3ra-491/22 — cu privire la contestarea actelor administrative

3ra-491/22 — cu privire la contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-491/22

2-18180139-01-3ra-04052022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. G. Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, Gh. Mîra, G. Dașchevici)

ÎNCHEIERE

15 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Valeriu Catan, reprezentat

de avocatul Emil Iorga

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a lui

Valeriu Catan împotriva Consiliul municipal Chișinău cu privire la contestarea

actelor administrative

împotriva deciziei din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul depus de Valeriu Catan, reprezentat de avocatul Emil Iorga

și menținută hotărârea din 12 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea

constată:

La 7 august 2018, Valeriu Catan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului municipal Chișinău, persoane terțe Carolina Catan, Maria

Omelianova, Tamara Alexeenco, Raisa Timofei, Serghei Melnic, Elena Melnic,

IP „Agenția Servicii Publice”, Departamentul Cadastru cu privire la contestarea

actelor administrative.

În susținerea acțiunii a indicat că, în fapt, în baza contractului de vânzare-

cumpărare nr. 7332 din 5 octombrie 2017, a procurat de la Maria Omelianova un

garaj din str. XXXXX, nr. cadastral XXXXX.

A notat că dreptul de proprietate comună în devălmășie a soților Valeriu

Catan și Carolina Catan asupra construcției, a fost înscris în Registrul bunurilor

imobile la data de 10 octombrie 2017.

Conform datelor din Registru bunurilor imobile, acest garaj se află pe

terenul cu suprafața de 0,0811 ha, nr. cadastral XXXXX din mun. XXXXX str.

XXXXX, pe care sunt amplasate două construcții, după cum urmează:

1

nr. cadastral XXXXX (bloc locativ) cu suprafața la sol – 210,2 m2, în care sunt

înregistrate încăperi izolate, aflate în proprietatea Tamarei Alexeenco și Raisei

Timofei; nr. cadastral XXXXX (garaj) cu suprafața la sol – 14,6 m2, aflat în

proprietatea comună în devălmășie lui Valeriu Catan și Carolinei Catan; dreptul

de proprietate asupra terenului este înscris doar pe numele lui Tamarei

Alexeenco, în temeiul titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren

nr. XXXXX din 1 octombrie 2008 (cota-parte 83%) și Raisei Timofei, în temeiul

contractului de schimb nr. 3448 din 15 iunie 2016 (cota-parte 17 %).

A comunicat că, deși Valeriu Catan și Carolina Catan (iar până la ei – Maria

Omelianova) sunt proprietari a unei construcții situate pe terenul vizat, dânșii nu

au devenit proprietari asupra unei cote-părți din terenul aferent construcției.

Potrivit Actului de constatare nr. 511/17 din 27 noiembrie 2017 și planului

geometric, executate de SRL „Tera Plus Proiect”, garajul din mun. XXXXX

str. XXXXX, nr. cadastral XXXXX, se află parțial, circa 50 %, pe terenul nr.

cadastral XXXXX și 50 % în afara acestuia – presupus, pe un teren format în

2008 ca un drum de acces la acest garaj.

A consemnat că din materialele dosarului cadastral, rezultă că prin decizia

Consiliului mun. Chișinău nr. 14/28-24 din 1 august 2008, au fost eliberate doar

două titluri de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXX din

1 octombrie 2008: unul – Tamarei Alexeenco și al doilea – lui Serghei Melnic și

Elenei Melnic, care la moment au fost proprietari a încăperilor din construcția cu

nr. cadastral XXXXX.

A punctat că Maria Omelianova, care era proprietar al construcției cu

nr. cadastral XXXXX, din motive necunoscute a fost exclusă din procesul

privatizării terenului aferent.

Mai mult ca atât, terenul pe care parțial este amplasat garajul, a fost separat

din terenul principal cu nr. cadastral XXXXX, devenind un drum de acces,

neidentificat ca un teren separat cu un număr cadastral.

