2ra-190/23 — evacuarea din bunul imobil, obligarea de a nu crea obstacole in exercitarea dreptului de proprietate, radierea vizei de domiciliu si incasarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-190/23 2-21106904-01-2ra-01022023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. C. Valah) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Pruteanu, I. Țurcan, I. Cotruță) ÎNCHEIERE 07 iunie 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva Judecători Aliona Miron Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Natalia Mîndru, reprezentată de avocatul Dumitru Marco, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Agafia Mîndru împotriva Nataliei Mîndru cu privire la evacuarea din bunul imobil și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Natalia Mîndru, reprezentată de avocatul Dumitru Marco și a fost menținută hotărârea din 07 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, constată: La data de 14 iulie 2021, Agafia Mîndru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Nataliei Mîndru cu privire la evacuarea din bunul imobil și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile (din 30 iunie 2021) este proprietară unică a bunurilor imobile cu nr. cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX din mun. XXXXX, str. XXXXX, în baza Contractului de determinare a cotelor-părți cu donație nr.5687 din 19 octombrie 2017 și Deciziei privind formarea bunului imobil nr.XXXXX din 10 noiembrie 2017. Potrivit Cărții de imobil pentru luarea la evidență a cetățenilor care locuiesc în casa nr.XXXXX din str. XXXXX, mun. XXXXX, pârâta (care este fiica reclamantei) și-a stabilit viza de domiciliu la adresa menționată la 18 aprilie 2003 și până în prezent continuă să locuiască în acest bun imobil împreună cu concubinul său Adrian Curchi.

1 Luând în considerare comportamentul agresiv al fiicei și concubinului ce a dus la numeroase neînțelegeri, conflicte, agresări fizice în adresa reclamantei și deoarece pârâta împiedică reclamanta să-și exercite deplin dreptul de proprietate, reclamanta i-a solicitat pârâtei de nenumărate ori eliberarea imobilului. Reclamanta a menționat că după ultima agresare fizică s-a adresat cu cerere la Clinica medico-legală din mun. Chișinău, str. Vl. Korolenco 8, pentru a fi efectuată expertiza medico-legală a leziunilor corporale suferite. Astfel, potrivit Raportului de expertiză extrajudiciară nr.202102P1090 din 26 aprilie 2021, reclamanta a comunicat expertului judiciar că, la 22 aprilie 2021, în jurul orelor 23:00, a fost agresată fizic la domiciliu de fiică și ginere (concubin), fiind apucată brutal de brațe și îmbrâncită.

La întrebarea expertului reclamanta a comunicat că are dureri la nivelul țesuturilor moi a brațului stâng, la nivelul articulației radio-carpale stângi. În urma celor întâmplate, numeroasele solicitări ale reclamantei către pârâtă și concubinul ei de a părăsi locuința reclamantei nu s-au soldat cu succes. Dat fiind faptul că pârâta și concubinul au refuzat categoric să părăsească locuința reclamantei, la 06 iulie 2021, avocatul Adrian Oprea în interesele reclamantei, s-a adresat repetat cu o notificare în scris expediată cu aviz recomandat, în care a solicitat pârâtei să elibereze imobilul în termen de 3 zile din momentul recepționării, fără încasarea unor eventuale cheltuieli.

Concomitent, pârâta a fost înștiințată că dacă nu va elibera bunul imobil în termenul indicat, reclamanta va lua măsuri de restabilire forțată a ordinii de drept și de apărare a dreptului de proprietate prin înaintarea acțiunii în instanța de judecată privind evacuarea pârâtei din bunul imobil cu încasarea cheltuielilor de judecată. Pârâta a recepționat notificarea la 08 iulie 2021, reieșind din avizul de recepție. În aceeași zi pârâta a telefonat avocatul Adrian Oprea în interesele reclamantei și repetat a ignorat solicitările de a părăsi bunul imobil al reclamantei. Astfel, până în prezent pârâta nu a plecat din locuință reclamantei și continuă abuziv să locuiască în imobil, iar reclamanta este nevoită a se adresa în instanța de judecată pentru soluționarea litigiului.

Reclamanta a reiterat că este unica proprietară legală a bunurilor imobile cu nr. cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX din mun. XXXXX, str. XXXXX, iar pârâta locuiește în acest imobil ilegal. Reclamanta a menționat că dreptul de proprietate fiind un drept absolut, este recunoscut titularului său în raporturile cu toate celelalte persoane care sunt obligate să nu îl încalce, iar când bunul aflat în proprietatea unei persoane ajunge în posesia sau deținerea nelegitimă a altei persoane, proprietarul are dreptul la acțiune în revendicare. Reclamanta a invocat legislația aplicabilă speței și a declarat că, nu-și poate exercita deplin atributele dreptului de proprietate din vina pârâtei și concubinului acesteia care domiciliază în imobil, respectiv obstacolele urmează a fi înlăturare prin evacuarea pârâtei din imobilul reclamantei.

Urmare celor expuse, reclamanta a considerat că este îndreptățită a solicita evacuarea pârâtei din imobil, care nu are nici un drept asupra imobilului dat. 2 Reclamanta a solicitat evacuarea pârâtei din bunurile imobile cu nr. cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX din mun. XXXXX, str. XXXXX; obligarea să nu creeze obstacole reclamantei în exercitarea dreptului de proprietate; radierea vizei de domiciliu a pârâtei din bunurile imobile enunțate; încasarea de la pârâtă în beneficiul reclamantei cheltuielile de judecată privind taxa de stat, asistența juridică în sumă de 4 000 de lei și cheltuielile de ridicare a extrasului din Registrul bunurilor imobile, în mărime de 130 de lei. Prin hotărârea din 07 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost admisă parțial acțiunea și s-a evacuat Natalia Mîndru din bunurile imobile cu numerele cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX din mun.

