3ra-268/23 — contestarea actelor administrative

3ra-268/23 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-268/2023

2-20006717-01-3ra-13032023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud.: M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: Gh. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

07 iunie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

judecători Mariana Pitic

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de către avocatul Emil Iorga în

interesele lui Valeriu Catan,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Valeriu Catan împotriva Agenției Servicii Publice, Consiliului municipal

Chișinău, Tamarei Alexeenco, Raisei Timofei, Elenei Melnic și a lui Serghei Melnic,

persoană terță Maria Omelianova privind contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 29 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 17 ianuarie 2020, Valeriu Catan, a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Agenției Servicii Publice, Consiliului mun. Chișinău, Tamarei Alexeenco,

Raisei Timofei, Elenei Melnic și lui Serghei Melnic, persoană terță Maria Omelianova,

solicitând anularea planului geometric actualizat nr. 0100/19/96111 din 25 septembrie

2019 perfectat de către Departamentul Cadastru al Agenției Servicii Publice, în partea

stabilirii punctelor 3-9 ca efectuat în lipsa proprietarului garajului Valeriu Catan și/sau

Carolina Catan; anularea actului de constatare nr. 96111 din 07 august 2019 în partea

„constatărilor” aferente proprietăților lui Valeriu Catan și Carolinei Catan din xxxx,

care nu au putut fi solicitate de Tamara Alexeenco și executate de către Agenția Servicii

Publice la cererea acesteia, anularea deciziei/ordinului/procesului de formare a

bunurilor imobile din xxxx, nr. cadastral xxxx, ca una contrară Legii cu privire la

formarea bunurilor imobile; anularea deciziei nr. 14/28-24 din 01 august 2008 emisă de

Consiliul mun. Chișinău, titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr.

xxxx din 01 octombrie 2008 eliberate lui Serghei Melnic, Tamarei Alexeenco și Elenei

Melnic.

În motivarea acțiunii Valeriu Catan a invocat că urmare a recepționării

corespondenței expediate de Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani din 16 decembrie

1

2019, a luat cunoștință de următoarele înscrisuri: cererea avocatului reclamantei

Alexeenco Tamara privind anexarea probelor, copia planului geometric întocmit în

urma actualizării construcțiilor cu nr. cadastral xxxx, copia certificatului privind

demolarea clădirii din 26 iunie 2019, copia actului de constatare nr. 96111 din 07 august

2019, scrisoarea Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare nr. 01/1-

08-2985 din 20 noiembrie 2019 către CA „Dumitriu Valeriu” din conținutul cărora s-a

constatat că garajul situat în xxxx, nr. cadastral xxxx.02, cu suprafața la sol 14,6 m.p.,

aflat în proprietatea comună în devălmășie a lui Valeriu Catan și Carolinei Catan, de

fapt se află pe terenul cu nr. cadastral xxxx, aflat în proprietatea municipală de uz public

(drumuri).

Urmare a studierii înscrisurilor enunțate, reclamantul a stabilit ilegalitatea

acțiunilor și actelor întocmite și eliberate de angajații instituției publice de specialitate,

în legătură cu care a adresat cerere prealabilă Departamentului Cadastru al Agenției

Servicii Publice și Consiliului mun. Chișinău, înregistrate la 23 decembrie 2019 și 27

decembrie 2019.

Prin răspunsul nr. 02/1-09-3238 din 17 decembrie 2019, recepționat la 20

decembre 2019 s-a refuzat în anularea deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 14/28-24

din 01 august 2008 și titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xxxx

din 01 octombrie 2008.

Reclamantul consideră că colaboratorii Departamentului Cadastru al Agenției

Servicii Publice, care au întocmit planul geometric actualizat și actul de constatare nr.

96111 din 07 august 2019 (Țurcan Eduard, Bordei Valeriu, Cravcenco Grigore), au

comis erori atât în concluziile lor, cât și în procesul de executare a actualizării, aceasta

fiind efectuată în lipsa cererii proprietarilor garajului, Valeriu Catan și în lipsa cererii

Tamarei Alexeenco, care a solicitat confirmarea lipsei pe teren a construcției cu nr.

cadastral xxxx.03, nefiind înregistrată în Registrul bunurilor imobile.

Astfel, a avut loc o simplă compromitere cu scopul de a reflecta în actul de

constatare locul aflării garajului în lipsa cererii proprietarului acesteia, la o cerere a unei

persoane cu care se află în litigiu, anume pe marginea locului aflării garajului și

legalității privatizării terenului aferent în lipsa proprietarului acestuia.