Din materialele dosarului tehnic al bunurilor imobile, se înțelege că în anul

2008, OCT Chișinău, filiala ÎS „Cadastru” a eliberat un plan al terenului din

mun. XXXXX str. XXXXX, nr. cadastral XXXXX, privind amplasarea

construcțiilor existente pentru prezentare la comisia de privatizare.

A menționat că potrivit planului respectiv, terenul prezentat pentru

privatizare arăta ca un romb, în aproape de mijlocul căruia se afla garajul

nr. cadastral XXXXX, iar în spatele terenului (fața de drumul de acces) se afla

construcția principală cu apartamentele aflate în proprietatea Tamarei Alexeenco,

lui Serghei Melnic și Elenei Melnic.

Iar din motive necunoscute, în titlurile de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, terenul cu nr. cadastral XXXXX din mun. Chișinău str.

XXXXX avea deja o altă suprafață și o configurție poligonală, din el fiind

desprinsă o porțiune considerabilă de teren, pe care parțial se află și garajul cu

nr. cadastral XXXXX.

A precizat că această configurare poligonală și suprafața finală a terenului,

reflectată în titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren, terenul

nr. XXXXX din 1 august 2008, esențial diferă celei reflectate în planul terenului

2

eliberat de OCT Chișinău, filiala ÎS „Cadastru” pentru privatizarea terenului și dă

dovadă că în anul 2008 Consiliul mun. Chișinău, de fapt, a executat o formare a

terenului nr. cadastral XXXXX.

A mai evidențiat că art. 9 din Legea cu privire la formarea bunurilor

imobile (în redacția anului 2008), prevedea doar 4 căi de formare a bunurilor

imobile: prin separare, divizare, comasare și combinare a bunurilor imobile

înregistrate în Registrul bunurilor imobile, iar art. 17 din Legea vizată stabilea

unele particulartăți pentru formarea a unui bun imobil, aflat în proprietatea

statului sau a unității administrativ-teritoriale.

Maria Omelianova, fiind proprietară a construcției nr. cadastral XXXXX

în anul 2008, a menționat că ea nu a fost informată despre faptul formării terenului

aferent construcției sale și nici despre faptul că vecinii Tamara Alexeenco,

Serghei Melnic și Elena Melnic au privatizat acest teren fără dânsa.

Drept urmare, proprietarii construcției cu nr. cadastral XXXXX (inițial

Omelianova Maria, iar actualmente Valeriu Catan și Carolina Catan), au fost

lipsiți de dreptul de proprietate asupra terenului aferent construcției sale, garantat

de Codul funciar.

Totodată, a comunicat că formarea terenului nr. cadastral XXXXX,

executată real de Primăria mun. Chișinău în anul 2008, nu este prevăzută de nicio

cale de formare a bunurilor imobile, stabilită de lege în anul 2008, deoarece

separarea terenului presupune formarea dintr-un teren două și mai multe terenuri,

ceea ce nu s-a executat, iar reparcelarea (modificarea hotarelor), a fost inclusă ca

o cale de formare doar în anul 2017, prin Legea nr. 84 din 25 iunie 2017 (M0216-

228/30.06.17 art. 347).

Astfel, a afirmat că la data de 19 iulie 2018, a depus la Consiliul municipal

Chișinău o cerere, prin care a solicitat eliberarea „...copiilor tuturor

materialelor/înscrisurilor/ documentelor, care au stat de bază pentru emiterea

deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 14/28-24 din 1 august 2008, formarea

terenului nr. XXXXX și eliberarea titlurilor de autentificare a dreptului

deținătorului de teren nr. XXXXX din 1 octombrie 2008 Tamarei Alexeenco, lui

Serghei Melnic și Elenei Melnic, precum și decizia Consiliului mun. Chișinău nr.

