2ac-131/23 — cu privire la anularea actului admiistrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea actului admiistrativ
- Temei legal
- Soluţionarea conflictelor de competenţă jurisdicţională
2ac-131/23 — cu privire la anularea actului admiistrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 2ac-131/23
2-22088002-01-2cc-25042023
ÎNCHEIERE
24 mai 2023 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva
Judecători Ion Malanciuc
Oxana Parfeni
examinând conflictul negativ de competență apărut între Curtea de Apel
Chișinău și Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani,
în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de Oficiul
teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului com. Tohatin, terț
Societatea cu Răspundere Limitată ,,Veroblag Invest”, cu privire la anularea actului
administrativ,
constată:
La 22 iunie 2022 Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus la
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani o acțiune împotriva Consiliului com. Tohatin,
prin care a solicitat anularea deciziei Consiliului com. Tohatin nr.2/11 din 24 martie
2022 cu privire la modificarea hotarului intravilanului comunei Tohatin și aprobarea
Planului Urbanistic Zonal.
Prin încheierea din data de 31 ianuarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani s-a atras în proces, în calitate de terț, SRL ,,Veroblag Invest”.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani prin încheierea din data de 16 martie 2023
a transmis acțiunea în contencios administrativ depusă de către Oficiul teritorial
Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului com. Tohatin, terț SRL
,,Veroblag Invest” cu privire la anularea deciziei Consiliului com. Tohatin nr.2/11
din 24 martie 2022 cu privire la modificarea hotarului intravilanului comunei
Tohatin și aprobarea Planului Urbanistic Zonal, pentru examinare la Curtea de Apel
Chișinău.
Prin încheierea din 06 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost suspendat
procesul și a transmis dosarul la Curtea Supremă de Justiție pentru soluționarea
conflictului negativ de competență apărut între Curtea de Apel Chișinău și
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.
Studiind materialele dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție constată competența Curții de Apel Chișinău de a judeca prezenta cauză de
contencios administrativ, din următoarele considerente.
Conform art. 200, alin. (3), (4) din Codul administrativ, conflictul de
1
competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o
judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către
Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără citarea
participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.
În conformitate cu art. 10, alin (1) din Codul administrativ actul administrativ
individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de
autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului
public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea
sau stingerea raporturilor juridice de drept public.
Conform art. 12 din Codul administrativ un act administrativ normativ este
actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în
baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului
constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr
nedeterminat de situații identice.
Astfel, actul administrativ normativ, înglobează reguli generale, impersonale și
de aplicabilitate repetată, destinate unui număr nedeterminat de subiecți, care produc
efecte erga omnes. Astfel, actul administrativ normativ conține reglementări de
principiu, care se adresează unor persoane nedeterminate, adică are o aplicabilitate
generală. Oricât de restrâns ar fi obiectul de reglementare al actelor administrative
normative, acestea își păstrează caracterul normativ atâta timp cât subiecții nu sunt
individual determinați.
Din materialele cauzei rezultă că prin acțiunea de contencios administrativ
depusă de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat se solicită anularea
deciziei Consiliului com. Tohatin nr.2/11 din 24 martie 2022 cu privire la
modificarea hotarului intravilanului comunei Tohatin și aprobarea Planului
Urbanistic Zonal.
În conformitate cu art. 191, alin. (1) și (2) din Codul administrativ cu excepția
cazurilor prevăzute la alin.(2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile
în contencios administrativ.
Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în contencios
administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu se supun
controlului de constituționalitate.
La caz, obiectul examinării în contencios administrativ îl constituie decizia
Consiliului com. Tohatin nr.2/11 din 24 martie 2022 cu privire la modificarea
hotarului intravilanului comunei Tohatin și aprobarea Planului Urbanistic Zonal.
Conform art.14 din Legea nr 835 din 17 mai 1996 privind principiile
urbanismului și amenajării teritoriului. Planul urbanistic zonal se întocmește în baza
planului urbanistic general, pentru o parte din teritoriul unei localități sau pentru un
teritoriu predestinat funcționării și dezvoltării localității. Planul urbanistic zonal
cuprinde o componentă directoare și o componentă reglementatoare. Componenta
directoare a planului urbanistic zonal se întocmește pentru anumite sectoare de o
importanță sau cu o valoare deosebită din teritoriul unei localități și cuprinde
prevederile stipulate la art.13 alin.(3), cu excepția lit. e), și acceptate pentru teritoriul
zonei respective. Componenta reglementatoare a planului urbanistic zonal cuprinde
prevederile stipulate la art.13 alin.(4), cu excepția lit. a), adaptate pentru teritoriul
2
zonei respective.
