3ra-268/23 — contestarea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actelor administrative
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilitatii recursului
3ra-268/23 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 3ra-268/2023
2-20006717-01-3ra-13032023
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud.: M. Gandrabur)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: Gh. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici)
Î N C H E I E R E
07 iunie 2023 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva
judecători Mariana Pitic
Aliona Miron
examinând admisibilitatea recursului depus de către avocatul Emil Iorga în
interesele lui Valeriu Catan,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Valeriu Catan împotriva Agenției Servicii Publice, Consiliului municipal
Chișinău, Tamarei Alexeenco, Raisei Timofei, Elenei Melnic și a lui Serghei Melnic,
persoană terță Maria Omelianova privind contestarea actelor administrative,
împotriva deciziei din 29 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 17 ianuarie 2020, Valeriu Catan, a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Agenției Servicii Publice, Consiliului mun. Chișinău, Tamarei Alexeenco,
Raisei Timofei, Elenei Melnic și lui Serghei Melnic, persoană terță Maria Omelianova,
solicitând anularea planului geometric actualizat nr. 0100/19/96111 din 25 septembrie
2019 perfectat de către Departamentul Cadastru al Agenției Servicii Publice, în partea
stabilirii punctelor 3-9 ca efectuat în lipsa proprietarului garajului Valeriu Catan și/sau
Carolina Catan; anularea actului de constatare nr. 96111 din 07 august 2019 în partea
„constatărilor” aferente proprietăților lui Valeriu Catan și Carolinei Catan din xxxx,
care nu au putut fi solicitate de Tamara Alexeenco și executate de către Agenția Servicii
Publice la cererea acesteia, anularea deciziei/ordinului/procesului de formare a
bunurilor imobile din xxxx, nr. cadastral xxxx, ca una contrară Legii cu privire la
formarea bunurilor imobile; anularea deciziei nr. 14/28-24 din 01 august 2008 emisă de
Consiliul mun. Chișinău, titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr.
xxxx din 01 octombrie 2008 eliberate lui Serghei Melnic, Tamarei Alexeenco și Elenei
Melnic.
În motivarea acțiunii Valeriu Catan a invocat că urmare a recepționării
corespondenței expediate de Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani din 16 decembrie
1
2019, a luat cunoștință de următoarele înscrisuri: cererea avocatului reclamantei
Alexeenco Tamara privind anexarea probelor, copia planului geometric întocmit în
urma actualizării construcțiilor cu nr. cadastral xxxx, copia certificatului privind
demolarea clădirii din 26 iunie 2019, copia actului de constatare nr. 96111 din 07 august
2019, scrisoarea Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare nr. 01/1-
08-2985 din 20 noiembrie 2019 către CA „Dumitriu Valeriu” din conținutul cărora s-a
constatat că garajul situat în xxxx, nr. cadastral xxxx.02, cu suprafața la sol 14,6 m.p.,
aflat în proprietatea comună în devălmășie a lui Valeriu Catan și Carolinei Catan, de
fapt se află pe terenul cu nr. cadastral xxxx, aflat în proprietatea municipală de uz public
(drumuri).
Urmare a studierii înscrisurilor enunțate, reclamantul a stabilit ilegalitatea
acțiunilor și actelor întocmite și eliberate de angajații instituției publice de specialitate,
în legătură cu care a adresat cerere prealabilă Departamentului Cadastru al Agenției
Servicii Publice și Consiliului mun. Chișinău, înregistrate la 23 decembrie 2019 și 27
decembrie 2019.
Prin răspunsul nr. 02/1-09-3238 din 17 decembrie 2019, recepționat la 20
decembre 2019 s-a refuzat în anularea deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 14/28-24
din 01 august 2008 și titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xxxx
din 01 octombrie 2008.
Reclamantul consideră că colaboratorii Departamentului Cadastru al Agenției
Servicii Publice, care au întocmit planul geometric actualizat și actul de constatare nr.