14/28-24 din 1 august 2008, iar în cazul în care în timpul executării cererii va fi

stabilit că Consiliul mun. Chișinău sau Primăria mun. Chișinău nu a respectat

întocmai toate prevederile Legii cu privire la formarea bunurilor imobile, să fie

înlăturate toate încălcările stabilite și anulate actele administrative subsecvente,

despre ce să fie informat petiționarul”.

A mai enunțat că la data de 2 august 2018, a primit doar o scrisoare de

însoțire a Consiliului municipal Chișinău nr. C-9051/18 din 25 iulie 2018, la care

au fost anexate următoarele înscrisuri: decizia Consiliului municipal Chișinău

nr. 14/28-24 din 1 august 2018; planul lotului – anexa la decizia Consiliului

municipal Chișinău nr. 14/28-24 din 1 august 2018; lista comisiilor de specialitate

Consiliului municipal Chișinău, cărora le este remis pentru avizare proiectul

deciziei, nota informativă a arhitectului-șef al mun. Chișinău; avizul din 22 iulie

2008 a Comisiei juridice, pentru ordine publică și activitatea administrației

3

publice locale; avizul din 24 iulie 2008 a Comisiei pentru construcții, arhitectură

și resurse financiare.

Totodată, răspunsul la a doua și principala întrebare privind posibilitatea

înlăturării neajunsurilor, legate de formarea necorespunzătoare a bunurilor

imobile și privatizarea ilegală a terenului aferent construcției doar de cei 3

proprietari a apartamentelor, în lipsa proprietarului garajului, de Consiliul

municipal Chișinău, nu a fost dat.

La scrisoarea Consiliului municipal Chișinău nr. C-9051/18 din 25 iulie

2018, nu au fost anexate toate materialele, care au stat la baza formării terenului

și privatizării acestuia, stabilite de Legea cu privire la formarea bunurilor imobile,

Legea nr. 121 din 4 mai 2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății

publice, Legea nr. 1308 din 25 iulie 1997 privind prețul normativ și modul de

vânzare-cumpărare a pământului, Codul funciar, Legea nr. 190 din 19 iulie 1994

cu privire la petiționare, Regulamentul cu privire la vânzarea-cumpărarea

terenurilor aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului R.M. nr. 562 din

23 octombrie 1996, din următoarele considerente.

A indicat că prin art. 14 alin. (1) din Legea cu privire la formarea bunurilor

imobile, se stabilește o consecutivitate a acțiunilor la formarea bunurilor imobile

și în procedura vizată obligatoriu întră: efectuarea studiului privind posibilitatea

formării bunului imobil, elaborarea proiectului de formare a bunului imobil și

emiterea ordinului de formare a bunului imobil, însă aceste acte obligatorii nu au

fost prezentate la cererea din 19 iulie 2018 și presupune că nici nu au fost

elaborate în anul 2008.

De altfel, pe lângă aceste documente nu au fost prezentate nici alte acte,

care sunt obligatorii la depunerea cererii de privatizare a terenului aferent la

Primărie, cum ar fi: cerere-tip de cumpărare a terenului aferent, copia

autentificată a documentului ce confirmă dreptul de folosință (posesiune,

beneficiere) al cumpărătorului asupra terenului aferent și suprafața acestuia

(decizia de atribuire sau titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren,

sau planul de atribuire, ori extrasul din registrul cadastral, planul terenului sau alt

document existent se prezintă întru-un exemplar), copia autentificată a

contractului de vânzare-cumpărare sau a certificatului de privatizare, ori a altui

document ce confirmă dreptul de proprietate al solicitantului asupra obiectivului

privatizat sau construcției nefinalizate, ce sunt amplasate pe terenul solicitat

pentru cumpărare, extrasul din Registrul bunurilor imobile și planul lotului cu

explicația construcțiilor amplasate pe el, eliberate de Oficiul cadastral teritorial,

liniile roșii ale terenului aferent cu tabelul de coordonate în rețeaua geodezică

locală.