Din conținutul normelor de drept sus-citate rezultă că Planul Urbanistic Zonal
este un act administrativ, care cuprinde prevederi cu caracter director și
reglementator.
Componenta directoare a planului urbanistic zonal și componenta
reglementatoare a planului urbanistic zonal sunt reglementate de art.13, alin.(3) și
alin (4) din Legea nr 835 din 17 mai 1996.
Astfel, componenta directoare a planului urbanistic zonal conține prevederi ce
vizează: direcțiile principale de dezvoltare a teritoriului localității; schema
dezvoltării sistemului de centre din cadrul localității; schema generală a sistemului
de circulație a transportului în localitate; schema generală a sistemului de rețele
tehnico-edilitare; stabilirea zonelor în care se prevede desfășurarea operațiunilor
urbanistice majore; stabilirea zonelor protejate; divizarea teritoriului localității în
zone funcționale majore.
Pe când componenta reglementatoare a planului urbanistic zonal cuprinde
prevederi ce vizează: delimitarea zonei centrale a localității; delimitarea zonelor
funcționale; stabilirea și delimitarea zonelor construibile; stabilirea și delimitarea
zonelor cu interdicție temporară sau definitivă de construire; stabilirea regimului de
construire cuprinzând:- aliniamentele;- regimul de înălțime;- indicii de control;-
procentul de ocupare a teritoriului și coeficientul de utilizare a terenului; delimitarea
zonelor în care se preconizează executarea lucrărilor de utilitate publică, precum și
a zonelor în care se instituie, în temeiul legislației, dreptul de preemțiune al
autorităților administrației publice locale asupra bunurilor imobile; stabilirea
traseelor și caracteristicilor căilor de circulație ce trebuie menținute, modificate sau
construite; stabilirea modului de dezvoltare a sistemului de rețele tehnico-edilitare;
delimitarea zonelor protejate; stabilirea zonelor în care se prevede desfășurarea de
operațiuni urbanistice; stabilirea, pe zone, a suprafețelor minime ale parcelelor;
stabilirea arterelor de circulație, zonelor de circulație publică, precum și atribuirea
numerelor de adresă obiectelor adresabile.
În această ordine de idei, pretențiile Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei
de Stat împotriva Consiliului com. Tohatin, sunt de competența jurisdicțională a
Curții de Apel Chișinău, deoarece decizia Consiliului com. Tohatin nr.2/11 din 24
martie 2022 constituie act administrativ ce stabilesc reguli de aplicare obligatorii
pentru un număr nedeterminat de situații identice, respectiv este un act administrativ
normativ.
Completul de judecată a Curții Supreme de Justiție menționează că caracterul
normativ al unui act administrativ derivă din întrunirea cumulativă următoarelor
condiții: este un act juridic subordonat legii, este un act probat sau emis de o
autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, este un act care nu
se supune controlului constituționalității, stabilește reguli de aplicare obligatorii
pentru un număr nedeterminat de situații identice.
Drept urmare, competentă de a examina cauza dată este Curtea de Apel
Chișinău. Respectiv, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va soluționa
conflictul negativ de competență, prin constatarea competenței Curții de Apel
Chișinău, la examinarea prezentei cauze de contencios administrativ.
3
Or, conform art. 197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de
dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege
cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.
În conformitate cu prevederile art.193, art. 200, alin. (3), (4) și art. 230 din
Codul administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se constată competența Curții de Apel Chișinău, pentru examinarea cauzei de
contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de Oficiul teritorial Chișinău
al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului com. Tohatin, terț Societatea cu
Răspundere Limitată ,,Veroblag Invest”, cu privire la anularea actului administrativ.
Cauza în contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de Oficiul
teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului com. Tohatin, terț
Societatea cu Răspundere Limitată ,,Veroblag Invest”, cu privire la anularea actului
administrativ, se remite Curții de Apel Chișinău, pentru examinare conform
competenței.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva
judecători Ion Malanciuc
Oxana Parfeni
4