96111 din 07 august 2019 (Țurcan Eduard, Bordei Valeriu, Cravcenco Grigore), au
comis erori atât în concluziile lor, cât și în procesul de executare a actualizării, aceasta
fiind efectuată în lipsa cererii proprietarilor garajului, Valeriu Catan și în lipsa cererii
Tamarei Alexeenco, care a solicitat confirmarea lipsei pe teren a construcției cu nr.
cadastral xxxx.03, nefiind înregistrată în Registrul bunurilor imobile.
Astfel, a avut loc o simplă compromitere cu scopul de a reflecta în actul de
constatare locul aflării garajului în lipsa cererii proprietarului acesteia, la o cerere a unei
persoane cu care se află în litigiu, anume pe marginea locului aflării garajului și
legalității privatizării terenului aferent în lipsa proprietarului acestuia.
Reclamantul a mai relatat că, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 7332
din 05 octombrie 2017, Valeriu Catan a procurat de la Maria Omelianova garajul cu nr.
cadastral xxxx.02 din str. Timiș, nr. 5, înregistrat în Registrul bunurilor imobile la 10
octombrie 2017.
Potrivit informației din Registrul bunurilor imobile, garajul în litigiu se află pe
terenul cu suprafața de 0,0811 ha, nr. cadastral xxxx din xxxx, pe care sunt amplasate
două construcții: 1) nr. cadastral xxxx.01 (bloc locativ) cu suprafața la sol 210,2 m.p.
în care sunt înregistrate încăperi izolate, aflate în proprietatea Tamarei Alexeenco și
Raisei Timofei; 2) nr. cadastral xxxx.02 (garaj) cu suprafața la sol 14,6 m.p. aflat în
proprietatea comună în devălmășie a lui Valeriu Catan și a soției Carolina Catan, iar
bunul imobil cu nr. cadastral xxxx.03 nu se regăsește. Dreptul de proprietate asupra
terenului este înregistrat doar pe numele Tamarei Alexeenco în temeiul titlului de
autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xxxx din 01 octombrie 2008 (cota-
parte 83 %) și Raisa Timofei în temeiul contractului de schimb nr. 3448 din 15 iunie
2016 (cota-parte 17 %).
2
Prin urmare, dânsul nu deține în proprietate nici o cotă-parte din terenul aferent
construcției, cu toate că este proprietarul unei construcții situate pe terenul vizat.
Conform scrisorii Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare nr.
01/1-08- 2985 din 20 noiembrie 2019, terenul cu nr. cadastral xxxx se află în
proprietatea municipală de uz public (drumuri).
Astfel, din conținutul răspunsului primăriei, se subînțelege că garajul său este
amplasat pe un drum public, situație care este imposibilă prin definiție. Garajul a fost
construit și legalizat pe sectorul de teren cu destinație „construcție locativă”, ulterior
garajul a fost moștenit și vândut reclamantului. Toate actele juridice de privatizare a
garajului, de moștenire, vânzare-cumpărare au fost autentificate notarial, înregistrate la
OCT și sunt legale până la proba contrară.
Reclamantul susține că din materialele dosarului cadastral rezultă că până în anul
2008, terenul situat în mun. Chișinău str. Timiș, nr.5, cu nr. cadastral xxxx (pe care sunt
amplasate două construcții: blocul locativ și garajul), avea destinație pentru construcții.
În anul 2008 proprietarii apartamentelor din blocul locativ (în lipsa voinței
proprietarilor garajului) au inițiat procedura de privatizare a terenului aferent.
Din conținutul dosarului tehnic al bunurilor imobile, rezultă că, în anul 2008
Alexeenco Tamara, Serghei Melnic și Elena Melnic au solicitat de la OCT Chișinău un
plan cadastral privind amplasarea construcțiilor existente pentru prezentare la comisia
de privatizare. Conform planului, terenul prezentat pentru privatizare deține forma unui
romb, în mijlocul căruia se află garajul, iar în spatele terenului (față de drumul de acces)
se află construcția principală cu apartamentele lui Serghei Melnic, Tamarei Alexeenco
și Elenei Melnic.
