2ac-133/23 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.2ac-133/23 2-21107726-01-2ac-25042023 Î N C H E I E R E 31 mai 2023 mun. Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva judecători Mariana Pitic Aliona Miron examinând demersul președintelui interimar al Curții de Apel Comrat cu privire la strămutarea cauzei spre examinare în ordine de apel la o altă instanță de judecată de același nivel, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Suhov Vadim împotriva Inspectoratului de Poliție UTA Gagauzia cu privire la anularea actelor administrative, c o n s t a t ă: La 20 iulie 2021 Suhov Vadim a depus la Judecătoria Comrat, oficiul central cerere de chemare în judecată, în procedura de contencios administrativ, împotriva Inspectoratului de Poliție UTA Gagauzia cu privire la anularea actelor administrative.

Prin hotărârea din 24 noiembrie 2022 a Judecătoriei Comrat, oficiul central acțiunea a fost respinsă. Nefiind de acord cu hotărârea din 24 noiembrie2022 a Judecătoriei Comrat, oficiul central, la 28 noiembrie 2022 Suhov Vadim a contestat-o cu apel. Potrivit fișei de repartizare a dosarului, prezenta cauză a fost distribuită spre examinare în ordine de apel, în mod aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, judecătorului-raportor al Curții de Apel Comrat, Liudmila Caraianu, care face parte din completul de judecată în următoarea componență: Andrei Mironov (președinte), Dmitri Fujenco (judecător) și Liudmila Caraianu (f.d.167). La 05 aprilie 2023 judecătorii Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov, Dmitri Fujenco și Liudmila Caraianu și-au declarat abținere de la judecarea prezentei cauze în ordine de apel în temeiul art.50 alin.(1) și art.51 alin.(1) din Codul administrativ (f.d.103).

Prin încheierea din 10 aprilie 2023 a Curții de Apel Comrat a fost admisă declarația de abținere a judecătorilor Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov, Dmitri Fujenco și Liudmila Caraianu de la judecarea prezentei cauze în ordine de apel (f.d.206). La 12 aprilie 2023 președintele interimar al Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov, a înaintat demers Curții Supreme de Justiție, solicitând strămutarea cauzei 1 la o altă instanță de judecată egală în grad pentru judecarea acesteia în ordine de apel, din motivul imposibilității formării completului de judecată în cadrul Curții de Apel Comrat (substituirea judecătorilor a devenit imposibilă), deoarece prin încheierea din 10 aprilie 2023 a Curții de Apel Comrat a fost admisă declarația de abținere a judecătorilor Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov, Dmitri Fujenco și Liudmila Caraian, aceștia fiind indicați în programul PIGD ca judecători incompatibili.

La rândul său, judecătorul Afanasi Curdov a fost blocat în PIGD din data de 24 februarie 2023 în baza Hotărârii nr.67/3 din 23 februarie 2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu eliberarea din funcția de judecător, în legătură cu demisia, începând cu 31 martie 2023, iar judecătorul Curții de Apel Comrat, Serghei Gubenco a fost blocat în PIGD din data de 20 martie 2023 în baza Hotărârii din 16 martie 2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu eliberarea din funcția de judecător, în legătură cu demisia, începând cu 20 aprilie 2023. Astfel, la moment în cadrul Curții de Apel Comrat activează doar 5 judecători, dintre care doar doi sunt compatibili de a examina prezenta cauză, ceea ce atât tehnic, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, cât și manual, face imposibilă instituirea unui complet nou de judecată pentru a examina speța dată în ordine de apel (f.d.210).

Examinând actele cauzei în raport cu temeiurile invocate în demersul președintelui interimar al Curții de Apel Comrat cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că demersul este întemeiat și urmează a fi admis, cu strămutarea cauzei spre judecare în ordine de apel la Curtea de Apel Cahul, din următoarele considerente. Conform art.192 alin.(1) din Codul administrativ, pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ la curțile de apel și la Curtea Supremă de Justiție se instituie complete și/sau colegii specializate de judecători. Potrivit art.193 alin.(2) din Codul administrativ, curțile de apel, atât ca instanță de fond, cât și ca instanță de apel sau recurs, soluționează acțiunile în contencios administrativ în complete formate din 3 judecători.

