3ra-1193/22 — contestarea actului administrativ

3ra-1193/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1193/22

2-22036829-01-3ra-15112022

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc

DECIZIE

26 mai 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

Viorica Puica

Aliona Donos

examinând recursul depus de către Autoritatea Națională de Integritate,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de către Valeriu Chițan împotriva Autorității Naționale de

Integritate cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva hotărârii din 03 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a admis acțiunea depusă de către Valeriu Chițan,

constată:

La 17 martie 2022, Valeriu Chițan a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Autorității Naționale de

Integritate cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că, prin procesul-verbal de inițiere a

controlului nr. 574/27 din 19 iulie 2021, Autoritatea Națională de Integritate a

inițiat în privința lui Valeriu Chițan controlul privind respectarea regimului

juridic al incompatibilităților.

În cadrul controlului, inspectorul de integritate a examinat respectarea de

către Valeriu Chițan a regimului incompatibilității în contextul deținerii funcției

de președinte al Consiliului de administrație al Comisiei Naționale a Pieței

Financiare, simultan cu calitatea de membru al Consiliului pentru dezvoltarea

strategică instituțională al Universității de Stat din Moldova în perioada 07

noiembrie 2017 – 22 octombrie 2020 și calitatea de membru al Consiliului pentru

dezvoltarea strategică instituțională al Universității de Stat de Medicină și

Farmacie „Nicolae Testemițanu” în perioada 26 august 2020 – 19 iulie 2021.

Prin actul de constatare nr. 72/27 din 25 februarie 2022, inspectorul de

integritate a constatat că Valeriu Chițan ar fi încălcat regimul juridic al

incompatibilităților, încălcare manifestată prin nesoluționarea în termen legal a

situației de incompatibilitate generată de exercitarea simultană a funcției de

președinte al Consiliului de administrație al Comisiei Naționale a Pieței

Financiare și a calității de membru al Consiliului de dezvoltare strategică

1

instituțională a Universității de Stat din Moldova, precum și a calității de

membru/președinte a Consiliului pentru dezvoltarea strategică instituțională a

Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.

Reclamantul a susținut că nu este de acord cu actul de constatare, întrucât

acesta este contradicție cu normele în vigoare ce reglementează regimul

incompatibilităților prevăzut pentru funcția de demnitate publică pe care a

deținut-o în perioada de timp vizată de control, inspectorul de integritate nu a dat

apreciere explicațiilor subiectului declarării.

Astfel, reclamantul a indicat că, prin deținerea calității de membru în cadrul

acestor consilii, simultan cu deținerea funcției de președinte al Comisiei

Naționale a Pieței Financiare, nu a încălcat regimul incompatibilităților prevăzute

de legislație pentru persoanele care dețin funcția de membru al Consiliului de

administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare, implicit și pentru

președinte al Consiliului de administrație al Comisiei.

Or, în temeiul art. 12 alin. (2) din Legea nr. 199/2010, examinarea regimului

incompatibilităților președintelui Consiliului de administrație al Comisiei

Naționale a Pieței Financiare urma să se facă în baza reglementărilor Legii

nr. 192/1998, care la art. 27 alin. (3) prevede incompatibilitățile pentru funcția de

membru al Consiliului de administrație al Comisiei Naționale de Pieței

Financiare.

Normele de la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 199/2010 și art. 27 alin. (3)

lit. c) din Legea nr. 192/1998 stabilesc în calitate de incompatibilitate

desfășurarea unei alte activități remunerate, cu excepțiile de rigoare. Astfel,

pentru a stabili dacă există sau nu incompatibilitate, este necesară stabilirea

faptului dacă activitatea desfășurată este sau nu remunerată.

Reclamantul a menționat că, activitatea sa în calitate de membru în cadrul

consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională a unei universități nu

reprezintă o activitate remunerată, întrucât, pentru această activitate, prin lege, nu

există o remunerație a muncii, ci doar o indemnizație.

În acest sens, făcând referire la prevederile art. 104 alin. (8) din Codul

educației, reclamantul a notat că indemnizația nu reprezintă o remunerare a

activității, dar o formă de asistență, plată în afara remunerării.

În opinia reclamantului, dovada că noțiunea de activitate remunerată de la

art. 27 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 192/1998 nu este atribuită activității sale în

calitate de membru al consiliilor de administrație, consiliilor de directori,

comitetelor de conducere, comisiilor de revizie și ai altor organe de conducere ale

persoanelor juridice, este faptul că acest statut este reglementat într-o altă normă

decât cea indicată la art. 27 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 192/1998.

Prin urmare, în cazul în care se invocă deținerea calității de membru al

consiliilor de administrație, consiliilor de directori, comitetelor de conducere,

comisiilor de revizie și ai altor organe de conducere ale persoanelor juridice, în

temeiul art. 27 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 192/1998, se consideră incompatibilă

cu funcția de membru al Consiliului de administrație al Comisiei Naționale a

Pieței Financiare, doar atunci când este vorba despre persoane juridice care sunt

subiecți ai supravegherii din partea Comisiei Naționale.

Respectiv, deținerea calității de membru al consiliului de administrație,

consiliului de directori, comitetelor de conducere, comisiilor de revizie sau al

altor organe de conducere ale unei persoane juridice nu este incompatibilă cu

2

funcția de membru al Comisiei Naționale a Pieței Financiare și nici cu cea de

președinte al Comisiei Naționale a Pieței Financiare, dacă această persoană

juridică nu este subiect al supravegherii din partea Comisiei. La caz,

Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat de Medicină și

Farmacie „Nicolae Testemițanu” sunt persoane juridice care nu sunt supuse

supravegherii din partea Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Reclamantul a făcut trimitere la o situație similară, în care legiuitorul deja a

clarificat coraportul dintre activitatea remunerată și activitatea pentru care este

prevăzută o indemnizație, stabilind că este situația care vizează activitatea

funcționarului public în calitate de ales local. Or, pentru activitatea alesului local,

de asemenea, legea nu prevede o remunerație, dar o indemnizație. Astfel, faptul

că activitatea pentru care se acordă o indemnizație nu reprezintă o activitate

remunerată, deci nici incompatibilitate pentru funcția publică, a fost clarificat

prin Legea nr. 120/2020 pentru interpretarea art. 25 alin. (2) lit. a) din Legea

nr. 158/2008, care a stabilit clar că deținerea calității de ales local nu reprezintă

incompatibilitate.