Reclamantul a mai relatat că, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 7332

din 05 octombrie 2017, Valeriu Catan a procurat de la Maria Omelianova garajul cu nr.

cadastral xxxx.02 din str. Timiș, nr. 5, înregistrat în Registrul bunurilor imobile la 10

octombrie 2017.

Potrivit informației din Registrul bunurilor imobile, garajul în litigiu se află pe

terenul cu suprafața de 0,0811 ha, nr. cadastral xxxx din xxxx, pe care sunt amplasate

două construcții: 1) nr. cadastral xxxx.01 (bloc locativ) cu suprafața la sol 210,2 m.p.

în care sunt înregistrate încăperi izolate, aflate în proprietatea Tamarei Alexeenco și

Raisei Timofei; 2) nr. cadastral xxxx.02 (garaj) cu suprafața la sol 14,6 m.p. aflat în

proprietatea comună în devălmășie a lui Valeriu Catan și a soției Carolina Catan, iar

bunul imobil cu nr. cadastral xxxx.03 nu se regăsește. Dreptul de proprietate asupra

terenului este înregistrat doar pe numele Tamarei Alexeenco în temeiul titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xxxx din 01 octombrie 2008 (cota-

parte 83 %) și Raisa Timofei în temeiul contractului de schimb nr. 3448 din 15 iunie

2016 (cota-parte 17 %).

2

Prin urmare, dânsul nu deține în proprietate nici o cotă-parte din terenul aferent

construcției, cu toate că este proprietarul unei construcții situate pe terenul vizat.

Conform scrisorii Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare nr.

01/1-08- 2985 din 20 noiembrie 2019, terenul cu nr. cadastral xxxx se află în

proprietatea municipală de uz public (drumuri).

Astfel, din conținutul răspunsului primăriei, se subînțelege că garajul său este

amplasat pe un drum public, situație care este imposibilă prin definiție. Garajul a fost

construit și legalizat pe sectorul de teren cu destinație „construcție locativă”, ulterior

garajul a fost moștenit și vândut reclamantului. Toate actele juridice de privatizare a

garajului, de moștenire, vânzare-cumpărare au fost autentificate notarial, înregistrate la

OCT și sunt legale până la proba contrară.

Reclamantul susține că din materialele dosarului cadastral rezultă că până în anul

2008, terenul situat în mun. Chișinău str. Timiș, nr.5, cu nr. cadastral xxxx (pe care sunt

amplasate două construcții: blocul locativ și garajul), avea destinație pentru construcții.

În anul 2008 proprietarii apartamentelor din blocul locativ (în lipsa voinței

proprietarilor garajului) au inițiat procedura de privatizare a terenului aferent.

Din conținutul dosarului tehnic al bunurilor imobile, rezultă că, în anul 2008

Alexeenco Tamara, Serghei Melnic și Elena Melnic au solicitat de la OCT Chișinău un

plan cadastral privind amplasarea construcțiilor existente pentru prezentare la comisia

de privatizare. Conform planului, terenul prezentat pentru privatizare deține forma unui

romb, în mijlocul căruia se află garajul, iar în spatele terenului (față de drumul de acces)

se află construcția principală cu apartamentele lui Serghei Melnic, Tamarei Alexeenco

și Elenei Melnic.

Dat fiind faptul că la primărie lipsea cererea proprietarului garajului, de către

funcționarii responsabili, din terenul prezentat spre privatizare a fost exclus terenul sub

garaj și un drum de acces la acesta, astfel fiind executată formarea bunurilor imobile

prin combinare. Garajul respectiv a fost poziționat în drum public.

Totodată, susține că terenul cu destinație „pentru construcții”, sub care se afla

garajul și drumul de acces, a fost schimbat în teren „proprietate publică” drum alipit la

terenul cu nr. cadastral xxxx, fără însă a schimba numărul cadastral a garajului, acesta

fiind lăsat juridic pe terenul din xxxx, nr. cadastral xxxx. Acțiunea dată a fost întreprinsă

în lipsa cererii și voinței proprietarului garajului - Maria Omelianova, în ordinea

stabilită de lege.

Mai mult, legea stabilește procedură transparentă și clară în cazurile formării

bunurilor imobile, conform prevederilor art. 9 din Legea cu privire la formarea

bunurilor imobile (în redacția anului 2008), care stabilea doar patru căi de formare a

bunurilor imobile: prin separare, divizare, comasare și combinare înregistrate în

Registrul bunurilor imobile.

