3ra-491/22 — cu privire la contestarea actelor administrative

Dosarul nr. 3ra-491/22 2-18180139-01-3ra-04052022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. G. Ciobanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, Gh. Mîra, G. Dașchevici) ÎNCHEIERE 15 iunie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de Valeriu Catan, reprezentat de avocatul Emil Iorga în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a lui Valeriu Catan împotriva Consiliul municipal Chișinău cu privire la contestarea actelor administrative împotriva deciziei din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Valeriu Catan, reprezentat de avocatul Emil Iorga și menținută hotărârea din 12 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea constată: La 7 august 2018, Valeriu Catan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău, persoane terțe Carolina Catan, Maria Omelianova, Tamara Alexeenco, Raisa Timofei, Serghei Melnic, Elena Melnic, IP „Agenția Servicii Publice”, Departamentul Cadastru cu privire la contestarea actelor administrative.

În susținerea acțiunii a indicat că, în fapt, în baza contractului de vânzare- cumpărare nr. 7332 din 5 octombrie 2017, a procurat de la Maria Omelianova un garaj din str. XXXXX, nr. cadastral XXXXX. A notat că dreptul de proprietate comună în devălmășie a soților Valeriu Catan și Carolina Catan asupra construcției, a fost înscris în Registrul bunurilor imobile la data de 10 octombrie 2017. Conform datelor din Registru bunurilor imobile, acest garaj se află pe terenul cu suprafața de 0,0811 ha, nr. cadastral XXXXX din mun.

XXXXX str. XXXXX, pe care sunt amplasate două construcții, după cum urmează: 1 nr. cadastral XXXXX (bloc locativ) cu suprafața la sol – 210,2 m2, în care sunt înregistrate încăperi izolate, aflate în proprietatea Tamarei Alexeenco și Raisei Timofei; nr. cadastral XXXXX (garaj) cu suprafața la sol – 14,6 m2, aflat în proprietatea comună în devălmășie lui Valeriu Catan și Carolinei Catan; dreptul de proprietate asupra terenului este înscris doar pe numele lui Tamarei Alexeenco, în temeiul titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXX din 1 octombrie 2008 (cota-parte 83%) și Raisei Timofei, în temeiul contractului de schimb nr. 3448 din 15 iunie 2016 (cota-parte 17 %). A comunicat că, deși Valeriu Catan și Carolina Catan (iar până la ei – Maria Omelianova) sunt proprietari a unei construcții situate pe terenul vizat, dânșii nu au devenit proprietari asupra unei cote-părți din terenul aferent construcției.

Potrivit Actului de constatare nr. 511/17 din 27 noiembrie 2017 și planului geometric, executate de SRL „Tera Plus Proiect”, garajul din mun. XXXXX str. XXXXX, nr. cadastral XXXXX, se află parțial, circa 50 %, pe terenul nr. cadastral XXXXX și 50 % în afara acestuia – presupus, pe un teren format în 2008 ca un drum de acces la acest garaj. A consemnat că din materialele dosarului cadastral, rezultă că prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 14/28-24 din 1 august 2008, au fost eliberate doar două titluri de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXX din 1 octombrie 2008: unul – Tamarei Alexeenco și al doilea – lui Serghei Melnic și Elenei Melnic, care la moment au fost proprietari a încăperilor din construcția cu nr. cadastral XXXXX.

A punctat că Maria Omelianova, care era proprietar al construcției cu nr. cadastral XXXXX, din motive necunoscute a fost exclusă din procesul privatizării terenului aferent. Mai mult ca atât, terenul pe care parțial este amplasat garajul, a fost separat din terenul principal cu nr. cadastral XXXXX, devenind un drum de acces, neidentificat ca un teren separat cu un număr cadastral. Din materialele dosarului tehnic al bunurilor imobile, se înțelege că în anul 2008, OCT Chișinău, filiala ÎS „Cadastru” a eliberat un plan al terenului din mun. XXXXX str. XXXXX, nr. cadastral XXXXX, privind amplasarea construcțiilor existente pentru prezentare la comisia de privatizare.

