2ac-133/23 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.2ac-133/23

2-21107726-01-2ac-25042023

Î N C H E I E R E

31 mai 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

judecători Mariana Pitic

Aliona Miron

examinând demersul președintelui interimar al Curții de Apel Comrat cu

privire la strămutarea cauzei spre examinare în ordine de apel la o altă instanță de

judecată de același nivel, în cauza de contencios administrativ, la cererea de

chemare în judecată depusă de Suhov Vadim împotriva Inspectoratului de Poliție

UTA Gagauzia cu privire la anularea actelor administrative,

c o n s t a t ă:

La 20 iulie 2021 Suhov Vadim a depus la Judecătoria Comrat, oficiul central

cerere de chemare în judecată, în procedura de contencios administrativ, împotriva

Inspectoratului de Poliție UTA Gagauzia cu privire la anularea actelor

administrative.

Prin hotărârea din 24 noiembrie 2022 a Judecătoriei Comrat, oficiul central

acțiunea a fost respinsă.

Nefiind de acord cu hotărârea din 24 noiembrie2022 a Judecătoriei Comrat,

oficiul central, la 28 noiembrie 2022 Suhov Vadim a contestat-o cu apel.

Potrivit fișei de repartizare a dosarului, prezenta cauză a fost distribuită spre

examinare în ordine de apel, în mod aleatoriu, prin intermediul Programului

Integrat de Gestionare a Dosarelor, judecătorului-raportor al Curții de Apel Comrat,

Liudmila Caraianu, care face parte din completul de judecată în următoarea

componență: Andrei Mironov (președinte), Dmitri Fujenco (judecător) și Liudmila

Caraianu (f.d.167).

La 05 aprilie 2023 judecătorii Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov, Dmitri

Fujenco și Liudmila Caraianu și-au declarat abținere de la judecarea prezentei

cauze în ordine de apel în temeiul art.50 alin.(1) și art.51 alin.(1) din Codul

administrativ (f.d.103).

Prin încheierea din 10 aprilie 2023 a Curții de Apel Comrat a fost admisă

declarația de abținere a judecătorilor Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov,

Dmitri Fujenco și Liudmila Caraianu de la judecarea prezentei cauze în ordine de

apel (f.d.206).

La 12 aprilie 2023 președintele interimar al Curții de Apel Comrat, Andrei

Mironov, a înaintat demers Curții Supreme de Justiție, solicitând strămutarea cauzei

1

la o altă instanță de judecată egală în grad pentru judecarea acesteia în ordine de

apel, din motivul imposibilității formării completului de judecată în cadrul Curții de

Apel Comrat (substituirea judecătorilor a devenit imposibilă), deoarece prin

încheierea din 10 aprilie 2023 a Curții de Apel Comrat a fost admisă declarația de

abținere a judecătorilor Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov, Dmitri Fujenco și

Liudmila Caraian, aceștia fiind indicați în programul PIGD ca judecători

incompatibili.

La rândul său, judecătorul Afanasi Curdov a fost blocat în PIGD din data de

24 februarie 2023 în baza Hotărârii nr.67/3 din 23 februarie 2023 a Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii, cu eliberarea din funcția de judecător, în

legătură cu demisia, începând cu 31 martie 2023, iar judecătorul Curții de Apel

Comrat, Serghei Gubenco a fost blocat în PIGD din data de 20 martie 2023 în baza

Hotărârii din 16 martie 2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu

eliberarea din funcția de judecător, în legătură cu demisia, începând cu 20 aprilie

2023.

Astfel, la moment în cadrul Curții de Apel Comrat activează doar 5 judecători,

dintre care doar doi sunt compatibili de a examina prezenta cauză, ceea ce atât

tehnic, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, cât și

manual, face imposibilă instituirea unui complet nou de judecată pentru a examina

speța dată în ordine de apel (f.d.210).

Examinând actele cauzei în raport cu temeiurile invocate în demersul

președintelui interimar al Curții de Apel Comrat cu privire la strămutarea cauzei la

o altă instanță de judecată egală în grad, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că demersul este întemeiat și urmează a fi admis, cu strămutarea

cauzei spre judecare în ordine de apel la Curtea de Apel Cahul, din următoarele

considerente.

Conform art.192 alin.(1) din Codul administrativ, pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ la curțile de apel și la Curtea Supremă de Justiție se

instituie complete și/sau colegii specializate de judecători.