Reclamantul a considerat că, interpretarea făcută prin Legea nr. 120/2020

este aplicabilă prin analogie și situației sale, întrucât, funcția de demnitate publică

este o funcție publică; interdicția desfășurării unei activități remunerate este

prevăzută atât pentru funcționarii publici, cât și pentru demnitari, inclusiv pentru

membrii Consiliului de administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare;

alesul local la fel ca și membru Consiliului pentru dezvoltarea strategică

instituțională, beneficiază de o indemnizație, care nu reprezintă o remunerație.

Deținerea calității de membru al consiliului pentru dezvoltarea strategică

instituțională, nu presupune o activitate remunerată, întrucât, remunerația este o

plată pentru activitatea desfășurată, pentru munca prestată. Indemnizația

membrului consiliului pentru dezvoltarea strategică instituțională, nu este o

retribuție a muncii, dar o plată pentru acoperirea unui minim de cheltuieli pe care

le suportă membrii săi pentru participare la activitatea Consiliului. Indemnizația

modică de 1 000 de lei lunar pentru membri și 2 000 de lei pentru președintele

consiliului, în nici un caz nu poate fi percepută ca o remunerație pentru munca

realizată de membri, or, activitatea de membru în consiliul pentru dezvoltarea

strategică instituțională, reprezintă o muncă pro bono.

Mai mult ca atât, pentru calitatea de membru al Consiliului pentru dezvoltare

strategică instituțională al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae

Testemițanu”, nu a beneficiat de indemnizația vizată, întrucât a renunțat la

aceasta.

Reclamantul a relevat că, în cazul în care ar fi existat o remunerare a muncii

membrilor Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională, aceasta ar fi

trebuit să fie stabilită de Legea nr. 270/2018, act normativ care și reglementează

remunerația personalului din instituțiile de învățământ, pe când, indemnizațiile nu

sunt reflectate în legea respectivă și nici nu sunt tratate ca parte a remunerației

salariaților.

Deopotrivă, în opinia reclamantului, în actul de constatare eronat s-a făcut

referire la opinia Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului Republicii

Moldova nr. 96 din 17 martie 2017, deoarece această opinie nu constituie un act

normativ și în nici un caz nu prevalează asupra Legii nr. 489/1999, care definește

indemnizațiile ca prestații de asigurări sociale.

3

Reclamantul Valeriu Chițan a solicitat prin cererea de chemare în judecată

anularea actului de constatare nr. 72/27 din 25 februarie 2022 emis de Autoritatea

Națională de Integritate.

Prin hotărârea din 03 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a admis

acțiunea depusă de Valeriu Chițan.

S-a anulat actul de constatare nr. 72/27 din 16 februarie 2022, întocmit de

Autoritatea Națională de Integritate în privința lui Valeriu Chițan (f.d. 66, 67-74

recto-verso).

În consolidarea soluției sale, Curtea de Apel Chișinău a reținut că sesizarea

în privința lui Valeriu Chițan a fost depusă pe 24 iunie 2021, procesul-verbal de

inițiere a controlului a fost emis la 19 iulie 2021, iar actul de constatare a fost

întocmit la 25 februarie 2022. Aceste circumstanțe denotă în mod cert, că

inspectorul de integritate a încălcat termenii de efectuare a controlului în privința

reclamantului, stabiliți de Codul administrativ, încălcare ce denotă ilegalitatea

actului de constatare nr. 72/27 din 25 februarie 2022 emis de Autoritatea

Națională de Integritate.

La 05 octombrie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a depus prin

intermediul poștei electronice recurs nemotivat împotriva hotărârii din 03

octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, care ulterior, la 09 noiembrie 2022, a

fost completat cu temeiuri de fapt și de drept, solicitând casarea hotărârii recurate

și emiterea unei hotărâri noi, prin care să fie respinsă acțiunea depusă de Valeriu

Chițan (f.d. 76, 77, 78-82 recto-verso).

În motivarea recursului a reiterat temeiurile de fapt și de drept ale speței,

exprimându-și dezacordul cu poziția primei instanțe, din motiv că prevederile

art. 60 din Codul administrativ sunt neaplicabile pentru procedurile de control

desfășurate de către inspectorii de integritate.

Articolul 60 alin. (1) din Codul administrativ stabilește cert că, termenul

general în care o procedură administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile,

dacă legea nu prevede altfel. La caz, Legea privind declararea averii și a

intereselor personale nr. 133/2016 (pentru perioada 24 iunie 2021/09 iulie 2021 –

28 octombrie 2021 de desfășurare a controlului) și Legea cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate nr. 132/2016 (pentru perioada 24 iunie 2021/09 iulie

2021 – 28 octombrie 2021 de desfășurare a controlului) sunt legi speciale în

raport cu dispozițiile Codul administrativ. Iar, în temeiul art. 5 alin. (3) din Legea

cu privire la actele normative nr. 100/2017, în caz de divergență între o normă

generală și o normă specială, care se conțin în acte normative de același nivel, se

aplică norma specială.

Deși, legile menționate nu conțin norme privind termenul în interiorul căruia

urmează să se desfășoare o activitate administrativă, acest fapt nu înseamnă că se

vor aplica în mod automat prevederile art. 60 alin. (1) din Codul administrativ.

Or, procedura de efectuare a controlului presupune întreprinderea anumitor

măsuri pentru a acumula informațiile și materialele necesare stabilirii

circumstanțelor relevante cauzei.

