2ra-262/23 — repararea prejudiciului cauzat prin tragerea ilegala la raspundere penala
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului cauzat prin tragerea ilegala la raspundere penala
- Temei legal
- temeiurile declararii recursurilor
2ra-262/23 — repararea prejudiciului cauzat prin tragerea ilegala la raspundere penala (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 2ra-262/23
2-21095314-01-2ra-15022023
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. P. Harmaniuc)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, O. Cojocaru, A. Panov)
ÎNCHEIERE
31 mai 2023 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva
Judecători Aliona Miron
Mariana Pitic
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Omar
Hussein Saleh Abes, reprezentat de avocatul Victor Furnică și Ministerul Justiției al
Republicii Moldova,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Omar Hussein Saleh
Abes împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Procuraturii Generale a
Republicii Moldova cu privire la compensarea prejudiciului cauzat prin tragerea ilegală
la răspundere penală,
împotriva deciziei din 10 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care au
fost respinse apelurile declarate de Omar Hussein Saleh Abes, reprezentat de avocatul
Victor Furnică și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, fiind menținută hotărârea
din 12 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
constată:
La data de 23 iunie 2021, Omar Hussein Saleh Abes, reprezentat de avocatul
Victor Furnică a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al
Republicii Moldova, Procuraturii Generale a Republicii Moldova cu privire la
compensarea prejudiciului cauzat prin tragerea ilegală la răspundere penală.
În motivarea acțiunii a indicat, că la 06 noiembrie 2017, de către organul de
urmărire penală a SUP IP a DEUP a DGUP a IGP, reprezentată de inspectorul principal
Roman Moscalu, a fost emisă ordonanța de începere a urmăririi penale, reținându-se
bănuiala rezonabilă că prin acțiunile presupus ilegale, reclamantul a săvârșit
infracțiunea prevăzută de art.190 alin. (5) din Codul penal.
Prin scrisoarea nr.34/11-4360 din 06 noiembrie 2017, Direcția Generală Urmărire
Penală a IGP, în persoana comisarului principal Ion Talmazan a informat Procurorul-
șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale
despre pornirea urmării penale, iar prin rezoluția Procurorului-șef al Procuraturii pentru
Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, a fost împuternicit să conducă
urmărirea penală Procurorul în cadrul PCCOCS, domnul Valeriu Sîrbu, care, prin
ordonanța din 06 noiembrie 2017 a stabilit și termenul de urmărire penală.
A susținut că în cadrul cauzei penale, prin încheierea Judecătorului de instrucție
nr.12-8627/17 din 14 noiembrie 2017, s-a autorizat efectuarea ridicării rulajelor
descifrate pentru perioada 2015- curent (până la data emiterii încheierii) de pe toate
conturile bancare ale reclamantului deținute în băncile comerciale din R. Moldova, mai
mult ca atât, prin încheierea Judecătorului de instrucție nr.13-8628/17 din 14 noiembrie
2017 s-a autorizat ridicarea de la companiile de telefonie mobilă a descifrării
convorbirilor telefonice de la numerele de telefon deținute de reclamant.
Prin ordonanța procurorului în cadrul PCCOCS, domnul Valeriu Sîrbu, din 24
ianuarie 2018, s-a dispus efectuarea investigațiilor în vederea căutării reclamantului,
căruia i s-a dat statut procesual de învinuit.
Prin ordonanța procurorului în cadrul PCCOCS, domnul Valeriu Sîrbu, din 24
ianuarie 2018, s-a dispus inițierea procedurii de aplicare a măsurii preventive- arestul
preventiv, pe un termen de 30 zile în privința reclamantului.
La 24 ianuarie 2018, procurorul în cadrul PCCOCS a depus la Judecătoria
Chișinău, sediul Centru demersul privind aplicarea măsurii preventive sub formă de
arest preventiv, în contumacie, în privința reclamantului pe un termen de 30 zile.
Prin încheierea din 25 ianuarie 2018 a judecătorului de instrucție nr.14/28 s-a
admis demersul procurorului și s-a aplicat în privința reclamantului măsura preventivă-
arestul preventiv pentru un termen de 30 de zile, fiind eliberat mandatul de arest.