A accentuat că lista vizată a fost stabilită de către însăși Primăria

mun. Chișinău la depunerea unor astfel de cereri.

A mai notat că, Consiliul municipal Chișinău, la examinarea cererii din

19 iulie 2018, nu putea să nu observe că la formarea terenului din mun. XXXXX

str. XXXXX și privatizarea lui, a fost grosolan încălcată procedura de formare a

bunurilor imobile și grav încălcate drepturile și interesele legale a proprietarului

construcției nr. cadastral XXXXX, aceasta fiind exclusă din privatizare.

4

Astfel, încălcările vizate, comise în anul 2008, nu au fost eliminate de

Consiliul municipal Chișinău și în anul 2018, cum s-a cerut în p. 2 a sesizării din

19 iulie 2018.

A declarat că, Consiliul municipal Chișinău nu a anulat decizia sa cu

nr. 14/28-24 din 1 august 2018 și actele administrative subsecvente, emise în

temeiul ei: planul lotului anexa la decizia nr. 14/28-24 din 1 august 2018, titlurile

de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXX din

1 octombrie 2008, eliberate Tamarei Alexeenco, lui Serghei Melnic și Elenei

Melnic.

În aceste circumstanțe, a obiectat că în anul 2008, Consiliul municipal

Chișinău a ignorat procedura de formare a bunurilor imobile, stabilită de legislația

în vigoare și nu a respectat prevederile art. 11 alin. (1) Cod funciar, excluzând

proprietarul construcției cu nr. cadastral XXXXX, din lista participanților la

privatizarea terenului aferent.

În urma acestor acțiuni a Consiliului municipal Chișinău, comise încă în

anul 2008, consecințele nefavorabile le suportă și la momentul de față proprietarii

garajului cu nr. cadastral XXXXX, deoarece el se află parțial, circa 50 %, pe

terenul nr. cadastral XXXXX și 50 % în afara acestui – pe drumul de acces, ca

urmare a unei formări incompetente și necorespunzătoare din punct de vedere

tehnic și contrare cerințelor legale.

A conchis că înlăturarea acestor încălcări juridice și tehnice, precum și

condiților nefavorabile actuale, este posibilă doar în cazul anulării deciziei

Consiliului mun. Chișinău nr. 14/28-24 din 1 august 2008 și a actelor

subsecvente, cum ar fi planul lotului – Anexa la decizia Consiliului

mun. Chișinău nr. 14/28-24 din 1 august 2008 și a titlurilor de autentificare a

dreptului deținătorului de teren nr. XXXXX din 1 octombrie 2008, eliberate

Tamarei Alexeenco, lui Serghei Melnic și Elenei Melnic.

A explicat că după anularea acestor acte administrative ilegale și

incompetente, este posibilă o privatizare repetată (care este gratuită) a terenului

nr. cadastral XXXXX, aferent construcțiilor nr. XXXXX și XXXXX, deja cu

respectarea drepturilor și intereselor legale a tuturor persoanelor interesate,

garantate de art. 11 din Cod funciar: Valeriu Catan și Catan Carolina, Raisa

Timofei și Tamara Alexeenco, fără suportarea consecințelor negative, cum ar fi

pierderea dreptului de proprietate asupra terenului aferent construcțiilor, din

cauza faptului că terenul poate fi supus privatizării repetate (gratuite).

Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 166, 167 CPC.