Prin urmare, termenul, în interiorul căruia se finalizează o procedură

administrativă, poartă un caracter rezonabil așa cum este stipulat în art. 27 din

Codul administrativ, potrivit căruia, în cazul în care prezentul cod sau alte legi

speciale nu impun un anumit termen, autoritățile publice și instanțele de judecată

competente trebuie să acționeze într-un termen rezonabil. Or, procedura

4

administrativă inițiată de către inspectorul de integritate în cadrul unui control,

este mult mai complexă și necesită un termen mult mai extins în vederea

întreprinderii tuturor acțiunilor (demersuri, interpelări, răspunsuri, solicitarea

explicației, cercetarea tuturor înscrisurilor, durata de timp în care solicitarea este

expediată în adresa destinatarului prin intermediului oficiului poștal și vice-versa,

desfășurarea unor expertize), acțiuni întreprinse cu respectarea termenilor stabiliți

prin Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132/2016.

Respectiv, inspectorului de integritate urmează să i se asigure un termen

rezonabil, suficient, pentru a efectua toate procedurile legale, a obține toată

informația necesară, în scopul examinării obiective, corecte, multiaspectuale, a

chestiunii în speță, cu emiterea unui act de constatare motivat și întemeiat. Așa, la

caz, nu este aplicabil termenul general pentru finalizarea unei proceduri

administrative, prevăzut de art. 60 din Codul administrativ.

Succesiv, recurenta a considerat că prima instanță în mod eronat a reținut și

aplicat prevederile Metodologiei de efectuare a controlului averii și al intereselor

personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, or, Legea cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate nr. 132/2016 reglementează termenii concreți pentru

diverse operațiuni administrative care depășesc acele limite temporale înserate în

Metodologie, iar Codul administrativ pentru cazul inaplicabilității art. 60,

operează cu termenul rezonabil pentru desfășurarea procedurii administrative

prevăzut la art. 27 din Codul administrativ.

Prin referința depusă electronic la 20 decembrie 2022, intimatul Valeriu

Chițan a solicitat respingerea recursului declarat de Autoritatea Națională de

Integritate împotriva hotărârii din 03 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău

(f.d. 90-91, 92-95 recto-verso).

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

În speță, se constată că dispozitivul hotărârii Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțat în ședință publică la 03 octombrie 2022 (f.d. 66) și a fost comunicat

recurentei în mod electronic la 04 octombrie 2022 (f.d. 75).

La 05 octombrie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a depus prin

intermediul poștei electronice recurs nemotivat împotriva hotărârii din 03

octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 76, 77).

Hotărârea motivată din 03 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată la adresa electronică a Autorității Naționale de Integritate, la 09

noiembrie 2022, fapt confirmat prin extrasul de pe poșta electronică cu adresa

„valeria.grigoras@justice.md” (f. d. 78), iar la 11 noiembrie 2022, Autoritatea

Națională de Integritate a depus motivarea recursului (f.d. 79-82 recto-verso).

5

Prin urmare, completul Curții Supreme de Justiție constată că recurenta s-a

conformat prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245

din Codul administrativ.

La 21 decembrie 2022, examinând admisibilitatea recursului depus de

Autoritatea Națională de Integritate împotriva hotărârii din 03 octombrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, completul de admisibilitate al Curții Supreme de Justiție

a dispus examinarea în fond a acestuia, în complet de cinci judecători (f.d. 97).

Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată

În speță, completul specializat nu a considerat oportun de a cita participanții

la proces și reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele

invocate în recurs, deoarece criticele autorității recurente au fost expuse cu

suficientă claritate, iar intimatul prin referință și-a expus opinia asupra

temeiniciei recursului.

Studiind materialele dosarului, completul Curții Supreme de Justiție

consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea

hotărârii instanței de fond, din considerentele ce urmează.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1), lit. a) că

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care respinge

recursul.

În interpretarea art. 244, alin. (2) coroborat cu art. 231, alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile

cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă

altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva

În corespundere cu art. 21 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile

publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate

cu legea și alte acte normative.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219, alin. (1) din Codul

administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din

oficiu în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de

declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți.

În conformitate cu prevederile art. 194 din Codul administrativ, (1) în

procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a

recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu

probleme de fapt și de drept. (2) În procedura de examinare a cererilor de recurs,

hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței

greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului,

completul Curții Supreme de Justiție constată că, la 24 iunie 2021, Călin Tomuleț

a depus la Autoritatea Națională de Integritate sesizare, prin care a solicitat

verificarea respectării de către funcționarul de demnitate publică, președintele

Consiliului de administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Valeriu

Chițan (f.d. 2-5, dosar administrativ).

Potrivit autorului sesizării, președintele Consiliului de administrație al

Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Valeriu Chițan, a exercitat o activitate

remunerată, care nu reprezintă activitate științifică, didactică și de creație, în

6

special acesta fiind membru a Consiliului pentru dezvoltare strategică

instituțională a Universității de Stat din Moldova.

Prin procesul-verbal de inițiere a controlului nr. 574/27 din 19 iulie 2021 s-a

dispus inițierea controlului privind respectarea regimului juridic al

incompatibilităților de către Valeriu Chițan, președinte al Consiliului de

administrație a Comisiei Naționale a Pieței Financiare (f.d. 25-26, dosar

administrativ).

Prin notificarea nr. 04-27/4283 din 05 august 2021, inspectorul de integritate

a solicitat Ministerului Educației, Culturii și Cercetării prezentarea copiilor

următoarele documente: ordinul cu privire la desemnarea membrilor în Consiliul

pentru dezvoltare strategică instituțională a Universității de Stat din Moldova din

29 iunie 2020; Regulamentele Consiliului pentru dezvoltare strategică

instituțională a Universității de Stat din Moldova; actul administrativ/juridic prin

care a fost stabilit cuantumul indemnizației membrilor Consiliului; lista ședințelor

Consiliului și documentele contabile/financiare care confirmă achitarea

indemnizațiilor lui Valeriu Chițan, în calitate de expert financiar, președinte a

Comisiei Naționale a Pieței Financiare (f.d. 30, dosar administrativ).

