2ac-131/23 — cu privire la anularea actului admiistrativ

Dosarul nr. 2ac-131/23 2-22088002-01-2cc-25042023 ÎNCHEIERE 24 mai 2023 mun. Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva Judecători Ion Malanciuc Oxana Parfeni examinând conflictul negativ de competență apărut între Curtea de Apel Chișinău și Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului com. Tohatin, terț Societatea cu Răspundere Limitată ,,Veroblag Invest”, cu privire la anularea actului administrativ, constată: La 22 iunie 2022 Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani o acțiune împotriva Consiliului com.

Tohatin, prin care a solicitat anularea deciziei Consiliului com. Tohatin nr.2/11 din 24 martie 2022 cu privire la modificarea hotarului intravilanului comunei Tohatin și aprobarea Planului Urbanistic Zonal. Prin încheierea din data de 31 ianuarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a atras în proces, în calitate de terț, SRL ,,Veroblag Invest”. Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani prin încheierea din data de 16 martie 2023 a transmis acțiunea în contencios administrativ depusă de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului com. Tohatin, terț SRL ,,Veroblag Invest” cu privire la anularea deciziei Consiliului com. Tohatin nr.2/11 din 24 martie 2022 cu privire la modificarea hotarului intravilanului comunei Tohatin și aprobarea Planului Urbanistic Zonal, pentru examinare la Curtea de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 06 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost suspendat procesul și a transmis dosarul la Curtea Supremă de Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență apărut între Curtea de Apel Chișinău și Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani. Studiind materialele dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată competența Curții de Apel Chișinău de a judeca prezenta cauză de contencios administrativ, din următoarele considerente. Conform art. 200, alin. (3), (4) din Codul administrativ, conflictul de 1 competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către Curtea Supremă de Justiție.

Conflictul de competență se soluționează fără citarea participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs. În conformitate cu art. 10, alin (1) din Codul administrativ actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public. Conform art. 12 din Codul administrativ un act administrativ normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice.

Astfel, actul administrativ normativ, înglobează reguli generale, impersonale și de aplicabilitate repetată, destinate unui număr nedeterminat de subiecți, care produc efecte erga omnes. Astfel, actul administrativ normativ conține reglementări de principiu, care se adresează unor persoane nedeterminate, adică are o aplicabilitate generală. Oricât de restrâns ar fi obiectul de reglementare al actelor administrative normative, acestea își păstrează caracterul normativ atâta timp cât subiecții nu sunt individual determinați. Din materialele cauzei rezultă că prin acțiunea de contencios administrativ depusă de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat se solicită anularea deciziei Consiliului com.

Tohatin nr.2/11 din 24 martie 2022 cu privire la modificarea hotarului intravilanului comunei Tohatin și aprobarea Planului Urbanistic Zonal. În conformitate cu art. 191, alin. (1) și (2) din Codul administrativ cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ. Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de constituționalitate. La caz, obiectul examinării în contencios administrativ îl constituie decizia Consiliului com. Tohatin nr.2/11 din 24 martie 2022 cu privire la modificarea hotarului intravilanului comunei Tohatin și aprobarea Planului Urbanistic Zonal.

Conform art.14 din Legea nr 835 din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului. Planul urbanistic zonal se întocmește în baza planului urbanistic general, pentru o parte din teritoriul unei localități sau pentru un teritoriu predestinat funcționării și dezvoltării localității. Planul urbanistic zonal cuprinde o componentă directoare și o componentă reglementatoare. Componenta directoare a planului urbanistic zonal se întocmește pentru anumite sectoare de o importanță sau cu o valoare deosebită din teritoriul unei localități și cuprinde prevederile stipulate la art.13 alin.(3), cu excepția lit. e), și acceptate pentru teritoriul zonei respective. Componenta reglementatoare a planului urbanistic zonal cuprinde prevederile stipulate la art.13 alin.(4), cu excepția lit. a), adaptate pentru teritoriul 2 zonei respective.

Din conținutul normelor de drept sus-citate rezultă că Planul Urbanistic Zonal este un act administrativ, care cuprinde prevederi cu caracter director și reglementator. Componenta directoare a planului urbanistic zonal și componenta reglementatoare a planului urbanistic zonal sunt reglementate de art.13, alin.(3) și alin (4) din Legea nr 835 din 17 mai 1996. Astfel, componenta directoare a planului urbanistic zonal conține prevederi ce vizează: direcțiile principale de dezvoltare a teritoriului localității; schema dezvoltării sistemului de centre din cadrul localității; schema generală a sistemului de circulație a transportului în localitate; schema generală a sistemului de rețele tehnico-edilitare; stabilirea zonelor în care se prevede desfășurarea operațiunilor urbanistice majore; stabilirea zonelor protejate; divizarea teritoriului localității în zone funcționale majore.

Pe când componenta reglementatoare a planului urbanistic zonal cuprinde prevederi ce vizează: delimitarea zonei centrale a localității; delimitarea zonelor funcționale; stabilirea și delimitarea zonelor construibile; stabilirea și delimitarea zonelor cu interdicție temporară sau definitivă de construire; stabilirea regimului de construire cuprinzând:- aliniamentele;- regimul de înălțime;- indicii de control;- procentul de ocupare a teritoriului și coeficientul de utilizare a terenului; delimitarea zonelor în care se preconizează executarea lucrărilor de utilitate publică, precum și a zonelor în care se instituie, în temeiul legislației, dreptul de preemțiune al autorităților administrației publice locale asupra bunurilor imobile; stabilirea traseelor și caracteristicilor căilor de circulație ce trebuie menținute, modificate sau construite; stabilirea modului de dezvoltare a sistemului de rețele tehnico-edilitare; delimitarea zonelor protejate; stabilirea zonelor în care se prevede desfășurarea de operațiuni urbanistice; stabilirea, pe zone, a suprafețelor minime ale parcelelor; stabilirea arterelor de circulație, zonelor de circulație publică, precum și atribuirea numerelor de adresă obiectelor adresabile.

În această ordine de idei, pretențiile Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului com. Tohatin, sunt de competența jurisdicțională a Curții de Apel Chișinău, deoarece decizia Consiliului com. Tohatin nr.2/11 din 24 martie 2022 constituie act administrativ ce stabilesc reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice, respectiv este un act administrativ normativ. Completul de judecată a Curții Supreme de Justiție menționează că caracterul normativ al unui act administrativ derivă din întrunirea cumulativă următoarelor condiții: este un act juridic subordonat legii, este un act probat sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, este un act care nu se supune controlului constituționalității, stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice.

Drept urmare, competentă de a examina cauza dată este Curtea de Apel Chișinău. Respectiv, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de competență, prin constatarea competenței Curții de Apel Chișinău, la examinarea prezentei cauze de contencios administrativ. 3 Or, conform art. 197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege. În conformitate cu prevederile art.193, art. 200, alin. (3), (4) și art. 230 din Codul administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se constată competența Curții de Apel Chișinău, pentru examinarea cauzei de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului com.

Tohatin, terț Societatea cu Răspundere Limitată ,,Veroblag Invest”, cu privire la anularea actului administrativ. Cauza în contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului com. Tohatin, terț Societatea cu Răspundere Limitată ,,Veroblag Invest”, cu privire la anularea actului administrativ, se remite Curții de Apel Chișinău, pentru examinare conform competenței. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva judecători Ion Malanciuc Oxana Parfeni 4