Reclamantul a mai invocat că, după ce familia Melnic și Tamara Alexeenco, în

complicitate cu funcționarii din cadrul Primăriei mun. Chișinău, ilegal au disjungat

terenul de sub garaj, dânșii fără impedimente au privatizat terenul aferent blocului

locativ în lipsa Mariei Omelianova, ignorând drepturile și interesele legale, garantate

de prevederile art. 11 din Codul funciar. Încălcările comise în anul 2008 au efect negativ

în raport cu proprietarul actual al garajului, deoarece încălcând procedura formării

bunurilor imobile Consiliul mun. Chișinău a produs erori și în Registrul bunurilor

3

imobile, care nu pot fi soluționate decât prin aducerea terenului la poziția inițială (până

la formarea ilegală), după cum urmează:

- Nu a fost format terenul nou, aferent garajului (nr. cadastral xxxx.02), garajul

fiind amplasat real pe două terenuri;

- Construcția cu nr. cadastral xxxx.02 se află parțial, 50% pe terenul cu nr.

cadastral xxxx și 50% pe terenul cu nr. cadastral xxxx și nicidecum integral pe terenul

cu nr. cadastral xxxx;

- Garajul este înscris în Registrul bunurilor imobile cu nr. cadastral xxxx;

- Suprafața și amplasarea terenului aferent garajului (lăsată liberă conform

titlurilor deținătorilor de teren xxxx din 01 august 2008) nu corespunde cerințelor

Regulamentului cu privire la formarea bunurilor imobile aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 61 din 29 ianuarie 1999, deoarece nu pot fi comasate două terenuri cu

destinație diferită;

- Reconstrucția bunului imobil cu nr. cadastral xxxx.02 nu este posibilă deoarece

însuși Direcția Arhitectură și Urbanism a Consiliului mun. Chișinău a refuzat în

eliberarea autorizației de construcție din motiv că construcția este amplasată pe două

terenuri;

- În urma formării bunului imobil au fost grosolan lezate drepturile și interesele

proprietarului garajului, căruia nu i s-a acordat dreptul la un teren aferent construcției

(precum proprietarilor apartamentelor), ci doar terenul pe perimetrul garajului, astfel

punându-l pe proprietar într-o situație vădit dezavantajoasă față de vecinii săi.

În opinia reclamantului, corectarea erorilor comise de Consiliul mun. Chișinău în

anul 2008, este posibilă doar în cazul anulării deciziei nr. 14/28-24 din 01 august 2008

și titlurilor de autentificare a drepturilor deținătorilor de teren nr. xxxx din 01 octombrie

2008, eliberate lui Serghei Melnic, Tamarei Alexeenco și Elenei Melnic, precum și

efectuarea unei formări cu privatizarea ulterioară a terenurilor aferente conform

legislației în vigoare, cu participarea obligatorie a proprietarului garajului. Procedura

de soluționare a pretențiilor a fost respectată în legătură cu care se anexează cererile

respective.

Prin încheierea din 22 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost

declinată competența de la examinarea prezentei acțiuni în favoarea completului

specializat în materie de drept comun din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin încheierea din 03 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

procesul a fost suspendat, iar dosarul remis Curții de Apel Chișinău pentru soluționarea

conflictului negativ de competență.

Prin încheierea din 17 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost constatată

competența Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, pentru examinarea prezentei cauze.

Prin încheierea din 13 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

declarat inadmisibilă acțiunea sub aspectul tardivității ei.

Prin decizia din 12 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a anulat încheierea

din 13 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu remiterea cauzei spre

judecare în instanța competentă, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin hotărârea din 09 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a

fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Valeriu Catan împotriva Agenției

Servicii Publice, Consiliului mun. Chișinău, Tamarei Alexeenco, Raisei Timofei,

4

Elenei Melnic și lui Serghei Melnic, persoană terță Maria Omelianova cu privire la

anularea planului geometric actualizat nr. 0100/19/96111 din 25 septembrie 2019,

actului de constatare nr. 96111 din 07 august 2019, deciziei de formare a bunului imobil

din mun. Chișinău, str. Timiș, 5, nr. cadastral xxxx, precum și anularea deciziei nr.

14/28-24 din 01 august 2008 și titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren

nr. xxxx din 01 octombrie 2008.

La 10 decembrie 2021, Valeriu Catan a depus apel, iar la 22 martie 2021 a

prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 09 decembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii contestare, emiterea unei decizii

noi de admitere a acțiunii integral.

Prin decizia din 29 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de Valeriu Catan și menținută hotărârea din 09 decembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că instanța de fond corect a

stabilit că în temeiul deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 14/28-24 din 01 august 2008

și titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xxxx din 01 octombrie

2008, a fost actualizată baza de date grafică a planului terenului cu nr. cadastral xxxx

și a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate asupra terenului

menționat.