Prin notificarea nr. 04-27/4284 din 05 august 2021, inspectorul de integritate

a solicitat Comisiei Naționale a Pieței Financiare prezentarea următoarelor

documente: actul de numire/eliberare în funcția de președinte al Comisiei

Naționale a Pieței Financiare; fișa postului lui Valeriu Chițan; documentele

contabile/financiare, precum și fișele de pontaj care confirmă achitarea salariului

lui Valeriu Chițan, în calitate de președinte al Comisiei Naționale a Pieței

Financiare, pentru perioada 29 iunie 2020 – prezent; alte documente relevante

pentru desfășurarea prezentului control (f.d. 31, dosar administrativ).

În data de 10 septembrie 2021, Călin Tomuleț a depus la Autoritatea

Națională de Integritate sesizare, prin care a solicitat verificarea respectării de

către funcționarul de demnitate publică, președintele Consiliului de administrație

al Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Valeriu Chițan (f.d. 38-41, dosar

administrativ).

Potrivit autorului sesizării, președintele Consiliului de administrație al

Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Valeriu Chițan, a exercitat o activitate

remunerată, care nu reprezintă activitate științifică, didactică și de creație, în

special acesta fiind membru a Consiliului pentru dezvoltare strategică

instituțională a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae

Testemițanu”.

Prin notificarea din 14 septembrie 2021, inspectorul de integritate a solicitat

lui Valeriu Chițan prezentarea punctului de vedere asupra legalității exercitării

concomitente a două funcții/activități, și anume, exercitarea concomitentă a

funcției de Președinte la Comisia Națională a Pieței Financiare și calitatea de

membru a Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională a Universității de

Stat din Moldova (f.d. 70, dosar administrativ).

Prin notificarea nr. 04-27/5272 din 16 septembrie 2021, inspectorul de

integritate a solicitat Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae

Testemițanu” prezentarea copiilor de pe următoarele documente: Regulamentul

privind procedura de selectare a lui Valeriu Chițan în calitate de Președinte a

Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională a Universității de Stat de

Medicină și Farmacie din Moldova; indemnizațiile primite de către acesta în

7

calitate de membru/președinte a Consiliului pentru dezvoltare strategică

instituțională a Universității de Stat de Medicină și Farmacie din Moldova pentru

perioada 26 noiembrie 2017 – 9 septembrie 2021 (f.d. 75, dosar administrativ).

La 04 octombrie 2021, Ministerul Educației și Cercetării a expediat în adresa

Autorității Naționale de Integritate răspunsul nr. 10-09/4676, în conținutul căruia

s-a indicat că, Valeriu Chițan a fost desemnat de Ministerul Educației, Culturii și

Cercetării în calitate de membri al CDSI al Universității de Stat din Moldova prin

ordinul nr. 345 din 7 noiembrie 2017, păstrându-și statutul de membru desemnat

al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 596 din 29 iunie 2020. În

răspuns s-a indicat că, din informațiile prezentate de Universitatea de Stat din

Moldova, în perioada 7 noiembrie 2017 – 29 iunie 2020, Valeriu Chițan, în

calitate de membru al CDSI a beneficiat de indemnizații în valoare totală de

100 996,10 lei (f.d. 42, dosar administrativ).

La 06 octombrie 2021, Valeriu Chițan a prezentat inspectorului de

integritate punctul de vedere scris asupra legalității exercitării concomitente a

două funcții/activități, și anume, exercitarea concomitentă a funcției de Președinte

la Comisia Națională a Pieței Financiare și calitatea de membru a Consiliului

pentru dezvoltare strategică instituțională a Universității de Stat din Moldova

(f.d. 72-74, dosar administrativ).

La 19 ianuarie 2022, inspectorul de integritate a solicitat lui Valeriu Chițan

prezentarea punctului de vedere suplimentar asupra legalității exercitării

concomitente a două funcții/activități, și anume, exercitarea concomitentă a

funcției de Președinte la Comisia Națională a Pieței Financiare și calitatea de

membru/președinte a Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională a

Universității de Stat de Medicină și Farmacie din Moldova (f.d. 163, dosar

administrativ).

La 31 ianuarie 2022, Valeriu Chițan a prezentat punctul de vedere

suplimentar asupra cauzei (f.d. 164-166, dosar administrativ).

Urmare examinării actelor administrate în timpul controlului, la 25 februarie

2022, inspectorul de integritate Iulia Boicu a emis actul de constatare nr. 72/27,

prin care a constatat că Valeriu Chițan a încălcat regimul juridic al

incompatibilităților, manifestat prin nesoluționarea în termen legal a situației de

incompatibilitate generată de exercitarea simultană a funcției de președinte a

Consiliului de administrație a Comisiei Naționale a Pieței Financiare și a calității

de membru al Consiliului de dezvoltare strategică instituțională a Universității de

Stat din Moldova, precum și a calității de membru/președinte a Consiliului pentru

dezvoltare strategică instituțională a Universității de Stat de Medicină și Farmacie

„Nicolae Testemițanu” (f.d. 170-176, dosar administrativ).

Manifestându-și dezacordul cu actul de constatare nr. 72/27 din 25 februarie

2022, Valeriu Chițan a înaintat prezenta acțiune în contencios administrativ, prin

care a solicitat anularea actului de constatare nr. 72/27 din 25 februarie 2022 emis

de Autoritatea Națională de Integritate.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în prima instanță, Curtea de Apel

Chișinău, prin hotărârea din 03 octombrie 2022 a admis acțiunea depusă de

Valeriu Chițan și a anulat actul de constatare nr. 72/27 din 16 februarie 2022,

întocmit de Autoritatea Națională de Integritate în privința lui Valeriu Chițan

(f.d. 66, 67-74 recto-verso).

8

Efectuând controlul judiciar al hotărârii din 03 octombrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău, instanța de recurs constată că instanța de fond corect a ajuns la

soluția temeiniciei acțiunii înaintate de Valeriu Chițan.