A solicitat: 1) admiterea acțiunii; 2) recunoașterea ilegalității răspunsului

Consiliului municipal Chișinău nr. C-9051/18 din 25 iulie 2018; 3) anularea

deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 14/28-24 din 1 august 2008, planul

lotului – Anexa la decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 14/28-24 din

1 august 2008, titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren

nr. XXXXX din 1 octombrie 2008, eliberate Tamarei Alexeenco, lui Serghei

Melnic și Elenei Melnic; 4) stingerea din Registrul bunurilor imobile a drepturilor

de proprietate pe cote-părți a Raisei Timofei și Tamarei Alexeenco asupra

terenului din mun. XXXXX str. XXXXX, nr. cadastral XXXXX, acest drept fiind

5

înscris pe numele administrației publice locale; 5) actualizarea planului lotului

din mun. XXXXX str. XXXXX, nr. cadastral XXXXX, conform situației reale,

cu efectuarea schimbărilor corespunzătoare în Registrul bunurilor imobile; 6)

inițierea procedurii de privatizare repetată a terenului aferent construcțiilor din

mun. XXXXX str. XXXXX, nr. cadastral XXXXX și XXXXX, cu respectarea

cerințelor legislației în vigoare și cu participarea tuturor persoanelor interesate:

Raisa Timofei, Tamara Alexeenco, Valeriu Catan și Carolina Catan.

La 21 iunie 2019, Valeriu Catan a depus cerere de concretizare a acțiunii,

prin care a solicitat: 1) admiterea acțiunii; 2) recunoașterea ilegalității răspunsului

Consiliului municipal Chișinău nr. C-9051/18 din 25 iulie 2018; 3) recunoașterea

faptului că în anul 2008, Consiliul municipal Chișinău, modificând configurația

și suprafața terenului din mun. XXXXX str. XXXXX, a încălcat prevederile Legii

cu privire la formarea bunurilor imobile; 4) anularea actelor subsecvente ale

Consiliului municipal Chișinău după efectuarea formării bunurilor imobile în

afara cadrului legal și care au dus la încălcarea drepturilor proprietarilor garajului,

și anume decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 14/28-24 din 1 august 2008,

planul lotului – Anexa la decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 14/28-24 din

1 august 2008, titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren

nr. XXXXX din 1 octombrie 2008, eliberate Tamarei Alexeenco, lui Serghei

Melnic și Elenei Melnic; 5) stingerea din Registrul bunurilor imobile a drepturilor

de proprietate pe cote-părți a Raisei Timofei și Tamarei Alexeenco asupra

terenului din mun. XXXXX str. XXXXX, nr. cadastral XXXXX, acest drept fiind

înscris pe numele administrației publice locale; 6) aducerea suprafeței și a

configurației terenului din mun. XXXXX str. XXXXX, nr. cadastral XXXXX, la

situația anului 2008, anterioară formării terenului, cu efectuarea schimbărilor

corespunzătoare în Registrul bunurilor imobile.

Prin încheierea din 12 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani, au fost declarate inadmisibile cerințele depuse de Valeriu Catan

împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la recunoașterea faptului

încălcării legii și anularea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 14/28-24

din 1 august 2008, anularea planului lotului, anularea titlurilor de autentificare a

dreptului deținătorului de teren, stingerea drepturilor de proprietate, aducerea

suprafeței și configurației terenului la situația din anul 2008.

Prin hotărârea din 12 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea.

La 20 octombrie 2020, Valeriu Catan, reprezentat de avocatul Emil Iorga

a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 12 octombrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău sediul Rîșcani, iar la 9 noiembrie 2020, a fost prezentată motivarea

apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu

emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

La 9 noiembrie 2020, Valeriu Catan a depus recurs împotriva încheierii din

12 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, solicitând admiterea

acestuia, anularea încheierii recurate, cu restituirea cauzei spre examinare în fond.

6

Prin decizia din 4 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

recursul depus de Valeriu Catan, reprezentat de avocatul Emil Iorga împotriva

încheierii din 12 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

Prin decizia din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de Valeriu Catan, reprezentat de avocatul Emil Iorga și menținută

hotărârea din 12 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

Întru argumentarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic

inferioare au reținut că prin răspunsul contestat de către reclamant, autoritatea

pârâtă s-a expus referitor la solicitările înaintate prin cererea depusă de Valeriu

Catan la data de 19 iulie 2018, fiindu-i expediate ultimului actele solicitate.