XXXXX, str. XXXXX nr.XXXXX, cu obligarea să nu creeze obstacole Agafiei Mîndru, în exercitarea dreptului de proprietate asupra acestor bunuri. S-a încasat de la Natalia Mîndru în beneficiul Agafiei Mîndru, cheltuielile de judecată privind taxa de stat 200 de lei și asistența juridică 3 000 de lei. În rest, s-a respins acțiunea ca neîntemeiată. La data de 08 iulie 2022 Natalia Mîndru, reprezentată de avocatul Dumitru Marco a declarat apel nemotivat, iar la data de 26 octombrie 2022 a declarat apel motivat împotriva hotărârii din 07 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii, cu emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Natalia Mîndru, reprezentată de avocatul Dumitru Marco și s-a menținut hotărârea din 07 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. S-a încasat de la Natalia Mîndru în beneficiul Agafiei Mîndru cheltuielile pentru asistența juridică în instanța de apel în cuantum de 1 200 de lei. Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a considerat că prima instanță corect a constatat că Natalia Mîndru nu deține dreptul de proprietate asupra imobilelor litigioase. La fel, nu a fost stabilit un alt careva drept ce ar permite Nataliei Mîndru ocuparea acestor bunuri imobile și nu au fost prezentate probe ce ar justifica ocuparea legitimă a acestor bunuri și întemeiat a dispus evacuarea Nataliei Mîndru din bunurile imobile cu numerele cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX din mun.

XXXXX, str. XXXXX nr.XXXXX, cu obligarea să nu creeze obstacole Agafiei Mîndru. Mai mult ca atât, Natalia Mîndru însăși a recunoscut că împreună cu familia sa au părăsit locuința de pe adresa mun. XXXXX, str. XXXXX. Referitor la pretenția din acțiune privind obligarea pârâtei să nu creeze obstacole reclamantei în exercitarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile indicate supra, instanța de apel a considerat că instanța de fond întemeiat a admis-o, deoarece este o pretenție accesorie în raport cu pretenția principală privind evacuarea pârâtei din bunurile imobile ale reclamantei, admisă de instanță ca întemeiată. Referitor la compensarea cheltuielilor de judecată ce țin de acordarea asistenței juridice în mărime de 3 000 de lei pretinse de intimată, instanța de apel a reținut că instanța de fond corect a hotărât punerea acestora pe seama pârâtei Natalia Mîndru.

3 Totodată, corect a dispus prima instanță în temeiul art. 94 CPC, și încasarea din contul Nataliei Mîndru a sumei de 200 de lei pentru compensarea cheltuielilor de plată a taxei de stat suportate de reclamantă la depunerea acțiunii în prima instanță. Instanța de apel a considerat necesar de a încasa de la Natalia Mîndru în beneficiul Agafiei Mîndru și cheltuielile pentru asistența juridică în instanța de apel în cuantum de 1 200 de lei, pe care instanța de apel le-a considerat că au fost reale, necesare și rezonabile. La data de 26 ianuarie 2023, Natalia Mîndru, reprezentată de avocatul Dumitru Marco, a declarat recurs împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie respinsă integral.

În motivarea recursului s-a invocat că Agafia Mîndru pretinde că este proprietar unic al bunurilor imobile cu nr. cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX situate în mun. XXXXX, str. XXXXX în baza Contractului de determinare a cotelor- părți cu donație nr. 5687 din 19 octombrie 2017 și Deciziei cu privire la formarea bunului imobil nr. XXXXX din 10 noiembrie 2017. La numeroasele solicitări ale Agafiei Mîndru către Natalia Mîndru și concubinul său de a părăsi locuința nu s-au soldat cu succes motiv pentru care reclamanta s-a adresat instanței de judecată cu prezenta acțiune de chemare în judecată. A menționat că în referința formulată recurenta a indicat că imediat după recepționarea notificării din partea Agafiei Mîndru Agafia (mamei sale), la data de 06 iulie 2021, Natalia Mîndru împreună cu familia sa a părăsit locuința de pe adresa mun.

XXXXX, str. XXXXX, XXXXX și în asemenea circumstanțe prezenta acțiune a fost înaintată fără careva temei și drept rezultat neîntemeiat a fost admisă. A considerat că prin toate abuzurile admise de către instanță la faza de examinare în fond, precum și la faza examinării în ordine de apel a cauzei în mod evident i s-a încălcat dreptul recurentei la un proces echitabil. Totodată a indicat că instanța de apel a încălcat prevederile art. 18 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 6 din 11 noiembrie 2013 privind procedura de judecare a cauzelor civile în ordine de apel. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 22 noiembrie 2022. Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa recurentei Natalia Mîndru, prin intermediul oficiului poștal, la data de 03 ianuarie 2023, iar reprezentantului său, avocatul Dumitru Marco, prin intermediul poștei electronice, la data de 28 decembrie 2022 (f.d. 108-109). Astfel, recursul, declarat la 26 ianuarie 2023, este în termen. La 02 februarie 2023, copia recursului a fost expediată în adresa intimatei Agafia Mîndru, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 121). 4 Referință nu a fost depusă. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Natalia Mîndru, reprezentată de avocatul Dumitru Marco, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

5 Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Natalia Mîndru, reprezentată de avocatul Dumitru Marco, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Natalia Mîndru, reprezentată de avocatul Dumitru Marco, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Natalia Mîndru, reprezentată de avocatul Dumitru Marco, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva Judecători Aliona Miron Mariana Pitic 6