Articolul 2 din Legea nr. 133/2016 definește „conflictul de interese” ca fiind

situația în care subiectul declarării are un interes personal ce influențează sau ar

putea influența exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și

responsabilităților ce îi revin potrivit legii.

Conform aceleiași norme, interesul personal este orice interes material sau

nematerial al subiectului declarării ce rezultă din activitățile sale în calitate de

persoană privată, din relațiile sale cu persoane apropiate sau cu persoane juridice și

alți agenți economici, indiferent de tipul de proprietate, din relațiile sau afiliațiile

sale cu organizații necomerciale, inclusiv cu partidele politice și cu organizațiile

internaționale.

Potrivit art. 3 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Legea nr. 133/2016, subiecți ai

declarării averii și a intereselor personale sunt persoanele care dețin funcțiile de

demnitate publică prevăzute în anexa la Legea cu privire la statutul persoanelor

cu funcții de demnitate publică nr. 199 din 16 iulie 2010. Subiecții prevăzuți la

alin. (1) sunt incluși în Registrul electronic al subiecților declarării averii și a

intereselor personale, ținut de Autoritatea Națională de Integritate.

În sensul art. 16 din Legea nr. 133/2016, subiectul declarării se află într-o

stare de incompatibilitate în cazul în care pe lângă funcția publică sau de

demnitate publică deține/exercită simultan o altă funcție, calitate sau activitate,

fapt care este interzis prin Constituția Republicii Moldova și/sau prin alte acte

legislative.

Articolul 17 din Legea nr. 133/2016 stipulează că, subiectul declarării este

obligat să respecte restricțiile și limitările prevăzute la art. 18-21 și cele prevăzute

de legislație.

În temeiul art. 12 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la statutul persoanelor

cu funcții de demnitate publică nr. 199 din 16 iulie 2010, demnitarul nu este în

drept să desfășoare orice altă activitate remunerată, cu excepția activităților

didactice și științifice.

Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul în care Constituția sau legea

specială ce reglementează activitatea demnitarului conține prevederi referitoare la

situația de incompatibilitate specifică a demnitarului respectiv ori prevederi

referitoare la o situație similară.

Prin prisma art. 12 din Legea integrității nr. 82 din 25 mai 2017, pentru

exercitarea eficientă și dezinteresată a atribuțiilor agentului public, desfășurarea

activității sale profesionale este incompatibilă cu alte funcții, calități sau

activități, cu excepția celor stabilite de Constituție sau legi organice.

În vederea respectării regimului juridic al incompatibilităților, agentul public

este obligat să își soluționeze stările de incompatibilitate în termen de o lună din

momentul începerii mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ori, în

cazul în care încetarea situației de incompatibilitate în termenul dat nu depinde de

voința sa, să prezinte probe privind întreprinderea cu bună-credință a acțiunilor

de eliminare a acestei situații.

La fel, instanța de recurs consideră imperioase prevederile art. 10 alin. (1)

din Legea nr. 133/2016, în sensul cărora, controlul averii și al intereselor

personale, al respectării regimului juridic al conflictelor de interese, al

9

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor ale subiecților declarării se

efectuează de către Autoritatea Națională de Integritate în conformitate cu Legea

cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016.

În corespundere cu art. 28 alin. (1) din Legea nr. 132/2016, autoritatea

efectuează controlul averii și al intereselor personale din oficiu ori la sesizarea

unor persoane fizice sau juridice, în conformitate cu prevederile prezentei legi și

ale metodologiei de efectuare a controlului averii și al intereselor personale și

privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților și al restricțiilor. Sesizarea făcută de persoane fizice sau

juridice cu rea-credință atrage după sine răspunderea juridică a celui care a făcut

sesizarea.

La acest capitol, completul Curții Supreme de Justiție reține și prevederile

art. 37 alin. (1) și (3) din Legea nr. 132/2016, potrivit cărora după repartizarea

aleatorie a sesizării de efectuare a controlului privind respectarea regimului

juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților și al restricțiilor,

inspectorul de integritate va dispune începerea controlului.

În cadrul procedurii de control privind respectarea regimului juridic al

conflictelor de interese, al incompatibilităților sau al restricțiilor, inspectorul de

integritate are obligația de a invita persoana supusă controlului să-și prezinte

punctul de vedere printr-o scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin orice

alt mijloc care confirmă informarea (telegramă, fax, e-mail etc.). Punctul de

vedere al persoanei supuse controlului poate fi prezentat în termen de 15 zile de

la recepționarea invitației. Dacă recepționarea invitației pentru a prezenta un

punct de vedere nu este confirmată mai mult de 30 de zile de la expedierea

acesteia, inspectorul de integritate întocmește actul de constatare numai după

expirarea a 15 zile de la expedierea unei invitații repetate, indiferent de faptul

dacă a fost sau nu confirmată recepționarea acesteia

Conform art. 38 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 132/2016, în urma

controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate emite un

act de constatare în cazul în care stabilește că persoana supusă controlului s-a

aflat ori se află în stare de incompatibilitate.

Actul de constatare privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de

interese, al incompatibilității sau al restricțiilor se întocmește în conformitate cu

prevederile art. 35 și se aduce la cunoștința persoanei vizate de acesta în termen

de 5 zile lucrătoare de la data întocmirii.

În speță, este remarcabil că prin Hotărârea Parlamentului nr. 73 din 13

aprilie 2017, Valeriu Chițan a fost desemnat în calitate de președinte al Comisiei

Naționale a Pieței Financiare.

Prin ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 345 din 07

noiembrie 2017, Valeriu Chițan a fost desemnat membru al Consiliului de

dezvoltare strategică instituțională a Universității de Stat din Moldova.

Prin ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 596 din 29

iunie 2020 a fost aprobată componența Consiliului pentru dezvoltare strategică

instituțională a Universității de Stat din Moldova, în care Valeriu Chițan a fost

desemnat ca expert financiar.

Prin ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 1159 din 22

octombrie 2020, a fost retrasă candidatura lui Valeriu Chițan din componența

10

Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională a Universității de Stat din

Moldova.