În cadrul lucrărilor de delimitare a terenurilor proprietate municipală, prin decizia

Consiliului mun. Chișinău nr. 4/15 din 13 mai 2014, terenul cu nr. cadastral xxxx

(domeniul public) a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile.

În cadrul lucrărilor cadastrale la nivel de clădiri executate în baza cererii nr.

0100/19/96111 din 26 iunie 2019 depusă de Tamara Alexeenco, au fost contrapuse

datele din cadastru cu datele din teren și s-a constatat că construcția cu nr. cadastral

xxxx.02, se află pe terenul cu nr. cadastral xxxx, ca rezultat a fost perfectat actul de

constatare și indicat în planul geometric.

Instanța de apel a conchis că prima instanță întemeiat a respins acțiunea

reclamantului, ținând cont că probatoriul cauzei denotă că acțiunile Agenției Servicii

Publice materializate în planul geometric actualizat nr. 0100/19/96111 din 25

septembrie 2019 și actul de constatare nr. 96111 din 07 august 2019, sunt legale și

întemeiate, deoarece au avut ca reper cererile proprietarilor terenului și au urmărit

scopul legitim de a identifica terenul cu nr. cadastral xxxx, situat în xxxx, din

perspectivă faptică actuală. Însăși legiuitorul a stabilit că dacă datele din Registrul

bunurilor imobile, nu coincid cu datele din alte documente cadastrale sau cu datele

constatate pe teren, se consideră veridice datele din Registrul bunurilor imobile, cu

excepția cazurilor de eroare tehnică evidentă.

Instanța de apel a apreciat ca nefondat argumentul apelantului precum că, acțiunile

autorității publice pârâte sunt ilegale, deoarece delimitarea terenurilor a fost efectuată

fără acordul fostului proprietar al garajului –Maria Omelianova. Or, prima instanța

corect a menționat că acordul reclamantului sau fostului proprietar al construcției, care

nu deține proprietate asupra terenului cu nr. cadastral xxxx situat în xxxx, a priori nu

este necesar, la fel cum nu este plauzibil reproșul lansat către autoritățile publice pârâte

cu privire la nedeținerea unei cote-părți din terenul aferent garajului. Or, deținând în

proprietate o construcție, reclamantul sau foștii proprietari, urmau să-și legalizeze

5

dreptul de proprietate asupra terenului aferent prin înregistrarea dreptului de proprietate

în Registrul bunurilor imobile, în caz contrar, orice modificare sau delimitare a

hotarelor terenului pe care este amplasat garajul, poate fi în detrimentul său.

Inter alia, decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 4/15 din 13 mai 2014, a generat

situația iscată în prezenta speță, or, terenul cu nr. cadastral xxxx (domeniul public) a

fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile, pe care a fost localizat ulterior garajul

deținut în proprietate de reclamant.

În altă ordine de idei, prima instanța corect a menționat că, reclamantul a procurat

garajul în temeiul contractului de vânzare-cumpărare din 05 octombrie 2017, fără a

înainta obiecții de natură juridică, cunoscând despre persistența evicțiunilor, mai mult,

nici foștii proprietari Tudor Omelianov și Maria Omelianova nu au modificat status-

quo-ul existent, nu au legalizat dreptul asupra terenului aferent garajului și nu au

întreprins măsuri elocvente întru evitarea situației actuale, fapt care nu poate fi imputat

autorității publice pârâte.

Instanța de apel a reținut ca fiind întemeiate și argumentele instanței de fond,

precum că Valeriu Catan prin prezenta acțiune de contencios administrativ repune în

discuție drepturi anterioare dobândite, precum și acte translative de proprietate care se

bucură de puterea lucrului decis/securitatea raporturilor juridice. De asemenea,

revendică pretinse drepturi încălcate, degajate din acte administrative anterioare

dobândirii dreptului său de proprietate, prin retrospectivă își arogă drepturi inexistente

sau care aparțineau foștilor proprietari, care prin inacțiune au stins dreptul la acțiune.

Or, contenciosul administrativ exclude așa-numitele drepturi prin ricoșeu, ipotetice,

iluzorii sau virtuale, precum și acțiunile populare (actio popularis).