Potrivit Regulamentului privind modul de constituire a completelor de judecată și schimbarea membrilor acestora, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.111/5 din 05 februarie 2013, prin noțiunea de complet de judecată se înțelege – organ colegial al instanței de judecată căruia îi revine sarcina de a soluționa litigii dintre părți și are atribuții privitor la cercetarea și lămurirea tuturor raportorilor dintre părți. Totodată, conform art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege. Conform art.198 alin.(1) și (3) din Codul administrativ, acțiunea în contencios administrativ reținută spre examinare de către o instanță de judecată cu respectarea normelor de competență se soluționează de către aceasta în fond, inclusiv în cazul devenirii ei ulterioare de competența unei alte instanțe.

Instanța ierarhic superioară decide, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acțiunii în 2 contencios administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța competentă nu poate adopta o hotărâre: a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă; b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o perioadă îndelungată. Potrivit Regulamentului privind modul de constituire a completelor de judecată și schimbarea membrilor acestora, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.111/5 din 05 februarie 2013, prin noțiunea de incompatibilitate se înțelege – restricția, interdicția legală de a face parte dintr-un complet de judecată sau de a participa în cadrul unui complet de judecători la examinarea unei cauze concrete.

Reieșind din prevederile pct.2, pct.3 și pct.4 din Regulamentul vizat, completele de judecată reprezintă expresia principiului colegialității instanței de judecată și se constituie în vederea asigurării obiectivității, eficienței, celerității și transparenței procesului de judecată. Constituirea sau schimbarea completelor de judecată este atribuită prin lege președinților instanțelor de judecată, iar în cazul absenței lor – de către vicepreședinți, sau, în cazul absenței ambilor – de către o persoană desemnată de Consiliul Superior al Magistraturii și are loc potrivit procedurii și criteriilor obiective stabilite de prezentul Regulament.

Procesul de constituire a completelor de judecată și schimbarea membrilor acestora este guvernat de următoarele principii generale: obiectivității – ce impune ca procesul de constituire a completelor de judecată și schimbarea membrilor acestora să fie realizată just, onest în plan intelectual, fiind excluse conflictele de interese ce ar putea compromite legalitatea constituirii și schimbării membrilor completului de judecată, dar și imaginea profesiei de judecător; imparțialității – presupune formarea completelor de judecată și schimbarea membrilor acestora în conformitate cu prevederile legale, fără restricții, influențe, presiuni, amenințări sau ingerințe, indiferent din a cui parte ar veni; transparenței – constituirea și schimbarea membrilor completului de judecată prin aplicarea transparentă a actelor procedurale; imutabilității – nimeni nu poate fi lipsit, fără consimțământul său, de dreptul la judecarea cauzei sale de către o instanță de judecată sau de judecătorii în a căror competență litigiul este dat, cu excepțiile prevăzute de lege și alte acte normative.

Potrivit pct.7 din Regulamentul nr.111/5 din 05 februarie 2013, actul care confirmă legalitatea constituirii completelor de judecată este dispoziția președintelui instanței de judecată, adusă la cunoștința judecătorilor, publicată pe pagina web a instanței și afișată pe panoul informațional de la sediu. Conform pct.14 din același Regulament, schimbarea membrilor completului de judecată se impune în cazurile în care există unul din temeiurile: a) boală îndelungată; b) deces; c) eliberare din funcție; d) abținere; e) recuzare; f) detașare; g) transferare; h) promovare; i) suspendare din funcție; j) incompatibilități.

Totodată, potrivit pct.15 și 16 din Regulament, în cazul suspendării, promovării, detașării, eliberării din funcție, unei boli îndelungate sau în cazul apariției situației de incompatibilitate, președintele instanței va emite o încheiere de schimbare a membrilor completului de judecată în ziua apariției incidentului procedural, dar nu mai târziu de 3 zile. În cazul admiterii cererii de abținere sau de 3 recuzare a doi sau, după caz, a mai multor membri din completul de judecată la etapa pregătitoare a procesului, cauza poate fi repartizată aleatoriu altui complet de judecată pentru a nu periclita activitatea completului în care a apărut situația de incompatibilitate, oferind astfel posibilitatea pentru examinarea altor cauze repartizate.