Prin decizia Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nr. 8/13 din

26 august 2020, Valeriu Chițan a fost confirmat în calitate de membru delegat

(expert extern) al Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională din partea

Senatului Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.

Prin decizia Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nr. 1/2 din

21 ianuarie 2021, Valeriu Chițan a fost ales ca președinte al Consiliului pentru

dezvoltare strategică instituțională al Universității de Stat de Medicină și

Farmacie „Nicolae Testemițanu”.

Prin ordinul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nr. 526 din

03 iunie 2021, a fost aprobată componența nominală a Consiliului pentru

dezvoltare strategică instituțională al Universității de Stat de Medicină și

Farmacie „Nicolae Testemițanu”, în care Valeriu Chițan a fost desemnat ca

expert.

Deopotrivă, materialul probator atestă că, pentru exercitarea mandatului de

membru al Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională al Universității

de Stat din Moldova, Valeriu Chițan a primit o indemnizație în mărime de

100 996,10 lei, iar pentru mandatul de membru/președinte al Consiliului pentru

dezvoltare strategică instituțională al Universității de Stat de Medicină și

Farmacie „Nicolae Testemițanu”, nu a beneficia de remunerații.

Completul Curții Supreme de Justiție învederează că, în condițiile speței,

examinarea regimului incompatibilităților președintelui Consiliului de

administrație а1 CNPF, Valeriu Chițan, urma a fi efectuată prin prisma

prevederilor Legii nr. 192/1998, care la art. 27 prevede incompatibilitățile cu

calitatea de membru al Consiliului de administrație.

În sensul art. 27 alin. (3) lit. c) din Legea privind Comisia Națională a Pieței

Financiare nr. 192 din 12 noiembrie 1998, sunt incompatibile cu calitatea de

membru al Consiliului de administrație persoanele care desfășoară orice alt tip de

activitate remunerată, cu excepția activităților științifice, didactice și de creație.

Completul Curții Supreme de Justiție observă că, normele precitate prevăd

ca incompatibilitate cu funcția de președinte al Consiliului de administrație а1

CNPF desfășurarea unei alte activități „remunerate”, cu excepția activităților

științifice, didactice și de creație.

Instanța de recurs consideră că inspectorul de integritate corect a apreciat

activitatea lui Valeriu Chițan în calitate de membru al Consiliului pentru

dezvoltare strategică instituțională al Universității de Stat din Moldova și de

membru/președinte al Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională al

Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, ca fiind

activitate remunerată.

Or, articolul 104 din Codul educației prevede imperativ la alin. (8) că,

membrii Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională desemnați de

instituția de învățământ beneficiază de o indemnizație lunară, cu excepția

rectorului și a prorectorului. Indemnizația respectivă se plătește din bugetul

instituției de învățământ pentru membrii desemnați de aceasta, iar pentru membrii

desemnați de fondator și ministerele de resort – din bugetul fondatorului.

Cuantumul indemnizației este de 1 000 de lei pentru membri și de 2 000 de lei

pentru președintele Consiliului. Prevederile prezentului alineat nu se aplică în

11

cazul instituțiilor de învățământ în domeniile milităriei, securității și ordinii

publice.

Din norma art. 104 alin. (8) din Codul educației se deduce în afara oricărui

dubiu că, odată cu calitatea membru al Consiliului pentru dezvoltare strategică

instituțională al Universității de Stat din Moldova și de membru/președinte al

Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională al Universității de Stat de

Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Valeriu Chițan a dobândit și

dreptul de a beneficia de indemnizație pentru munca prestată în aceste consilii.

Mai mult ca atât, potrivit informației oferite de Universitatea de Stat din

Moldova înregistrate la 29 septembrie 2021, în cadrul Autorității Naționale de

Integritate sub nr. 9204, în mandatul de membru al Consiliului pentru dezvoltare

strategică instituțională al Universității de Stat din Moldova, realizat în perioada

07 noiembrie 2017 – 29 iunie 2020, Valeriu Chițan a primit o remunerare sub

formă de indemnizație, ce a constituit venit brut, în mărime de 100 996,10 lei.

Astfel, în perioada 13 aprilie 2017 – 22 octombrie 2020, Valeriu Chițan,

fiind în funcția de președinte al CNPF, a deținut concomitent calitatea de

membru/expert/președinte al Consiliului pentru dezvoltare strategică

instituțională al Universității de Stat din Moldova, iar în perioada 26 august 2020

– 19 iulie 2021 a deținut simultan și calitatea de membru/președinte al Consiliului

pentru dezvoltare strategică instituțională al Universității de Stat de Medicină și

Farmacie „Nicolae Testemițanu”.

Prima stare de incompatibilitate în care sa aflat reclamantul Valeriu Chițan,

fiind în funcția de președinte a CNPF, a luat naștere în data de 07 noiembrie 2017

și urma a fi soluționată în termen o lună, adică până la 07 decembrie 2017, însă,

această starea de incompatibilitate a continuat până la 29 iunie 2020.

În această ordine de idei, completul Curții Supreme de Justiție consideră că

inspectorul de integritate just a apreciat că Valeriu Chițan, contrar normelor

imperative prohibitive sus-indicate, în calitate de președinte al CNPF a exercitat o

activitate remunerată, care nu reprezintă activitatea științifică, didactică și de

creație permisă de legiuitor, fapt prin ce a încălcat regimul incompatibilităților.

În privința celei de a doua stări de incompatibilitate, instanța de recurs reține

răspunsul Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”,

conform căruia Valeriu Chițan, în calitate de președinte a Consiliului pentru

dezvoltare strategică instituțională nu a încasat venituri sub formă de

salariu/indemnizație.

Însă, circumstanța dată nu exclude componența stării de incompatibilitate,

deoarece funcția de membru/președinte al Consiliului pentru dezvoltare strategică

instituțională în sine este de natură să poată fi retribuită, cu excepția cazului dacă

este deținută de rectorul sau prorectorul instituției de învățământ.