A menționat că potrivit planului respectiv, terenul prezentat pentru privatizare arăta ca un romb, în aproape de mijlocul căruia se afla garajul nr. cadastral XXXXX, iar în spatele terenului (fața de drumul de acces) se afla construcția principală cu apartamentele aflate în proprietatea Tamarei Alexeenco, lui Serghei Melnic și Elenei Melnic. Iar din motive necunoscute, în titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren, terenul cu nr. cadastral XXXXX din mun. Chișinău str. XXXXX avea deja o altă suprafață și o configurție poligonală, din el fiind desprinsă o porțiune considerabilă de teren, pe care parțial se află și garajul cu nr. cadastral XXXXX.

A precizat că această configurare poligonală și suprafața finală a terenului, reflectată în titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren, terenul nr. XXXXX din 1 august 2008, esențial diferă celei reflectate în planul terenului 2 eliberat de OCT Chișinău, filiala ÎS „Cadastru” pentru privatizarea terenului și dă dovadă că în anul 2008 Consiliul mun. Chișinău, de fapt, a executat o formare a terenului nr. cadastral XXXXX. A mai evidențiat că art. 9 din Legea cu privire la formarea bunurilor imobile (în redacția anului 2008), prevedea doar 4 căi de formare a bunurilor imobile: prin separare, divizare, comasare și combinare a bunurilor imobile înregistrate în Registrul bunurilor imobile, iar art. 17 din Legea vizată stabilea unele particulartăți pentru formarea a unui bun imobil, aflat în proprietatea statului sau a unității administrativ-teritoriale.

Maria Omelianova, fiind proprietară a construcției nr. cadastral XXXXX în anul 2008, a menționat că ea nu a fost informată despre faptul formării terenului aferent construcției sale și nici despre faptul că vecinii Tamara Alexeenco, Serghei Melnic și Elena Melnic au privatizat acest teren fără dânsa. Drept urmare, proprietarii construcției cu nr. cadastral XXXXX (inițial Omelianova Maria, iar actualmente Valeriu Catan și Carolina Catan), au fost lipsiți de dreptul de proprietate asupra terenului aferent construcției sale, garantat de Codul funciar. Totodată, a comunicat că formarea terenului nr. cadastral XXXXX, executată real de Primăria mun.

Chișinău în anul 2008, nu este prevăzută de nicio cale de formare a bunurilor imobile, stabilită de lege în anul 2008, deoarece separarea terenului presupune formarea dintr-un teren două și mai multe terenuri, ceea ce nu s-a executat, iar reparcelarea (modificarea hotarelor), a fost inclusă ca o cale de formare doar în anul 2017, prin Legea nr. 84 din 25 iunie 2017 (M0216- 228/30.06.17 art. 347). Astfel, a afirmat că la data de 19 iulie 2018, a depus la Consiliul municipal Chișinău o cerere, prin care a solicitat eliberarea „...copiilor tuturor materialelor/înscrisurilor/ documentelor, care au stat de bază pentru emiterea deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 14/28-24 din 1 august 2008, formarea terenului nr. XXXXX și eliberarea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXX din 1 octombrie 2008 Tamarei Alexeenco, lui Serghei Melnic și Elenei Melnic, precum și decizia Consiliului mun.

Chișinău nr. 14/28-24 din 1 august 2008, iar în cazul în care în timpul executării cererii va fi stabilit că Consiliul mun. Chișinău sau Primăria mun. Chișinău nu a respectat întocmai toate prevederile Legii cu privire la formarea bunurilor imobile, să fie înlăturate toate încălcările stabilite și anulate actele administrative subsecvente, despre ce să fie informat petiționarul”. A mai enunțat că la data de 2 august 2018, a primit doar o scrisoare de însoțire a Consiliului municipal Chișinău nr. C-9051/18 din 25 iulie 2018, la care au fost anexate următoarele înscrisuri: decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 14/28-24 din 1 august 2018; planul lotului – anexa la decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 14/28-24 din 1 august 2018; lista comisiilor de specialitate Consiliului municipal Chișinău, cărora le este remis pentru avizare proiectul deciziei, nota informativă a arhitectului-șef al mun.

Chișinău; avizul din 22 iulie 2008 a Comisiei juridice, pentru ordine publică și activitatea administrației 3 publice locale; avizul din 24 iulie 2008 a Comisiei pentru construcții, arhitectură și resurse financiare. Totodată, răspunsul la a doua și principala întrebare privind posibilitatea înlăturării neajunsurilor, legate de formarea necorespunzătoare a bunurilor imobile și privatizarea ilegală a terenului aferent construcției doar de cei 3 proprietari a apartamentelor, în lipsa proprietarului garajului, de Consiliul municipal Chișinău, nu a fost dat.