Din prevederile pct.19 din Regulamentul nominalizat, schimbarea membrilor completului de judecată va avea loc prin selectarea aleatorie (din rândurile judecătorilor), în baza încheierii de admitere a cererii de abținere sau recuzare, ulterior judecătorul fiind numit prin intermediul modulului special din Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor. Din materialele cauzei rezultă că, prin hotărârea din 24 noiembrie 2022 a Judecătoriei Comrat, oficiul central acțiunea a fost respinsă. Nefiind de acord cu hotărârea din 24 noiembrie2022 a Judecătoriei Comrat, oficiul central, la 28 noiembrie 2022 Suhov Vadim a contestat-o cu apel.

Potrivit fișei de repartizare a dosarului, prezenta cauză a fost distribuită spre examinare în ordine de apel, în mod aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, judecătorului-raportor al Curții de Apel Comrat, Liudmila Caraianu, care face parte din completul de judecată în următoarea componență: Andrei Mironov (președinte), Dmitri Fujenco (judecător) și Liudmila Caraianu (f.d.167). La 05 aprilie 2023 judecătorii Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov, Dmitri Fujenco și Liudmila Caraianu și-au declarat abținere de la judecarea prezentei cauze în ordine de apel în temeiul art.50 alin.(1) și art.51 alin.(1) din Codul administrativ (f.d.103). Prin încheierea din 10 aprilie 2023 a Curții de Apel Comrat a fost admisă declarația de abținere a judecătorilor Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov, Dmitri Fujenco și Liudmila Caraianu de la judecarea prezentei cauze în ordine de apel (f.d.206).

Se reține că, judecătorul Afanasi Curdov a fost blocat în PIGD din data de 24 februarie 2023 în baza Hotărârii nr.67/3 din 23 februarie 2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu eliberarea din funcția de judecător, în legătură cu demisia, începând cu 31 martie 2023, iar judecătorul Curții de Apel Comrat, Serghei Gubenco a fost blocat în PIGD din data de 20 martie 2023 în baza Hotărârii din 16 martie 2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu eliberarea din funcția de judecător, în legătură cu demisia, începând cu 20 aprilie 2023. La moment în cadrul Curții de Apel Comrat activează 5 judecători, dintre care doar doi judecători sunt compatibili de a examina prezenta cauză, ceea ce atât tehnic, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, cât și manual, face imposibilă instituirea unui complet nou de judecată pentru a examina speța dată în ordine de apel.

În circumstanțele enunțate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de admite demersul și de a strămuta cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Suhov Vadim împotriva Inspectoratului de Poliție UTA Gagauzia cu privire la anularea actelor administrative, la Curtea de Apel Cahul, care este o instanță de judecată de același 4 nivel, or, la caz, cu certitudine se atestă temeiurile prevăzute la art.198 alin.(3) lit.a) din Codul administrativ de strămutare a cauzei, întrucât în cadrul Curții de Apel Comrat substituirea judecătorilor, care urmează să examineze litigiul dat în ordine de apel, a devenit imposibilă din cauza abținerii mai multor judecători, precum și din alte motive întemeiate.

În conformitate cu art.198 alin.(3) lit.a) și art.230 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se admite demersul președintelui interimar al Curții de Apel Comrat cu privire la strămutarea cauzei spre examinare în ordine de apel la o altă instanță de judecată de același nivel, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Suhov Vadim împotriva Inspectoratului de Poliție UTA Gagauzia cu privire la anularea actelor administrative. Se strămută cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Suhov Vadim împotriva Inspectoratului de Poliție UTA Gagauzia cu privire la anularea actelor administrative, la Curtea de Apel Cahul, pentru judecarea acesteia în ordine de apel.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva judecători Mariana Pitic Aliona Miron 5