La 26 ianuarie 2018, prin scrisoarea nr. 871/17-728, adjunctul procurorului șef al
PCCOCS, Valeriu Bodean a transmis materialele acumulate în privința reclamantului
pentru efectuarea investigațiilor în vederea căutării acestuia.
Prin scrisoarea IP Centru nr. 1804 din 02 februarie 2018 a fost informat
procurorul din cadrul PCCOCS despre pornirea dosarului de căutare nr.2018010032 în
privința reclamantului.
Prin ordonanța procurorului în cadrul PCCOCS, domnul Valeriu Sîrbu, a fost
suspendată urmărirea penală în privința reclamantului.
Prin scrisoarea IP Centru nr.20883 din 26 septembrie 2018 procurorul din cadrul
PCCOCS a fost informat despre reținerea la 21 septembrie 2018 a reclamantului în
Republica Belarus.
Prin scrisoarea Procuraturii Generale a R. Moldova nr.7.1-443/18 d-3527 din 27
septembrie 2018, s-au inițiat procedurile în vederea extrădării în R. Moldova a
reclamantului.
Prin răspunsul adjunctului Procurorului General al Procuraturii Republicii
Belarus nr.25/1509-1018 din 23 noiembrie 2018, s-a refuzat extrădarea reclamantului
în R. Moldova.
A afirmat că de la data reținerii și în cadrul procedurii de examinare a demersului
privind extrădarea reclamantului în R. Moldova, acesta a fost deținut pentru perioada
21 septembrie 2018- până la data de 23 noiembrie 2018 în închisoarea preventivă a
UNDIP a MAI pe orașul Minsk și regiunea Minsk, fiindu-i eliberat certificatul
nr.0001888 din 25 noiembrie 2018.
Prin ordonanța procurorului Sergiu Petrușca din cadrul PCCOCS, din 26
februarie 2021, reclamantul a fost scos integral de sub urmărire penală, pe motiv că
fapta acestuia nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, fiind încetată de
drept măsura preventivă – arestarea preventivă dispusă prin încheierea judecătorului de
instrucție nr.14/28 din 25 ianuarie 2018.
A menționat că potrivit art.6 lit.b) din Legea nr.1545 din 25 februarie 1998,
dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de prezenta lege, apare
în cazul scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmării penale pe
temeiuri de reabilitare.
În vederea cuantificării prejudiciului material sub formă de salariu, reținând
pertinente prevederile art.7 lit.a), 8 alin.(1), alin.(3) lit.c) din Legea nr.1545, atestându-
se că reclamantul a fost privat de libertate în perioada 21 septembrie 2018 – 23
noiembrie 2018.
A menționat că în temeiul hotărârii Guvernului R. Moldova, salariul mediu lunar
pe economie prognozat pentru anul 2018 a constituit suma de 6 150 de lei. Prin urmare,
poate fi constatat cu certitudine că reclamantul a fost privat de libertate ilegal pentru
perioada de 2 luni și 2 zile, respectiv, prejudiciul material pentru această perioadă
reprezintă 12 178 de lei.
În temeiul art.10, 11 din Legea nr.1545 din 25 februarie 1998 și prevederilor
Convenției Europene a Drepturilor Omului, reclamantul a solicitat repararea
prejudiciului moral cauzat în mărime de 34 908 de euro.
A solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, repararea prejudiciului
material în mărime de 12 178 de lei și a prejudiciului moral în mărime de 34 908 de
euro, cauzat prin tragerea ilegală la răspundere penală.
Prin hotărârea din 12 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea
a fost admisă parțial și s-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului
Justiției, în beneficiul lui Omar Hussein Saleh Abes, suma de 40 000 de lei cu titlu de
prejudiciu moral cauzat prin tragerea ilegală la răspundere penală și aplicarea măsurii
preventive sub formă de arest preventiv în perioada 21 septembrie 2018 – 23 noiembrie
În rest, cererea de chemare în judecată în partea reparării prejudiciului material
în sumă de 12 178 de lei, precum și compensării excedentului prejudiciului moral
adjudecat prin prezenta hotărâre, s-a respins ca neîntemeiată.