La scrisoarea Consiliului municipal Chișinău nr. C-9051/18 din 25 iulie 2018, nu au fost anexate toate materialele, care au stat la baza formării terenului și privatizării acestuia, stabilite de Legea cu privire la formarea bunurilor imobile, Legea nr. 121 din 4 mai 2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, Legea nr. 1308 din 25 iulie 1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului, Codul funciar, Legea nr. 190 din 19 iulie 1994 cu privire la petiționare, Regulamentul cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului R.M. nr. 562 din 23 octombrie 1996, din următoarele considerente.

A indicat că prin art. 14 alin. (1) din Legea cu privire la formarea bunurilor imobile, se stabilește o consecutivitate a acțiunilor la formarea bunurilor imobile și în procedura vizată obligatoriu întră: efectuarea studiului privind posibilitatea formării bunului imobil, elaborarea proiectului de formare a bunului imobil și emiterea ordinului de formare a bunului imobil, însă aceste acte obligatorii nu au fost prezentate la cererea din 19 iulie 2018 și presupune că nici nu au fost elaborate în anul 2008. De altfel, pe lângă aceste documente nu au fost prezentate nici alte acte, care sunt obligatorii la depunerea cererii de privatizare a terenului aferent la Primărie, cum ar fi: cerere-tip de cumpărare a terenului aferent, copia autentificată a documentului ce confirmă dreptul de folosință (posesiune, beneficiere) al cumpărătorului asupra terenului aferent și suprafața acestuia (decizia de atribuire sau titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, sau planul de atribuire, ori extrasul din registrul cadastral, planul terenului sau alt document existent se prezintă întru-un exemplar), copia autentificată a contractului de vânzare-cumpărare sau a certificatului de privatizare, ori a altui document ce confirmă dreptul de proprietate al solicitantului asupra obiectivului privatizat sau construcției nefinalizate,

ce sunt amplasate pe terenul solicitat pentru cumpărare, extrasul din Registrul bunurilor imobile și planul lotului cu explicația construcțiilor amplasate pe el, eliberate de Oficiul cadastral teritorial, liniile roșii ale terenului aferent cu tabelul de coordonate în rețeaua geodezică locală. A accentuat că lista vizată a fost stabilită de către însăși Primăria mun. Chișinău la depunerea unor astfel de cereri. A mai notat că, Consiliul municipal Chișinău, la examinarea cererii din 19 iulie 2018, nu putea să nu observe că la formarea terenului din mun. XXXXX str. XXXXX și privatizarea lui, a fost grosolan încălcată procedura de formare a bunurilor imobile și grav încălcate drepturile și interesele legale a proprietarului construcției nr. cadastral XXXXX, aceasta fiind exclusă din privatizare.

4 Astfel, încălcările vizate, comise în anul 2008, nu au fost eliminate de Consiliul municipal Chișinău și în anul 2018, cum s-a cerut în p. 2 a sesizării din 19 iulie 2018. A declarat că, Consiliul municipal Chișinău nu a anulat decizia sa cu nr. 14/28-24 din 1 august 2018 și actele administrative subsecvente, emise în temeiul ei: planul lotului anexa la decizia nr. 14/28-24 din 1 august 2018, titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXX din 1 octombrie 2008, eliberate Tamarei Alexeenco, lui Serghei Melnic și Elenei Melnic. În aceste circumstanțe, a obiectat că în anul 2008, Consiliul municipal Chișinău a ignorat procedura de formare a bunurilor imobile, stabilită de legislația în vigoare și nu a respectat prevederile art. 11 alin. (1) Cod funciar, excluzând proprietarul construcției cu nr. cadastral XXXXX, din lista participanților la privatizarea terenului aferent.

În urma acestor acțiuni a Consiliului municipal Chișinău, comise încă în anul 2008, consecințele nefavorabile le suportă și la momentul de față proprietarii garajului cu nr. cadastral XXXXX, deoarece el se află parțial, circa 50 %, pe terenul nr. cadastral XXXXX și 50 % în afara acestui – pe drumul de acces, ca urmare a unei formări incompetente și necorespunzătoare din punct de vedere tehnic și contrare cerințelor legale. A conchis că înlăturarea acestor încălcări juridice și tehnice, precum și condiților nefavorabile actuale, este posibilă doar în cazul anulării deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 14/28-24 din 1 august 2008 și a actelor subsecvente, cum ar fi planul lotului – Anexa la decizia Consiliului mun.

