2ra-190/23 — evacuarea din bunul imobil, obligarea de a nu crea obstacole in exercitarea dreptului de proprietate, radierea vizei de domiciliu si incasarea cheltuielilor de judecata

2ra-190/23 — evacuarea din bunul imobil, obligarea de a nu crea obstacole in exercitarea dreptului de proprietate, radierea vizei de domiciliu si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-190/23

2-21106904-01-2ra-01022023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. C. Valah)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Pruteanu, I. Țurcan, I. Cotruță)

ÎNCHEIERE

07 iunie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Aliona Miron

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Natalia

Mîndru, reprezentată de avocatul Dumitru Marco,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Agafia Mîndru

împotriva Nataliei Mîndru cu privire la evacuarea din bunul imobil și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Natalia Mîndru, reprezentată de avocatul Dumitru Marco

și a fost menținută hotărârea din 07 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La data de 14 iulie 2021, Agafia Mîndru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Nataliei Mîndru cu privire la evacuarea din bunul imobil și compensarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că potrivit extrasului din Registrul

bunurilor imobile (din 30 iunie 2021) este proprietară unică a bunurilor imobile cu nr.

cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX din mun. XXXXX, str. XXXXX, în

baza Contractului de determinare a cotelor-părți cu donație nr.5687 din 19 octombrie

2017 și Deciziei privind formarea bunului imobil nr.XXXXX din 10 noiembrie 2017.

Potrivit Cărții de imobil pentru luarea la evidență a cetățenilor care locuiesc în casa

nr.XXXXX din str. XXXXX, mun. XXXXX, pârâta (care este fiica reclamantei) și-a

stabilit viza de domiciliu la adresa menționată la 18 aprilie 2003 și până în prezent

continuă să locuiască în acest bun imobil împreună cu concubinul său Adrian Curchi.

1

Luând în considerare comportamentul agresiv al fiicei și concubinului ce a dus la

numeroase neînțelegeri, conflicte, agresări fizice în adresa reclamantei și deoarece

pârâta împiedică reclamanta să-și exercite deplin dreptul de proprietate, reclamanta i-a

solicitat pârâtei de nenumărate ori eliberarea imobilului.

Reclamanta a menționat că după ultima agresare fizică s-a adresat cu cerere la

Clinica medico-legală din mun. Chișinău, str. Vl. Korolenco 8, pentru a fi efectuată

expertiza medico-legală a leziunilor corporale suferite. Astfel, potrivit Raportului de

expertiză extrajudiciară nr.202102P1090 din 26 aprilie 2021, reclamanta a comunicat

expertului judiciar că, la 22 aprilie 2021, în jurul orelor 23:00, a fost agresată fizic la

domiciliu de fiică și ginere (concubin), fiind apucată brutal de brațe și îmbrâncită. La

întrebarea expertului reclamanta a comunicat că are dureri la nivelul țesuturilor moi a

brațului stâng, la nivelul articulației radio-carpale stângi. În urma celor întâmplate,

numeroasele solicitări ale reclamantei către pârâtă și concubinul ei de a părăsi locuința

reclamantei nu s-au soldat cu succes.

Dat fiind faptul că pârâta și concubinul au refuzat categoric să părăsească locuința

reclamantei, la 06 iulie 2021, avocatul Adrian Oprea în interesele reclamantei, s-a

adresat repetat cu o notificare în scris expediată cu aviz recomandat, în care a solicitat

pârâtei să elibereze imobilul în termen de 3 zile din momentul recepționării, fără

încasarea unor eventuale cheltuieli.

Concomitent, pârâta a fost înștiințată că dacă nu va elibera bunul imobil în

termenul indicat, reclamanta va lua măsuri de restabilire forțată a ordinii de drept și de

apărare a dreptului de proprietate prin înaintarea acțiunii în instanța de judecată privind

evacuarea pârâtei din bunul imobil cu încasarea cheltuielilor de judecată. Pârâta a

recepționat notificarea la 08 iulie 2021, reieșind din avizul de recepție. În aceeași zi

pârâta a telefonat avocatul Adrian Oprea în interesele reclamantei și repetat a ignorat

solicitările de a părăsi bunul imobil al reclamantei. Astfel, până în prezent pârâta nu a

plecat din locuință reclamantei și continuă abuziv să locuiască în imobil, iar reclamanta

este nevoită a se adresa în instanța de judecată pentru soluționarea litigiului.