În ceea ce ține de restul solicitărilor, instanțele de judecată au constatat că

reclamantul nu s-a expus clar în ce constau cerințele înaintate, or, autoritatea

pârâtă nu se putea expune referitor la niște solicitări generale și abstracte, nefiind

indicat expres care anume acte administrative se solicită a fi anulate.

Astfel, au relevat instanțele că prin prisma legislației în vigoare,

petiționarul nu poate să discute conținutul unui răspuns la o cerere adresată unei

autorități publice, deoarece petiționarul nu poate să pretindă ca răspunsul la cerere

să fie dat conform propriei sale formulări sau într-un anumit sens, după dorința

personală, stabilirea conținutului răspunsului fiind atributul exclusiv al autorității

publice competente.

La 31 ianuarie 2022, Valeriu Catan a depus recurs nemotivat împotriva

deciziei din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la 14 aprilie 2022, a

fost prezentată motivarea recursului, solicitând casarea deciziei recurate și a

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a

acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel nu a făcut altceva decât

să reitereze aprecierile primei instanțe, însușind argumentele reținute de către

ultima.

A relevat că, concluziile instanțelor de judecată sunt eronate, deoarece

pretențiile dânsului urmează a fi examinate, inclusiv prin prisma cererii prealabile

adresate către autoritatea publică locală.

A susținut că cerința cu privire la anularea expresă a tuturor actelor

administrative subsecvente legate de încălcarea procedurii de formare a bunurilor

imobile, reglementarea normativă fiind statuată în Legea cu privire la formarea

bunurilor imobile și în Legea cu privire la cadastrul bunurilor imobile, nu poate

fi considerată una abstractă și generală, precum a considerat-o eronat prima

instanță.

Or, făcând trimitere în cererea prealabilă la prevederile Legii cu privire la

formarea bunurilor imobile, dânsul a avut în vedere în mod cert actele și acțiunile

necesare care trebuiau elaborate, adoptate și întreprinse pentru respectarea întru

totul a procedurii de formare a unui nou bun imobil, actele și acțiunile fiind

deduse din conținutul normelor încălcate.

La 10 mai 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Carolinei

Catan, Consiliului municipal Chișinău, Tamarei Alexeenco, Raisei Timofei, lui

Serghei Melnic, Elenei Melnic, Mariei Omelianova și IP „Agenția Servicii

7

Publice”, Departamentul Cadastru copia cererii de recurs depuse de Valeriu

Catan, reprezentat de avocatul Emil Iorga, fiindu-le explicat dreptul de a depune

referință la recursul declarat.

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa

Curții Supreme de Justiție referințe nu au parvenit.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

În speță, se constată că dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțat în ședință publică la 25 ianuarie 2022 (f. d. 6 vol. III).

Este cert și faptul că la 31 ianuarie 2022, Valeriu Catan a depus recurs

nemotivat împotriva deciziei din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău

(f. d. 20 vol. III).

Decizia motivată din 25 ianuarie 2022 a fost notificată la adresa electronică

a reprezentantului lui Valeriu Catan, avocatul Emil Iorga la 28 martie 2022, fapt

confirmat prin extrasul de pe poșta electronică (f. d. 24 vol. III).

Se mai constată că la 14 aprilie 2022, Valeriu Catan, reprezentat de

avocatul Emil Iorga a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din

25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 32-38 vol. III).

Astfel, recursul depus de Valeriu Catan, reprezentat de avocatul Emil Iorga

împotriva deciziei din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Valeriu Catan,

reprezentat de avocatul Emil Iorga, în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl

consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

8

Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că

sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care

pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea

cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu

doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie

să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este

în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că

modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective,

urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de

rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

9

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Valeriu Catan, reprezentat de avocatul Emil

Iorga.

În conformitate cu art. 230 și 246 Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Valeriu Catan, reprezentat de avocatul Emil Iorga se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

10