Chișinău nr. 14/28-24 din 1 august 2008 și a titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXX din 1 octombrie 2008, eliberate Tamarei Alexeenco, lui Serghei Melnic și Elenei Melnic. A explicat că după anularea acestor acte administrative ilegale și incompetente, este posibilă o privatizare repetată (care este gratuită) a terenului nr. cadastral XXXXX, aferent construcțiilor nr. XXXXX și XXXXX, deja cu respectarea drepturilor și intereselor legale a tuturor persoanelor interesate, garantate de art. 11 din Cod funciar: Valeriu Catan și Catan Carolina, Raisa Timofei și Tamara Alexeenco, fără suportarea consecințelor negative, cum ar fi pierderea dreptului de proprietate asupra terenului aferent construcțiilor, din cauza faptului că terenul poate fi supus privatizării repetate (gratuite).

Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 166, 167 CPC. A solicitat: 1) admiterea acțiunii; 2) recunoașterea ilegalității răspunsului Consiliului municipal Chișinău nr. C-9051/18 din 25 iulie 2018; 3) anularea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 14/28-24 din 1 august 2008, planul lotului – Anexa la decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 14/28-24 din 1 august 2008, titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXX din 1 octombrie 2008, eliberate Tamarei Alexeenco, lui Serghei Melnic și Elenei Melnic; 4) stingerea din Registrul bunurilor imobile a drepturilor de proprietate pe cote-părți a Raisei Timofei și Tamarei Alexeenco asupra terenului din mun. XXXXX str. XXXXX, nr. cadastral XXXXX, acest drept fiind 5 înscris pe numele administrației publice locale; 5) actualizarea planului lotului din mun.

XXXXX str. XXXXX, nr. cadastral XXXXX, conform situației reale, cu efectuarea schimbărilor corespunzătoare în Registrul bunurilor imobile; 6) inițierea procedurii de privatizare repetată a terenului aferent construcțiilor din mun. XXXXX str. XXXXX, nr. cadastral XXXXX și XXXXX, cu respectarea cerințelor legislației în vigoare și cu participarea tuturor persoanelor interesate: Raisa Timofei, Tamara Alexeenco, Valeriu Catan și Carolina Catan. La 21 iunie 2019, Valeriu Catan a depus cerere de concretizare a acțiunii, prin care a solicitat: 1) admiterea acțiunii; 2) recunoașterea ilegalității răspunsului Consiliului municipal Chișinău nr. C-9051/18 din 25 iulie 2018; 3) recunoașterea faptului că în anul 2008, Consiliul municipal Chișinău, modificând configurația și suprafața terenului din mun.

XXXXX str. XXXXX, a încălcat prevederile Legii cu privire la formarea bunurilor imobile; 4) anularea actelor subsecvente ale Consiliului municipal Chișinău după efectuarea formării bunurilor imobile în afara cadrului legal și care au dus la încălcarea drepturilor proprietarilor garajului, și anume decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 14/28-24 din 1 august 2008, planul lotului – Anexa la decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 14/28-24 din 1 august 2008, titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXX din 1 octombrie 2008, eliberate Tamarei Alexeenco, lui Serghei Melnic și Elenei Melnic; 5) stingerea din Registrul bunurilor imobile a drepturilor de proprietate pe cote-părți a Raisei Timofei și Tamarei Alexeenco asupra terenului din mun.

XXXXX str. XXXXX, nr. cadastral XXXXX, acest drept fiind înscris pe numele administrației publice locale; 6) aducerea suprafeței și a configurației terenului din mun. XXXXX str. XXXXX, nr. cadastral XXXXX, la situația anului 2008, anterioară formării terenului, cu efectuarea schimbărilor corespunzătoare în Registrul bunurilor imobile.

Prin încheierea din 12 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, au fost declarate inadmisibile cerințele depuse de Valeriu Catan împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la recunoașterea faptului încălcării legii și anularea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 14/28-24 din 1 august 2008, anularea planului lotului, anularea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren, stingerea drepturilor de proprietate, aducerea suprafeței și configurației terenului la situația din anul 2008. Prin hotărârea din 12 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea.