Reclamanta a reiterat că este unica proprietară legală a bunurilor imobile cu nr.

cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX din mun. XXXXX, str. XXXXX, iar

pârâta locuiește în acest imobil ilegal.

Reclamanta a menționat că dreptul de proprietate fiind un drept absolut, este

recunoscut titularului său în raporturile cu toate celelalte persoane care sunt obligate să

nu îl încalce, iar când bunul aflat în proprietatea unei persoane ajunge în posesia sau

deținerea nelegitimă a altei persoane, proprietarul are dreptul la acțiune în revendicare.

Reclamanta a invocat legislația aplicabilă speței și a declarat că, nu-și poate

exercita deplin atributele dreptului de proprietate din vina pârâtei și concubinului

acesteia care domiciliază în imobil, respectiv obstacolele urmează a fi înlăturare prin

evacuarea pârâtei din imobilul reclamantei.

Urmare celor expuse, reclamanta a considerat că este îndreptățită a solicita

evacuarea pârâtei din imobil, care nu are nici un drept asupra imobilului dat.

2

Reclamanta a solicitat evacuarea pârâtei din bunurile imobile cu nr. cadastrale

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX din mun. XXXXX, str. XXXXX; obligarea să

nu creeze obstacole reclamantei în exercitarea dreptului de proprietate; radierea vizei

de domiciliu a pârâtei din bunurile imobile enunțate; încasarea de la pârâtă în beneficiul

reclamantei cheltuielile de judecată privind taxa de stat, asistența juridică în sumă de 4

000 de lei și cheltuielile de ridicare a extrasului din Registrul bunurilor imobile, în

mărime de 130 de lei.

Prin hotărârea din 07 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

admisă parțial acțiunea și s-a evacuat Natalia Mîndru din bunurile imobile cu numerele

cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX din mun. XXXXX, str. XXXXX

nr.XXXXX, cu obligarea să nu creeze obstacole Agafiei Mîndru, în exercitarea

dreptului de proprietate asupra acestor bunuri. S-a încasat de la Natalia Mîndru în

beneficiul Agafiei Mîndru, cheltuielile de judecată privind taxa de stat 200 de lei și

asistența juridică 3 000 de lei. În rest, s-a respins acțiunea ca neîntemeiată.

La data de 08 iulie 2022 Natalia Mîndru, reprezentată de avocatul Dumitru Marco

a declarat apel nemotivat, iar la data de 26 octombrie 2022 a declarat apel motivat

împotriva hotărârii din 07 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând

admiterea acestuia, casarea hotărârii, cu emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea

să fie respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Natalia Mîndru, reprezentată de avocatul Dumitru Marco și s-a menținut

hotărârea din 07 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. S-a încasat de la

Natalia Mîndru în beneficiul Agafiei Mîndru cheltuielile pentru asistența juridică în

instanța de apel în cuantum de 1 200 de lei.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a considerat că prima instanță

corect a constatat că Natalia Mîndru nu deține dreptul de proprietate asupra imobilelor

litigioase. La fel, nu a fost stabilit un alt careva drept ce ar permite Nataliei Mîndru

ocuparea acestor bunuri imobile și nu au fost prezentate probe ce ar justifica ocuparea

legitimă a acestor bunuri și întemeiat a dispus evacuarea Nataliei Mîndru din bunurile

imobile cu numerele cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX din mun.

XXXXX, str. XXXXX nr.XXXXX, cu obligarea să nu creeze obstacole Agafiei

Mîndru. Mai mult ca atât, Natalia Mîndru însăși a recunoscut că împreună cu familia sa

au părăsit locuința de pe adresa mun. XXXXX, str. XXXXX.