Potrivit art.193 alin.(2) din Codul administrativ, curțile de apel, atât ca instanță

de fond, cât și ca instanță de apel sau recurs, soluționează acțiunile în contencios

administrativ în complete formate din 3 judecători.

Potrivit Regulamentului privind modul de constituire a completelor de

judecată și schimbarea membrilor acestora, aprobat prin Hotărârea Consiliului

Superior al Magistraturii nr.111/5 din 05 februarie 2013, prin noțiunea de complet

de judecată se înțelege – organ colegial al instanței de judecată căruia îi revine

sarcina de a soluționa litigii dintre părți și are atribuții privitor la cercetarea și

lămurirea tuturor raportorilor dintre părți.

Totodată, conform art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de

dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin

lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.

Conform art.198 alin.(1) și (3) din Codul administrativ, acțiunea în contencios

administrativ reținută spre examinare de către o instanță de judecată cu respectarea

normelor de competență se soluționează de către aceasta în fond, inclusiv în cazul

devenirii ei ulterioare de competența unei alte instanțe. Instanța ierarhic superioară

decide, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acțiunii în

2

contencios administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța competentă nu

poate adopta o hotărâre: a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai

multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine

imposibilă; b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o

perioadă îndelungată.

Potrivit Regulamentului privind modul de constituire a completelor de

judecată și schimbarea membrilor acestora, aprobat prin Hotărârea Consiliului

Superior al Magistraturii nr.111/5 din 05 februarie 2013, prin noțiunea de

incompatibilitate se înțelege – restricția, interdicția legală de a face parte dintr-un

complet de judecată sau de a participa în cadrul unui complet de judecători la

examinarea unei cauze concrete.

Reieșind din prevederile pct.2, pct.3 și pct.4 din Regulamentul vizat,

completele de judecată reprezintă expresia principiului colegialității instanței de

judecată și se constituie în vederea asigurării obiectivității, eficienței, celerității și

transparenței procesului de judecată. Constituirea sau schimbarea completelor de

judecată este atribuită prin lege președinților instanțelor de judecată, iar în cazul

absenței lor – de către vicepreședinți, sau, în cazul absenței ambilor – de către o

persoană desemnată de Consiliul Superior al Magistraturii și are loc potrivit

procedurii și criteriilor obiective stabilite de prezentul Regulament. Procesul de

constituire a completelor de judecată și schimbarea membrilor acestora este

guvernat de următoarele principii generale: obiectivității – ce impune ca procesul

de constituire a completelor de judecată și schimbarea membrilor acestora să fie

realizată just, onest în plan intelectual, fiind excluse conflictele de interese ce ar

putea compromite legalitatea constituirii și schimbării membrilor completului de

judecată, dar și imaginea profesiei de judecător; imparțialității – presupune

formarea completelor de judecată și schimbarea membrilor acestora în conformitate

cu prevederile legale, fără restricții, influențe, presiuni, amenințări sau ingerințe,

indiferent din a cui parte ar veni; transparenței – constituirea și schimbarea

membrilor completului de judecată prin aplicarea transparentă a actelor

procedurale; imutabilității – nimeni nu poate fi lipsit, fără consimțământul său, de

dreptul la judecarea cauzei sale de către o instanță de judecată sau de judecătorii în

a căror competență litigiul este dat, cu excepțiile prevăzute de lege și alte acte

normative.

Potrivit pct.7 din Regulamentul nr.111/5 din 05 februarie 2013, actul care

confirmă legalitatea constituirii completelor de judecată este dispoziția

președintelui instanței de judecată, adusă la cunoștința judecătorilor, publicată pe

pagina web a instanței și afișată pe panoul informațional de la sediu.

Conform pct.14 din același Regulament, schimbarea membrilor completului

de judecată se impune în cazurile în care există unul din temeiurile: a) boală

îndelungată; b) deces; c) eliberare din funcție; d) abținere; e) recuzare; f) detașare;

g) transferare; h) promovare; i) suspendare din funcție; j) incompatibilități.

Totodată, potrivit pct.15 și 16 din Regulament, în cazul suspendării,

promovării, detașării, eliberării din funcție, unei boli îndelungate sau în cazul

apariției situației de incompatibilitate, președintele instanței va emite o încheiere de

schimbare a membrilor completului de judecată în ziua apariției incidentului

procedural, dar nu mai târziu de 3 zile. În cazul admiterii cererii de abținere sau de

3

recuzare a doi sau, după caz, a mai multor membri din completul de judecată la

etapa pregătitoare a procesului, cauza poate fi repartizată aleatoriu altui complet de

judecată pentru a nu periclita activitatea completului în care a apărut situația de

incompatibilitate, oferind astfel posibilitatea pentru examinarea altor cauze

repartizate.

