancționarea pasivității

participanților la proces.

Astfel, neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a unui act de procedură

atrage după sine perimarea, ca sancțiune procedurală pentru neglijența părților sau a

participanților la proces în îndeplinirea obligațiilor sale procedurale, precum și de

intenția acestora de a abandona procesul civil.

Respectiv, perimarea fiind o consecință a lipsei de străduință și insistență în

desfășurarea procesului civil.

Din considerentele expuse supra și având în vedere că cererea de revizuire

depusă de Terzi Lazari este redactată într-o altă limbă decât cea în care se desfășoară

procedura judiciară, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide

că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu Declarația de Independență a Republicii Moldova, art. 118

alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, art. 9 alin. (1) din Legea cu privire la

organizarea judecătorească, art. 24 alin. (1), art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) din

Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Terzi

Lazari împotriva deciziei din 30 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, în

cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Lazari Terzi

4

împotriva președintelui raionului Ocnița, Consiliului raionului Ocnița, intervenient

accesoriu Voinescu Vasile privind anularea dispoziției de eliberare din funcție,

restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la

serviciu, repararea prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Mariana Pitic

Oxana Parfeni

Aliona Donos

Ion Malanciuc

5