Referitor la pretenția din acțiune privind obligarea pârâtei să nu creeze obstacole

reclamantei în exercitarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile indicate

supra, instanța de apel a considerat că instanța de fond întemeiat a admis-o, deoarece

este o pretenție accesorie în raport cu pretenția principală privind evacuarea pârâtei din

bunurile imobile ale reclamantei, admisă de instanță ca întemeiată.

Referitor la compensarea cheltuielilor de judecată ce țin de acordarea asistenței

juridice în mărime de 3 000 de lei pretinse de intimată, instanța de apel a reținut că

instanța de fond corect a hotărât punerea acestora pe seama pârâtei Natalia Mîndru.

3

Totodată, corect a dispus prima instanță în temeiul art. 94 CPC, și încasarea din

contul Nataliei Mîndru a sumei de 200 de lei pentru compensarea cheltuielilor de plată

a taxei de stat suportate de reclamantă la depunerea acțiunii în prima instanță.

Instanța de apel a considerat necesar de a încasa de la Natalia Mîndru în beneficiul

Agafiei Mîndru și cheltuielile pentru asistența juridică în instanța de apel în cuantum de

1 200 de lei, pe care instanța de apel le-a considerat că au fost reale, necesare și

rezonabile.

La data de 26 ianuarie 2023, Natalia Mîndru, reprezentată de avocatul Dumitru

Marco, a declarat recurs împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie respinsă integral.

În motivarea recursului s-a invocat că Agafia Mîndru pretinde că este proprietar

unic al bunurilor imobile cu nr. cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX

situate în mun. XXXXX, str. XXXXX în baza Contractului de determinare a cotelor-

părți cu donație nr. 5687 din 19 octombrie 2017 și Deciziei cu privire la formarea

bunului imobil nr. XXXXX din 10 noiembrie 2017.

La numeroasele solicitări ale Agafiei Mîndru către Natalia Mîndru și concubinul

său de a părăsi locuința nu s-au soldat cu succes motiv pentru care reclamanta s-a adresat

instanței de judecată cu prezenta acțiune de chemare în judecată.

A menționat că în referința formulată recurenta a indicat că imediat după

recepționarea notificării din partea Agafiei Mîndru Agafia (mamei sale), la data de 06

iulie 2021, Natalia Mîndru împreună cu familia sa a părăsit locuința de pe adresa mun.

XXXXX, str. XXXXX, XXXXX și în asemenea circumstanțe prezenta acțiune a fost

înaintată fără careva temei și drept rezultat neîntemeiat a fost admisă.

A considerat că prin toate abuzurile admise de către instanță la faza de examinare

în fond, precum și la faza examinării în ordine de apel a cauzei în mod evident i s-a

încălcat dreptul recurentei la un proces echitabil.

Totodată a indicat că instanța de apel a încălcat prevederile art. 18 din Hotărârea

Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 6 din 11 noiembrie 2013 privind procedura de

judecare a cauzelor civile în ordine de apel.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 22 noiembrie

2022.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată

în adresa recurentei Natalia Mîndru, prin intermediul oficiului poștal, la data de 03

ianuarie 2023, iar reprezentantului său, avocatul Dumitru Marco, prin intermediul

poștei electronice, la data de 28 decembrie 2022 (f.d. 108-109).

Astfel, recursul, declarat la 26 ianuarie 2023, este în termen.

La 02 februarie 2023, copia recursului a fost expediată în adresa intimatei Agafia

Mîndru, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 121).

4

Referință nu a fost depusă.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

de Natalia Mîndru, reprezentată de avocatul Dumitru Marco, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

5

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat

asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se

circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în

exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează

și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele

invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform

jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere

îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie

1995), pe când în recursul declarat de Natalia Mîndru, reprezentată de avocatul Dumitru

Marco, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Natalia Mîndru,

reprezentată de avocatul Dumitru Marco, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Natalia Mîndru, reprezentată de avocatul Dumitru Marco,

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Aliona Miron

Mariana Pitic

6