Din prevederile pct.19 din Regulamentul nominalizat, schimbarea membrilor

completului de judecată va avea loc prin selectarea aleatorie (din rândurile

judecătorilor), în baza încheierii de admitere a cererii de abținere sau recuzare,

ulterior judecătorul fiind numit prin intermediul modulului special din Programul

Integrat de Gestionare a Dosarelor.

Din materialele cauzei rezultă că, prin hotărârea din 24 noiembrie 2022 a

Judecătoriei Comrat, oficiul central acțiunea a fost respinsă.

Nefiind de acord cu hotărârea din 24 noiembrie2022 a Judecătoriei Comrat,

oficiul central, la 28 noiembrie 2022 Suhov Vadim a contestat-o cu apel.

Potrivit fișei de repartizare a dosarului, prezenta cauză a fost distribuită spre

examinare în ordine de apel, în mod aleatoriu, prin intermediul Programului

Integrat de Gestionare a Dosarelor, judecătorului-raportor al Curții de Apel Comrat,

Liudmila Caraianu, care face parte din completul de judecată în următoarea

componență: Andrei Mironov (președinte), Dmitri Fujenco (judecător) și Liudmila

Caraianu (f.d.167).

La 05 aprilie 2023 judecătorii Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov, Dmitri

Fujenco și Liudmila Caraianu și-au declarat abținere de la judecarea prezentei

cauze în ordine de apel în temeiul art.50 alin.(1) și art.51 alin.(1) din Codul

administrativ (f.d.103).

Prin încheierea din 10 aprilie 2023 a Curții de Apel Comrat a fost admisă

declarația de abținere a judecătorilor Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov,

Dmitri Fujenco și Liudmila Caraianu de la judecarea prezentei cauze în ordine de

apel (f.d.206).

Se reține că, judecătorul Afanasi Curdov a fost blocat în PIGD din data de 24

februarie 2023 în baza Hotărârii nr.67/3 din 23 februarie 2023 a Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii, cu eliberarea din funcția de judecător, în

legătură cu demisia, începând cu 31 martie 2023, iar judecătorul Curții de Apel

Comrat, Serghei Gubenco a fost blocat în PIGD din data de 20 martie 2023 în baza

Hotărârii din 16 martie 2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu

eliberarea din funcția de judecător, în legătură cu demisia, începând cu 20 aprilie

2023.

La moment în cadrul Curții de Apel Comrat activează 5 judecători, dintre care

doar doi judecători sunt compatibili de a examina prezenta cauză, ceea ce atât

tehnic, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, cât și

manual, face imposibilă instituirea unui complet nou de judecată pentru a examina

speța dată în ordine de apel.

În circumstanțele enunțate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de admite demersul și de a strămuta cauza de contencios

administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Suhov Vadim împotriva

Inspectoratului de Poliție UTA Gagauzia cu privire la anularea actelor

administrative, la Curtea de Apel Cahul, care este o instanță de judecată de același

4

nivel, or, la caz, cu certitudine se atestă temeiurile prevăzute la art.198 alin.(3) lit.a)

din Codul administrativ de strămutare a cauzei, întrucât în cadrul Curții de Apel

Comrat substituirea judecătorilor, care urmează să examineze litigiul dat în ordine

de apel, a devenit imposibilă din cauza abținerii mai multor judecători, precum și

din alte motive întemeiate.

În conformitate cu art.198 alin.(3) lit.a) și art.230 din Codul administrativ,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se admite demersul președintelui interimar al Curții de Apel Comrat cu privire

la strămutarea cauzei spre examinare în ordine de apel la o altă instanță de judecată

de același nivel, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în

judecată depusă de Suhov Vadim împotriva Inspectoratului de Poliție UTA

Gagauzia cu privire la anularea actelor administrative.

Se strămută cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în

judecată depusă de Suhov Vadim împotriva Inspectoratului de Poliție UTA

Gagauzia cu privire la anularea actelor administrative, la Curtea de Apel Cahul,

pentru judecarea acesteia în ordine de apel.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

judecători Mariana Pitic

Aliona Miron

5