Dat fiind faptul că la primărie lipsea cererea proprietarului garajului, de către
funcționarii responsabili, din terenul prezentat spre privatizare a fost exclus terenul sub
garaj și un drum de acces la acesta, astfel fiind executată formarea bunurilor imobile
prin combinare. Garajul respectiv a fost poziționat în drum public.
Totodată, susține că terenul cu destinație „pentru construcții”, sub care se afla
garajul și drumul de acces, a fost schimbat în teren „proprietate publică” drum alipit la
terenul cu nr. cadastral xxxx, fără însă a schimba numărul cadastral a garajului, acesta
fiind lăsat juridic pe terenul din xxxx, nr. cadastral xxxx. Acțiunea dată a fost întreprinsă
în lipsa cererii și voinței proprietarului garajului - Maria Omelianova, în ordinea
stabilită de lege.
Mai mult, legea stabilește procedură transparentă și clară în cazurile formării
bunurilor imobile, conform prevederilor art. 9 din Legea cu privire la formarea
bunurilor imobile (în redacția anului 2008), care stabilea doar patru căi de formare a
bunurilor imobile: prin separare, divizare, comasare și combinare înregistrate în
Registrul bunurilor imobile.
Reclamantul a mai invocat că, după ce familia Melnic și Tamara Alexeenco, în
complicitate cu funcționarii din cadrul Primăriei mun. Chișinău, ilegal au disjungat
terenul de sub garaj, dânșii fără impedimente au privatizat terenul aferent blocului
locativ în lipsa Mariei Omelianova, ignorând drepturile și interesele legale, garantate
de prevederile art. 11 din Codul funciar. Încălcările comise în anul 2008 au efect negativ
în raport cu proprietarul actual al garajului, deoarece încălcând procedura formării
bunurilor imobile Consiliul mun. Chișinău a produs erori și în Registrul bunurilor
3
imobile, care nu pot fi soluționate decât prin aducerea terenului la poziția inițială (până
la formarea ilegală), după cum urmează:
- Nu a fost format terenul nou, aferent garajului (nr. cadastral xxxx.02), garajul
fiind amplasat real pe două terenuri;
- Construcția cu nr. cadastral xxxx.02 se află parțial, 50% pe terenul cu nr.
cadastral xxxx și 50% pe terenul cu nr. cadastral xxxx și nicidecum integral pe terenul
cu nr. cadastral xxxx;
- Garajul este înscris în Registrul bunurilor imobile cu nr. cadastral xxxx;
- Suprafața și amplasarea terenului aferent garajului (lăsată liberă conform
titlurilor deținătorilor de teren xxxx din 01 august 2008) nu corespunde cerințelor
Regulamentului cu privire la formarea bunurilor imobile aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 61 din 29 ianuarie 1999, deoarece nu pot fi comasate două terenuri cu
destinație diferită;
- Reconstrucția bunului imobil cu nr. cadastral xxxx.02 nu este posibilă deoarece
însuși Direcția Arhitectură și Urbanism a Consiliului mun. Chișinău a refuzat în
eliberarea autorizației de construcție din motiv că construcția este amplasată pe două
terenuri;
- În urma formării bunului imobil au fost grosolan lezate drepturile și interesele
proprietarului garajului, căruia nu i s-a acordat dreptul la un teren aferent construcției
(precum proprietarilor apartamentelor), ci doar terenul pe perimetrul garajului, astfel
punându-l pe proprietar într-o situație vădit dezavantajoasă față de vecinii săi.
În opinia reclamantului, corectarea erorilor comise de Consiliul mun. Chișinău în
anul 2008, este posibilă doar în cazul anulării deciziei nr. 14/28-24 din 01 august 2008
și titlurilor de autentificare a drepturilor deținătorilor de teren nr. xxxx din 01 octombrie
2008, eliberate lui Serghei Melnic, Tamarei Alexeenco și Elenei Melnic, precum și
efectuarea unei formări cu privatizarea ulterioară a terenurilor aferente conform
legislației în vigoare, cu participarea obligatorie a proprietarului garajului. Procedura
de soluționare a pretențiilor a fost respectată în legătură cu care se anexează cererile
respective.