Prin urmare, inspectorul de integritate corect a remarcat că, la stabilirea

existenței sau lipsei stării de incompatibilitate, urmează să fie verificat dacă

subiectul controlului, Valeriu Chițan, mai exercită o altă funcție, calitate sau

activitate care generează o situație de incompatibilitate funcției de președinte a

CNPF și dacă această activitate este pasibilă de o remunerare conform legii,

precum și dacă această funcție/calitate/activitate deținută este exercitată efectiv

de către subiectul controlului, dar nu dacă subiectul controlului a beneficiat sau

nu efectiv de o remunerare pentru această funcție/calitate/activitate.

Instanța de recurs nu poate accepta poziția reclamantului Valeriu Chițan

12

precum că, calitatea de membru/expert/președinte al consiliului pentru dezvoltare

strategică instituțională nu constituie o activitate remunerată, iar indemnizația

prevăzută la art. 104 alin. (8) din Codul educației, în esență, nu poate fi apreciată

ca remunerație a acestei activități.

Respectiv, pentru a exista incompatibilitatea, este suficient ca persoana să

fie implicată concomitent în cel puțin două activități diferite pasibile de a fi

remunerate și care nu sunt permise de lege.

În context, instanța de recurs învederează că, potrivit Opiniei nr. 96 din 17

martie 2014 a Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, prin

noțiunea de „retribuit” se înțelege a plăti cuiva o sumă de bani pentru o muncă

prestată, altfel spus, o remunerare, iar sensul termenului „remunerare” este cel de

încasare a unei sume de bani sau a unui/unor bunuri în schimbul unei

munci/activități prestate. Respectiv, „funcție retribuită” și „funcție remunerată”

sunt noțiuni care au același sens.

În această consecvență, completul Curții Supreme de Justiție consideră că

inspectorul de integritate just a apreciat că Valeriu Chițan s-a aflat în stare de

incompatibilitate nesoluționată, generată de exercitarea funcției de președinte a

CNPF, simultan cu calitatea de membru al Consiliului de dezvoltare strategică

instituțională a Universității de Stat din Moldova, precum și a calității de membru

și președinte al Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională a

Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din și nu a

soluționat aceste stări de incompatibilitate în termenii prevăzuți de legislație,

drept urmare a inacțiunilor sale, Valeriu Chițan a încălcat regimul juridic al

incompatibilităților.

Însă, în pofida acestor circumstanțe, Curtea de Apel Chișinău, ca instanță de

fond, corect a admis acțiunea depusă de Valeriu Chițan și a anulat actul de

constatare nr. 72/27 din 25 februarie 2022 emis de Autoritatea Națională de

Integritate în privința lui Valeriu Chițan, ca fiind ilegal, deoarece autoritatea de

integritate nu a respectat termenul procedurii administrative.

La capitolul dat, instanța de recurs menționează că, în activitatea sa

Autoritatea Națională de Integritate, cu prioritate, se bazează pe 3 legi organice și

anume Legea nr. 132 din 17 iunie 2016, Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 și Codul

administrativ nr. 116 din 19 iulie 2018.

Conform art. 21 din Codul administrativ autoritățile publice și instanțele de

judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte

normative. Exercitarea atribuțiilor legale nu poate fi contrară scopului pentru care

acestea au fost reglementate. Autoritățile publice și instanțele de judecată

competente nu pot dispune limitarea exercitării drepturilor și a libertăților

persoanelor decât în cazurile și în condițiile expres stabilite de lege.

Prin urmare, principiul de legalitate impune respectarea procedurii

administrative de către toate autoritățile publice, iar instanțele de judecată trebuie

în mod constant să verifice aplicarea acestui principiu, fiind un aspect imperativ

al statului de drept garantat prin art. 1 și art. 53 din Constituție.

La caz, se reține că nici Legea nr. 132 cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate și nici Legea nr. 133 privind declararea averii și a intereselor personale

(în vigoare la momentul emiterii actului de constatare) nu instituie careva norme

cu privire la termenii de finalizare a procedurii de control și de emitere a actului

de constatare.

13

În același timp, în Codul administrativ este prevăzut un capitol aparte

(capitolul III, art. 60-65), care expres reglementează termenele în procedura

administrativă.

Astfel, conform art. 60 alin. (1), (4) și (5) din Codul administrativ, termenul

general în care o procedură administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile,

dacă legea nu prevede altfel. Din motive justificate legate de complexitatea

obiectului procedurii administrative, termenul general poate fi prelungit cu cel

mult 15 zile. Această prelungire are efect doar dacă este comunicată în scris

participanților la procedura administrativă în termen de 30 de zile, împreună cu

motivele prelungirii. În mod excepțional, când în procedura administrativă se

înregistrează cazuri de complexitate deosebită care necesită timp pentru

prelucrarea documentelor, autoritatea publică poate stabili un termen mai mare

pentru finalizarea procedurii administrative, care nu va depăși 90 de zile.

Din sintagma „trebuie” inserată în norma de drept sus-citată se deduce

obligația autorității publice de a respecta termenul de finalizare a procedurii în

termenul general stabilit la art.60 alin. (1) din Codul administrativ.

Aplicarea mutatis mutandis a acestui principiu de înfăptuire a justiției către

procedura administrativă este necesară în cazul autorităților administrative,

activitatea cărora este îndreptată la aplicarea de sancțiuni. Caracterul juridic al

sancțiunilor de natură să afecteze soarta, cariera, reputația persoanelor, adică un

amalgam destul de vast de drepturi civile, necesită de la autoritatea publică

investită de lege respectarea unor garanții procedurale sporite.

În sensul normelor legale citate supra, se concluzionează că Autoritatea

Națională de Integritate a avut la dispoziție un termen de 30 zile pentru a finaliza

procedura administrativă, care putea fi prelungit, în condițiile legii, pentru un

termen de maxim 90 de zile. Comunicarea în scris către participanții la procedura

administrativă fiind esențială.