Această concluzie fiind fortificată și prin jurisprudența Curții Europene a

Drepturilor Omului, care a statuat că, pentru ca un reclamant să se poată declara

victimă, acesta trebuie să prezinte dovezi plauzibile și convingătoare ale probabilității

survenirii unei încălcări, la care ar fi supus personal, fiind insuficiente niște simple

bănuieli sau conjuncturi (cauza Senator Lines GmbH împotriva a cincisprezece state

membre ale Uniunii Europene (cererea nr. 45572/00).

S-a menționat și faptul că, anterior prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani din 09 iunie 2021, Maria Omelianova a contestat decizia Consiliului mun.

Chișinău nr. 14/28-24 din 01 august 2008 și titlurile de autentificare a dreptului

deținătorului de teren nr. xxxx din 01 octombrie 2008, însă instanța nu a efectuat

incursiune în substanța acestora din motivele enunțate în hotărârea judecătorească (lipsa

revendicării dreptului vătămat). De altfel, pretențiile au fost examinate din perspectiva

Mariei Omelianova și nu a reclamantului Valeriu Catan.

În aceeași ordine de idei, reclamantul operează în acțiunea de contencios

administrativ cu supoziții declarative și acuzații care nu pot constitui obiect al

contenciosului administrativ. La fel, contestă dreptul de proprietate al pârâților Tamara

Alexeenco, Raisa Timofei, Serghei Melnic, Elena Melnic și solicită anularea actelor

translative de proprietate, pe motiv că garajul său este poziționat pe un alt teren, sfidând

dreptul fundamental la proprietate garantat și protejat atât de legislația națională cât și

cea internațională, astfel că solicită măsuri intruzive disproporționate în drepturile

proprietarilor.

6

La 14 decembrie 2022, avocatul Emil Iorga în interesele lui Valeriu Catan a depus

recurs împotriva deciziei din 29 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la 14

februarie 2023 a depus motivarea recursului, solicitând casarea deciziei din 29

noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și emiterea unei decizii noi de admitere

integrală a acțiunii depuse de Valeriu Catan.

În motivarea recursului avocatul Emil Iorga în interesele lui Valeriu Catan a

reiterat circumstanțele de fapt și de drept invocate în acțiune și cererea de apel,

menționând că instanțele de judecată au dat apreciere eronată probelor din dosar,

respectiv au adoptat o soluție greșită.

Suplimentar, recurentul a relatat că instanțele de judecată prin adoptarea

hotărârilor contestate au tolerat ilegalitatea actelor solicitate a fi anulate, prin urmare în

viitor Valeriu Catan va fi nevoit să elibereze terenul public pe care este situat garajul.

Recurentul susține că decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 14/28-24 din 01 august

2008 cu eliberarea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xxxx

din 01 octombrie 2008 urma cel puțin să fie însoțită și de o decizie sau o dispoziție

specială cu privire la garajul în litigiu. Mai mult, în prezent garajul este amplasat în

mod egal pe două terenuri diferite cu destinație diferită care face parte din domeniul

public și din domeniul privat, iar adoptarea unei soluții de respingere a recursului va

lăsa nerezolvată problema ilegal creată de către Tamara Alexeenco împreună cu

Agenția Servicii Publice și Consiliul mun. Chișinău.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 29 noiembrie 2022,

dispozitivul deciziei fiind notificat recurentului, prin intermediul poștei electronice, la

data de 14 decembrie 2022 (f.d. 199 verso, vol. II).

Totodată, decizia motivată din 29 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată părților, prin intermediul poștei electronice, la data de 31 ianuarie 2023

(f.d.200 verso, vol. II).

Prin urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că

avocatul Emil Iorga în interesele lui Valeriu Catan, s-a conformat prevederilor legale și

a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 20 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

copia recursului depus de către avocatul Emil Iorga în interesele lui Valeriu Catan, cu

înștiințarea despre necesitarea prezentării referinței.

Prin referințele depuse la 07 aprilie 2023, Raisa Timofei și Maria Omelianova au

solicitat admiterea recursului depus de avocatul Emil Iorga în interesele lui Valeriu

Catan, casarea deciziei din 29 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și emiterea

unei decizii noi de admitere integrală a acțiunii depuse de Valeriu Catan.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

7

de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră inadmisibil recursul depus de către

avocatul Emil Iorga în interesele lui Valeriu Catan, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin.(2) din art. 246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu

jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul

de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că, din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural

și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai

sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245

alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea

în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că,

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fata instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

8

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

conchide că, cererea de recurs depusă de către avocatul Emil Iorga în interesele lui

Valeriu Catan, este inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art. art.230, 246 din Codul administrativ, completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de către avocatul Emil Iorga în interesele lui Valeriu Catan, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

judecători Mariana Pitic

Aliona Miron

9