Prin încheierea din 22 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost
declinată competența de la examinarea prezentei acțiuni în favoarea completului
specializat în materie de drept comun din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Prin încheierea din 03 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
procesul a fost suspendat, iar dosarul remis Curții de Apel Chișinău pentru soluționarea
conflictului negativ de competență.
Prin încheierea din 17 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost constatată
competența Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, pentru examinarea prezentei cauze.
Prin încheierea din 13 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a
declarat inadmisibilă acțiunea sub aspectul tardivității ei.
Prin decizia din 12 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a anulat încheierea
din 13 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu remiterea cauzei spre
judecare în instanța competentă, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.
Prin hotărârea din 09 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a
fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Valeriu Catan împotriva Agenției
Servicii Publice, Consiliului mun. Chișinău, Tamarei Alexeenco, Raisei Timofei,
4
Elenei Melnic și lui Serghei Melnic, persoană terță Maria Omelianova cu privire la
anularea planului geometric actualizat nr. 0100/19/96111 din 25 septembrie 2019,
actului de constatare nr. 96111 din 07 august 2019, deciziei de formare a bunului imobil
din mun. Chișinău, str. Timiș, 5, nr. cadastral xxxx, precum și anularea deciziei nr.
14/28-24 din 01 august 2008 și titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren
nr. xxxx din 01 octombrie 2008.
La 10 decembrie 2021, Valeriu Catan a depus apel, iar la 22 martie 2021 a
prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 09 decembrie 2021 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii contestare, emiterea unei decizii
noi de admitere a acțiunii integral.
Prin decizia din 29 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul
depus de Valeriu Catan și menținută hotărârea din 09 decembrie 2021 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că instanța de fond corect a
stabilit că în temeiul deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 14/28-24 din 01 august 2008
și titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xxxx din 01 octombrie
2008, a fost actualizată baza de date grafică a planului terenului cu nr. cadastral xxxx
și a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate asupra terenului
menționat.
În cadrul lucrărilor de delimitare a terenurilor proprietate municipală, prin decizia
Consiliului mun. Chișinău nr. 4/15 din 13 mai 2014, terenul cu nr. cadastral xxxx
(domeniul public) a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile.
În cadrul lucrărilor cadastrale la nivel de clădiri executate în baza cererii nr.
0100/19/96111 din 26 iunie 2019 depusă de Tamara Alexeenco, au fost contrapuse
datele din cadastru cu datele din teren și s-a constatat că construcția cu nr. cadastral
xxxx.02, se află pe terenul cu nr. cadastral xxxx, ca rezultat a fost perfectat actul de
constatare și indicat în planul geometric.
Instanța de apel a conchis că prima instanță întemeiat a respins acțiunea
reclamantului, ținând cont că probatoriul cauzei denotă că acțiunile Agenției Servicii
Publice materializate în planul geometric actualizat nr. 0100/19/96111 din 25
septembrie 2019 și actul de constatare nr. 96111 din 07 august 2019, sunt legale și
întemeiate, deoarece au avut ca reper cererile proprietarilor terenului și au urmărit
scopul legitim de a identifica terenul cu nr. cadastral xxxx, situat în xxxx, din
perspectivă faptică actuală. Însăși legiuitorul a stabilit că dacă datele din Registrul
bunurilor imobile, nu coincid cu datele din alte documente cadastrale sau cu datele
constatate pe teren, se consideră veridice datele din Registrul bunurilor imobile, cu
excepția cazurilor de eroare tehnică evidentă.