Nerespectarea de către Autoritatea Națională de Integritate a termenului

general instituit de legislator în cadrul finalizării procedurii administrative are

drept consecință juridică dreptul persoanei să inițieze acțiune în contencios

administrativ, în temeiul art. 189 din Codul administrativ și să solicite anularea

actului administrativ individual defavorabil.

Completul Curții Supreme de Justiție evidențiază faptul că încălcarea de

către Autoritatea Națională de Integritate a termenului legal al procedurii

administrative este temei singular de anulare a actului administrativ individual

defavorabil, în condițiile în care actul administrativ individual este de

sancționare, cu impact în drepturile fundamentale ale omului asigurate de art. 39

din Constituție și anume accesul la o funcție publică.

Din materialele dosarului administrativ rezultă în afara oricărui dubiu că,

sesizarea în privința lui Valeriu Chițan a fost depusă la 24 iunie 2021, procesul-

verbal de inițiere a controlului a fost emis la 19 iulie 2021, iar actul de constatare

a fost întocmit la 25 februarie 2022. Astfel, este evident faptul încălcării

termenului de finalizare a procedurii administrative.

Instanța de recurs notează că, în cazul în care inspectorul de integritate nu a

reușit realizarea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor

de interese în termenul de 30 de zile, acesta era în drept să solicite prelungirea

termenului de efectuare a controlului. Însă, la dosarul administrativ lipsește

14

demersul de prelungire a termenului de efectuare a controlului, precum și nu se

regăsește decizia de prelungire a acestui termen.

Aceste circumstanțe denotă în mod cert, că inspectorul de integritate a

încălcat termenul de efectuare a controlului în privința lui Valeriu Chițan stabiliți

de Codul administrativ, încălcare ce denotă ilegalitatea actului contestat.

La fel, din materialele dosarului administrativ rezultă că, pe toată durata

procedurii administrative, inspectorul de integritate nu a întreprins un volum

excesiv de mare de acțiuni, limitându-se doar la solicitarea unor acte de la

Comisia Națională a Pieței Financiare, Ministerul Educației și Cercetării,

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, informarea subiectului

declarării despre inițierea controlului, solicitarea informațiilor despre declararea

conflictului de interese. Circumstanță ce atestă că, în speță, termenul de efectuare

a controlului a fost exagerat și nejustificat.

Mai mult ca atât, completul Curții Supreme de Justiție observă că, în

perioada 30 septembrie 2021 – 19 ianuarie 2022, în cadrul procedurii de control

inițiate în privința lui Valeriu Chițan nu au fost efectuate careva acțiuni. Această

circumstanță denotă că depășirea termenului de efectuare a controlului este

imputabilă inspectorului de integritate, care pe parcursul a aproximativ 4 luni nu

a întreprins nici o acțiune, fapt ce a afectat grav din punct de vedere a legalității

procedura de control a respectării regimului juridic al conflictelor de interese.

Autoritatea Națională de Integritate a susținut că inspectorul de integritate la

emiterea actul de constatare nr. 72/27 din 16 februarie 2022, întocmit în privința

lui Valeriu Chițan, a respectat termenul rezonabil stabilit la art. 27 din Codul

administrativ.

La acest capitol completul de judecată accentuează că, în virtutea art. 27 din

Codul administrativ, în cazul în care prezentul cod sau alte legi speciale nu impun

un anumit termen, autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie

să acționeze într-un termen rezonabil, însă, acest termen nu trebuie să vină în

contradicție cu art. 60 din același cod, care stabilește exact termenele procedurii

administrative.

Drept urmare, completul Curții Supreme de Justiție apreciază critic

argumentul Autorității Naționale de Integritate precum că actul administrativ a

fost emis cu respectarea termenilor. Or, art. 93 din Codul administrativ stipulează

că fiecare participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția. Prin

derogare de la prevederile alin. (1), fiecare participant probează faptele atribuite

exclusiv sferei sale. Reglementări suplimentare sau derogatorii sunt admisibile

doar în baza prevederilor legale.

De asemenea, instanța de recurs reține că la caz nu poate fi invocat nici

faptul respectării unui termen rezonabil de examinare a procedurii administrative,

deoarece dosarul nu este complex, iar acțiunile desfășurate de către inspectorul de

integritate pe caz nu sunt voluminoase.

Prin urmare, completul Curții Supreme de Justiție consideră că soluția

instanței de fond este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil,

în sensul articolului 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea

nejustificată a termenului de finalizare a procedurii administrative ar leza, în

acest mod, principiul securității raporturilor juridice și ar contraveni flagrant

principiului legalității.

15

În temeiul celor expuse, completul Curții Supreme de Justiție conchide că, în

speță, nu sunt întrunite temeiurile de legalitate ale actului de contestare nr. 72/27

din 25 februarie 2022 emis de Autoritatea Națională de Integritate, din motivul

nerespectării termenilor prevăzute de Codul administrativ.

În aceste condiții, nu pot fi reținute argumentele recurentei, precum că

instanța de fond a aplicat și interpretat greșit normele de drept material și

procedural, or, acestea sunt declarative, lipsite de suport legal și probatoriu.

Distinct de cele menționate mai sus, având în susținere jurisprudența CtEDO

în cauza Rebai și alții c. Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995, unde Curtea a menționat că „... art. 6 §1 al

Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de

recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat

împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de

succes”, instanța de recurs consideră necesar de a respinge și alte argumente

invocate în cererea de recurs în sensul celor descrise.

Având în vedere faptul că hotărârea Curții de Apel Chișinău este întemeiată,

iar argumentele invocate de către Autoritatea Națională de Integritate în cererea

de recurs sunt lipsite de suport legal, completul Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a respinge recursul și a menține hotărârea instanței de fond.

În conformitate art. 248 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul administrativ,

completul Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul depus de către Autoritatea Națională de Integritate.

Se menține hotărârea din 03 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

adoptată în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de către Valeriu Chițan împotriva Autorității Naționale de

Integritate cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

Viorica Puica

Aliona Donos

16