La data de 15 aprilie 2022, Omar Hussein Saleh Abes, reprezentat de avocatul
Victor Furnică, a declarat apel împotriva hotărârii din 12 aprilie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii instanței
de fond în partea prejudiciului moral și casarea hotărârii instanței de fond în partea
respingerii prejudiciului material.
La data 03 mai 2022, Ministerul Justiției al Republicii Moldova, reprezentat de
Vadim Bejan, a declarat apel împotriva hotărârii din 12 aprilie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii și pronunțarea
unei hotărâri noi de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.
Prin decizia din 10 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse
apelurile declarate de Omar Hussein Saleh Abes, reprezentat de avocatul Victor Furnică
și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, fiind menținută hotărârea din 12 aprilie
2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Pentru a decide astfel, instanța de apel ținând cont de cadrul legal, precum și de
faptul că Omar Hussein Saleh Abes, întrunește condițiile statuate în Legea nr.1545,
reieșind din existența prejudiciului moral cauzat prin acțiunile a organului de urmărire
penală și a procuraturii astfel, făcând trimitere la jurisprudența CEDO în materia
acordării satisfacției morale la constatarea violării drepturilor și libertăților
fundamentale constatate a fi încălcate în speță, instanța de apel a considerat că instanța
de fond în mod temeinic a dispus încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediu
Ministerului Justiției în beneficiul lui Omar Hussein Saleh Abes, despăgubirea pentru
prejudiciul moral în suma de 40 000,00 lei (patruzeci mii lei, 00 bani), sumă ce este
justificată de circumstanțele speței, în raport cu suma pretinsă de reclamant în cuantum
de 34 908 euro pentru prejudiciul moral, sumă considerată a fi exagerată (cauza
Demicoli v. Malta 27.08.1991, §49).
Instanța de apel a atestat că instanța de fond just a respins cerința reclamantului-
apelant Omar Hussein Saleh Abes, privind repararea prejudiciului material cauzat în
mărime de 12 178 de lei, ce reprezintă venitul ratat manifestat prin cuantumul a două
salarii medii lunare pentru anul 2018, or, potrivit art.3 alin.(1) lit.a) din Legea nr. 1545
din 25 februarie 1998, este reparabil prejudiciul material și moral cauzat persoanei fizice
sau juridice în urma reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă
de arest, de declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere
penală.
La caz, instanța de apel a remarcat, că instanța de fond just a constatat că Omar
Hussein Saleh Abes, contrar prevederilor art.118 alin.(1) Cod de procedură civilă, nu a
prezentat probe pertinente și concludente că acesta ar fi fost încadrat în câmpul muncii,
și că din motivul reținerii sale nu a putut beneficia de salariul său cuvenit.
La data de 26 ianuarie 2023, Omar Hussein Saleh Abes, reprezentat de avocatul
Victor Furnică a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând
admiterea recursului, modificarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe,
în partea respingerii acțiunii, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii
integral.
În motivarea recursului s-a invocat că în mod nejustificat instanța de fond a
diminuat prejudiciul moral și a respins pretenția privind încasarea prejudiciului
material, iar instanța de apel a menținut această soluție.
În acest sens, la calcularea prejudiciului moral, recurentul, prin intermediul
reprezentantului având în vedere pct.8 din Hotărârea Plenului CSJ nr.3 din 09 iunie
2014, pct.19 din Hotărârea pe cauza Mătăsaru și Savițchi c. Republicii Moldova
(Hotărârea din 10 iulie 2018) și ținând cont de Hotărârile emise pe cauza similare
(Ganea c. Moldovei și Cristina Boicenco c. Moldovei), luând drept reper despăgubirea
acordată pentru prejudiciul moral pe cauza Cristina Boicenco c. Moldovei, căreia i s-a
acordat suma de 6 000 de EURO pentru 11 zile de detenție, respectiv 545,45 de EURO
pentru 1 zi de detenție, iar reclamantul fiind privat de libertate în perioada 21 septembrie
2018 până la data de 23 noiembrie 2018, respectiv-64 zile, despăgubirea pentru
prejudiciul moral pe care o pretinde se va calcula după cum urmează: 64 zile x 545,45
EURO = 34 908 de EURO.