Instanța de apel a apreciat ca nefondat argumentul apelantului precum că, acțiunile
autorității publice pârâte sunt ilegale, deoarece delimitarea terenurilor a fost efectuată
fără acordul fostului proprietar al garajului –Maria Omelianova. Or, prima instanța
corect a menționat că acordul reclamantului sau fostului proprietar al construcției, care
nu deține proprietate asupra terenului cu nr. cadastral xxxx situat în xxxx, a priori nu
este necesar, la fel cum nu este plauzibil reproșul lansat către autoritățile publice pârâte
cu privire la nedeținerea unei cote-părți din terenul aferent garajului. Or, deținând în
proprietate o construcție, reclamantul sau foștii proprietari, urmau să-și legalizeze
5
dreptul de proprietate asupra terenului aferent prin înregistrarea dreptului de proprietate
în Registrul bunurilor imobile, în caz contrar, orice modificare sau delimitare a
hotarelor terenului pe care este amplasat garajul, poate fi în detrimentul său.
Inter alia, decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 4/15 din 13 mai 2014, a generat
situația iscată în prezenta speță, or, terenul cu nr. cadastral xxxx (domeniul public) a
fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile, pe care a fost localizat ulterior garajul
deținut în proprietate de reclamant.
În altă ordine de idei, prima instanța corect a menționat că, reclamantul a procurat
garajul în temeiul contractului de vânzare-cumpărare din 05 octombrie 2017, fără a
înainta obiecții de natură juridică, cunoscând despre persistența evicțiunilor, mai mult,
nici foștii proprietari Tudor Omelianov și Maria Omelianova nu au modificat status-
quo-ul existent, nu au legalizat dreptul asupra terenului aferent garajului și nu au
întreprins măsuri elocvente întru evitarea situației actuale, fapt care nu poate fi imputat
autorității publice pârâte.
Instanța de apel a reținut ca fiind întemeiate și argumentele instanței de fond,
precum că Valeriu Catan prin prezenta acțiune de contencios administrativ repune în
discuție drepturi anterioare dobândite, precum și acte translative de proprietate care se
bucură de puterea lucrului decis/securitatea raporturilor juridice. De asemenea,
revendică pretinse drepturi încălcate, degajate din acte administrative anterioare
dobândirii dreptului său de proprietate, prin retrospectivă își arogă drepturi inexistente
sau care aparțineau foștilor proprietari, care prin inacțiune au stins dreptul la acțiune.
Or, contenciosul administrativ exclude așa-numitele drepturi prin ricoșeu, ipotetice,
iluzorii sau virtuale, precum și acțiunile populare (actio popularis).
Această concluzie fiind fortificată și prin jurisprudența Curții Europene a
Drepturilor Omului, care a statuat că, pentru ca un reclamant să se poată declara
victimă, acesta trebuie să prezinte dovezi plauzibile și convingătoare ale probabilității
survenirii unei încălcări, la care ar fi supus personal, fiind insuficiente niște simple
bănuieli sau conjuncturi (cauza Senator Lines GmbH împotriva a cincisprezece state
membre ale Uniunii Europene (cererea nr. 45572/00).
S-a menționat și faptul că, anterior prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani din 09 iunie 2021, Maria Omelianova a contestat decizia Consiliului mun.
Chișinău nr. 14/28-24 din 01 august 2008 și titlurile de autentificare a dreptului
deținătorului de teren nr. xxxx din 01 octombrie 2008, însă instanța nu a efectuat
incursiune în substanța acestora din motivele enunțate în hotărârea judecătorească (lipsa
revendicării dreptului vătămat). De altfel, pretențiile au fost examinate din perspectiva
Mariei Omelianova și nu a reclamantului Valeriu Catan.
În aceeași ordine de idei, reclamantul operează în acțiunea de contencios
administrativ cu supoziții declarative și acuzații care nu pot constitui obiect al
contenciosului administrativ. La fel, contestă dreptul de proprietate al pârâților Tamara
Alexeenco, Raisa Timofei, Serghei Melnic, Elena Melnic și solicită anularea actelor
translative de proprietate, pe motiv că garajul său este poziționat pe un alt teren, sfidând
dreptul fundamental la proprietate garantat și protejat atât de legislația națională cât și
cea internațională, astfel că solicită măsuri intruzive disproporționate în drepturile
proprietarilor.