La 20 octombrie 2020, Valeriu Catan, reprezentat de avocatul Emil Iorga a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 12 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, iar la 9 noiembrie 2020, a fost prezentată motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii. La 9 noiembrie 2020, Valeriu Catan a depus recurs împotriva încheierii din 12 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, solicitând admiterea acestuia, anularea încheierii recurate, cu restituirea cauzei spre examinare în fond. 6 Prin decizia din 4 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins recursul depus de Valeriu Catan, reprezentat de avocatul Emil Iorga împotriva încheierii din 12 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

Prin decizia din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Valeriu Catan, reprezentat de avocatul Emil Iorga și menținută hotărârea din 12 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani. Întru argumentarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut că prin răspunsul contestat de către reclamant, autoritatea pârâtă s-a expus referitor la solicitările înaintate prin cererea depusă de Valeriu Catan la data de 19 iulie 2018, fiindu-i expediate ultimului actele solicitate. În ceea ce ține de restul solicitărilor, instanțele de judecată au constatat că reclamantul nu s-a expus clar în ce constau cerințele înaintate, or, autoritatea pârâtă nu se putea expune referitor la niște solicitări generale și abstracte, nefiind indicat expres care anume acte administrative se solicită a fi anulate.

Astfel, au relevat instanțele că prin prisma legislației în vigoare, petiționarul nu poate să discute conținutul unui răspuns la o cerere adresată unei autorități publice, deoarece petiționarul nu poate să pretindă ca răspunsul la cerere să fie dat conform propriei sale formulări sau într-un anumit sens, după dorința personală, stabilirea conținutului răspunsului fiind atributul exclusiv al autorității publice competente. La 31 ianuarie 2022, Valeriu Catan a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la 14 aprilie 2022, a fost prezentată motivarea recursului, solicitând casarea deciziei recurate și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel nu a făcut altceva decât să reitereze aprecierile primei instanțe, însușind argumentele reținute de către ultima. A relevat că, concluziile instanțelor de judecată sunt eronate, deoarece pretențiile dânsului urmează a fi examinate, inclusiv prin prisma cererii prealabile adresate către autoritatea publică locală. A susținut că cerința cu privire la anularea expresă a tuturor actelor administrative subsecvente legate de încălcarea procedurii de formare a bunurilor imobile, reglementarea normativă fiind statuată în Legea cu privire la formarea bunurilor imobile și în Legea cu privire la cadastrul bunurilor imobile, nu poate fi considerată una abstractă și generală, precum a considerat-o eronat prima instanță.

Or, făcând trimitere în cererea prealabilă la prevederile Legii cu privire la formarea bunurilor imobile, dânsul a avut în vedere în mod cert actele și acțiunile necesare care trebuiau elaborate, adoptate și întreprinse pentru respectarea întru totul a procedurii de formare a unui nou bun imobil, actele și acțiunile fiind deduse din conținutul normelor încălcate. La 10 mai 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Carolinei Catan, Consiliului municipal Chișinău, Tamarei Alexeenco, Raisei Timofei, lui Serghei Melnic, Elenei Melnic, Mariei Omelianova și IP „Agenția Servicii 7 Publice”, Departamentul Cadastru copia cererii de recurs depuse de Valeriu Catan, reprezentat de avocatul Emil Iorga, fiindu-le explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat.

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție referințe nu au parvenit. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Potrivit art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. În speță, se constată că dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat în ședință publică la 25 ianuarie 2022 (f. d. 6 vol. III). Este cert și faptul că la 31 ianuarie 2022, Valeriu Catan a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 20 vol. III). Decizia motivată din 25 ianuarie 2022 a fost notificată la adresa electronică a reprezentantului lui Valeriu Catan, avocatul Emil Iorga la 28 martie 2022, fapt confirmat prin extrasul de pe poșta electronică (f. d. 24 vol. III). Se mai constată că la 14 aprilie 2022, Valeriu Catan, reprezentat de avocatul Emil Iorga a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 32-38 vol. III).

Astfel, recursul depus de Valeriu Catan, reprezentat de avocatul Emil Iorga împotriva deciziei din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău este în termen. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Valeriu Catan, reprezentat de avocatul Emil Iorga, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al 8 Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi 9 conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Valeriu Catan, reprezentat de avocatul Emil Iorga.

În conformitate cu art. 230 și 246 Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Valeriu Catan, reprezentat de avocatul Emil Iorga se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu 10