A menționat că în vederea cuantificării prejudiciului material sub formă de venit
ratat, reținând pertinente prevederile art.7 lit.a), art. 8 alin.(1), alin.(3) lit.c) din Legea
nr.1545 din 25 februarie 1998, se atestă că recurentul a fost privat de libertate în
perioada 21 septembrie 2018 până la data de 23 noiembrie 2018. Astfel, în temeiul
Hotărârii Guvernului Republicii Moldova, salariul mediu lunar pe economie prognozat
pentru anul 2018 a constituit 6 150 de lei. Prin urmare, poate fi constatat cu certitudine
că recurentul a fost privat de libertate ilegal pentru perioadă de 2 luni și 2 zile, respectiv,
prejudiciul material se va calcula după cum urmează: 2 luni x 6 150 lei + (6150 lei: 29,4
x 2 zile) = 12 178 de lei.
La data de 06 martie 2023 Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat
recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea
deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi
de respingere a acțiunii, ca nefondată.
În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel la adoptarea soluției a
aplicat eronat normele de drept material ce țin de încasarea prejudiciului cauzat prin
acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor
judecătorești.
A menționat că în speță nu există nici un act procedural definitiv și irevocabil prin
care se declară ca fiind ilegale măsurile procedurale întreprinse de organul de urmărire
penală, cerință prevăzută de art. 3 al Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998.
În această ordine de idei, a conchis că pentru aplicabilitatea prevederilor Legii
nr.1545, în fiecare caz în care se pretinde încasarea despăgubirilor materiale și morale
cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale
instanțelor judecătorești, urmează să existe și să fie întrunite cumulativ (minim o
condiție), atât circumstanțele prevăzute de art.6 -dreptul la repararea prejudiciului, cât
și de art.3 - cazurile de reparare a prejudiciului material și moral. Prin urmare, normele
legale în cauză sunt indisolubile și nu pot fi aplicate separat.
Mai mult ca atât, conform prevederilor art.50 din Codul Penal, se consideră
răspundere penală condamnarea publică, în numele legii, a faptelor infracționale și a
persoanelor care le-au săvârșit, condamnare ce poate fi precedată de măsurile de
constrângere prevăzute de lege.
A invocat că în condițiile în care intimatul nu a fost condamnat, se atestă
netemeinicia dispunerii încasării prejudiciului moral, cât și a cheltuielilor de judecată.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 10 noiembrie
2022.
Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată,
prin intermediul poștei electronice, în adresa recurenților la data de 06 ianuarie 2023
(f.d. 143).
Astfel, recursurile, declarate la 26 ianuarie 2023 de către Omar Hussein Saleh
Abes, reprezentat de avocatul Victor Furnică și la 06 martie 2023 de către Ministerul
Justiției al Republicii Moldova, sunt în termen.
Copia recursurilor a fost expediată în adresa participanților la proces, cu
înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 152, 171).
Referințe nu au fost depuse.
Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele cauzei civile,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt
inadmisibile din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile
declarate de Omar Hussein Saleh Abes, reprezentat de avocatul Victor Furnică și
Ministerul Justiției al Republicii Moldova nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de
către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat
asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se
circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în
exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează
și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele
invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din
Codul de procedură civilă.
Totodată, completul Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă
că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie
capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra
Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursurile declarate de Omar Hussein Saleh
Abes, reprezentat de avocatul Victor Furnică și Ministerul Justiției al Republicii
Moldova asemenea aspecte nu se regăsesc.
Astfel, din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Omar Hussein
Saleh Abes, reprezentat de avocatul Victor Furnică și Ministerul Justiției al Republicii
Moldova, ca inadmisibile.
În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursurile declarate de Omar Hussein Saleh Abes, reprezentat de avocatul
Victor Furnică și Ministerul Justiției al Republicii Moldova se consideră inadmisibile.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva
Judecători Aliona Miron
Mariana Pitic