6
La 14 decembrie 2022, avocatul Emil Iorga în interesele lui Valeriu Catan a depus
recurs împotriva deciziei din 29 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la 14
februarie 2023 a depus motivarea recursului, solicitând casarea deciziei din 29
noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și emiterea unei decizii noi de admitere
integrală a acțiunii depuse de Valeriu Catan.
În motivarea recursului avocatul Emil Iorga în interesele lui Valeriu Catan a
reiterat circumstanțele de fapt și de drept invocate în acțiune și cererea de apel,
menționând că instanțele de judecată au dat apreciere eronată probelor din dosar,
respectiv au adoptat o soluție greșită.
Suplimentar, recurentul a relatat că instanțele de judecată prin adoptarea
hotărârilor contestate au tolerat ilegalitatea actelor solicitate a fi anulate, prin urmare în
viitor Valeriu Catan va fi nevoit să elibereze terenul public pe care este situat garajul.
Recurentul susține că decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 14/28-24 din 01 august
2008 cu eliberarea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xxxx
din 01 octombrie 2008 urma cel puțin să fie însoțită și de o decizie sau o dispoziție
specială cu privire la garajul în litigiu. Mai mult, în prezent garajul este amplasat în
mod egal pe două terenuri diferite cu destinație diferită care face parte din domeniul
public și din domeniul privat, iar adoptarea unei soluții de respingere a recursului va
lăsa nerezolvată problema ilegal creată de către Tamara Alexeenco împreună cu
Agenția Servicii Publice și Consiliul mun. Chișinău.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de
apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța
de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu
stabilește un termen mai mic.
Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile
de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de
recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 29 noiembrie 2022,
dispozitivul deciziei fiind notificat recurentului, prin intermediul poștei electronice, la
data de 14 decembrie 2022 (f.d. 199 verso, vol. II).
Totodată, decizia motivată din 29 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost
notificată părților, prin intermediul poștei electronice, la data de 31 ianuarie 2023
(f.d.200 verso, vol. II).
Prin urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
avocatul Emil Iorga în interesele lui Valeriu Catan, s-a conformat prevederilor legale și
a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.
La 20 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților
copia recursului depus de către avocatul Emil Iorga în interesele lui Valeriu Catan, cu
înștiințarea despre necesitarea prezentării referinței.
Prin referințele depuse la 07 aprilie 2023, Raisa Timofei și Maria Omelianova au
solicitat admiterea recursului depus de avocatul Emil Iorga în interesele lui Valeriu
Catan, casarea deciziei din 29 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și emiterea
unei decizii noi de admitere integrală a acțiunii depuse de Valeriu Catan.
Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul
7
de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră inadmisibil recursul depus de către
avocatul Emil Iorga în interesele lui Valeriu Catan, din următoarele motive.
Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul
se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin.(2) din art. 246 Codul
administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele
a)-f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu
jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de
inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra
cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de
consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul
de 5 judecători.
În această ordine de idei, instanța de recurs reține că, din Codul administrativ
dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a
cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural
și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală
examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Instanța de recurs reține că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs
trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai
sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului
în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245
alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în
circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea
în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că,
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a
instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea
uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,
motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului
Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230). Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă
de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fata instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de
8
drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform
jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și
procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme
cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,
Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
conchide că, cererea de recurs depusă de către avocatul Emil Iorga în interesele lui
Valeriu Catan, este inadmisibilă.
În conformitate cu prevederile art. art.230, 246 din Codul administrativ, completul
de judecată al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Recursul depus de către avocatul Emil Iorga în interesele lui Valeriu Catan, se
declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva
judecători Mariana Pitic
Aliona Miron
9