3ra-1279/22 — Anularea actelor administrative

Dosarul nr. 3ra-1279/22 2-20165183-01-3ra-19122022 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (T. Avasiloaie) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan) Î N C H E I E R E 17 mai 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată în componența: Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva Judecători Ion Malanciuc Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Anatolie Chiriliuc, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Anatolie Chiriliuc împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea actelor administrative, încasarea prejudiciului moral cauzat și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul depus de Anatolie Chiriliuc și s-a menținut hotărârea din 24 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La 28 decembrie 2020, Anatolie Chiriliuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova (în continuare MAI) cu privire la contestarea actelor administrative, încasarea prejudiciului moral cauzat și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul, ofițer principal de investigație al Serviciului securitate TIC al DPI al DGPI a SPIA al MAI, comisar principal Anatolie Chiriliuc a relatat că, la 05 august 2020, Serviciul protecție internă și anticorupție al Ministerului Afacerilor Interne, a inițiat în privința sa ancheta de serviciu nr.4/218 int, în temeiul raportului de autosesizare al șefului Secției nr.1 a Direcției informații și securitate internă a Direcției generale protecție internă a SPIA al MAI, comisarului-șef Marcel Cigoreanu, din motivul nerespectării prevederilor Instrucțiunii privind organizarea pazei și regimului de control al accesului în sediul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Ordinul MAI nr.61 din 28 februarie 2017. În cadrul anchetei de serviciu a fost stabilit că, în perioadele 01 iunie 2020 – 05 iunie 2020, 08 iunie 2020 – 10 iunie 2020, 29 iunie 2020, 06 iulie 2020 – 10 iulie 2020, 13 iulie 2020 – 14 iulie 2020, 29 iulie 2020- 31 iulie 2020, 27 octombrie 2020 – 30 octombrie 2020 și 02 noiembrie 2020, Anatolie Chiriliuc a ignorat prevederile Instrucțiunii privind organizarea pazei și regimului de control al accesului în sediul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Ordinul MAI 1 nr. 61 din 28 februarie 2017, la intrarea în sediul Ministerului Afacerilor Interne, precum și la părăsirea acestuia,

pe motiv că nu a folosit permisul de acces, prin aplicarea acestuia la dispozitivul de citire a sistemului de control-acces. La 23 noiembrie 2020, ministrul Ministerului Afacerilor Interne Pavel Voicu, a emis ordinul nr.165ef cu privire la sancționarea disciplinară a angajatului SPIA al MAI, comisarului principal Anatolie Chiriliuc, prin care a fost sancționat disciplinar cu avertisment. La 16 noiembrie 2020, în privința reclamantului a fost dispusă efectuarea unei anchete de serviciu cu nr.4/312 int, pentru neprezentarea în ziua ieșirii la serviciu din concediu medical la persoana care efectuează ancheta de serviciu. Iar, la 23 noiembrie 2020, în privința lui, a mai fost dispusă efectuarea unei anchete de serviciu cu nr. 4/314 int, pentru neinformarea persoanei care efectuează ancheta de serviciu despre circumstanțele ce ar crea impedimente bunei desfășurări a anchetei de serviciu (concediu medical).

Subsecvent, reclamantul a enunțat că anchetele nr. 4/312 int și nr. 4/314 int, au fost conexate pentru a fi examinate într-o singură procedură. Totodată, a precizat că în perioadele 06 noiembrie 2020 – 13 noiembrie 2020 și 23 noiembrie 2020 – 27 noiembrie 2020, s-a aflat în concediu medical, motiv pentru care procedura administrativă a fost suspendată. De altfel, reclamantul a menționat că, la 30 noiembrie 2020, i-a fost adus la cunoștință ordinul nr.165ef din 23 noiembrie 2020 cu privire la sancționarea cu avertisment. Iar, la data de 07 decembrie 2020, reprezentantul său a înregistrat la sediul SPIA al MAI solicitarea de a-i fi prezentate actele pe marginea procedurii administrative intentate împotriva comisarului Anatolie Chiriliuc și audierea lui în vederea asigurării dreptului la apărare.

În continuare, reclamantul a susținut că, la 09 decembrie 2020, a fost emis ordinul nr.175ef, cu privire la sancționarea disciplinară a comisarului principal Anatolie Chiriliuc, prin care a fost sancționat disciplinar cu mustrare aspră și obligat să achite suma de 28 de lei, cu titlu de cheltuieli pentru eliberarea unui nou permis de acces în edificiul Ministerului Afacerilor Interne. Iar, la 10 decembrie 2020, reprezentatul său a recepționat răspunsul SPIA al MAI nr. 4/Ci-941/20 din 08 decembrie 2020, pe care îl consideră neîntemeiat, deoarece conține informații cu privire la costurile pentru copiile din dosar și prin care se comunică despre lipsa necesității audierii lui, întrucât ar fi acceptat să depună declarații în absența avocatului.

Complementar, Anatolie Chiriliuc a indicat că, la 14 decembrie 2020, a înregistrat la sediul SPIA al MAI cererile prealabile nr. C-3489/20 cu privire la anularea ordinului nr.165ef din 23 noiembrie 2020 și nr. C-3488/20 cu privire la anularea ordinului nr. 175ef din 09 decembrie 2020. La acest capitol, reclamantul a opinat că ordinul nr.165ef din 23 noiembrie 2020 cu privire la sancționarea disciplinară cu avertisment este neîntemeiat, deoarece în perioadele 06 noiembrie 2020 – 13 noiembrie 2020 și 23 noiembrie 2020 – 27 noiembrie 2020, s-a aflat în concediu medical, respectiv ordinul nominalizat a fost emis de către Ministerul Afacerilor Interne în perioada aflării salariatului în concediul medical.

Mai mult, nu i-a fost adusă la cunoștință sub semnătură Instrucțiunea aprobată prin Ordinul MAI nr. 61/2017, iar el nu s-a eschivat de la predarea permisului, or, 2 permisul nu era de găsit, iar odată cu găsirea acestuia, a constatat că era deteriorat și a încercat să-l repare. De asemenea, reclamantul a susținut că la caz, au fost încălcate termenele specificate la art.59 alin. (9) și (11) al Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Or, din momentul constatării pretinsei încălcări până la momentul emiterii ordinului de sancționare, precum și din momentul inițierii anchetei de serviciu până la finalizarea acesteia, s-au scurs mai mult de 30 de zile.

De altfel, în opinia reclamantului, ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.175ef din 09 decembrie 2020 cu privire la sancționarea disciplinară cu mustrare aspră este neîntemeiat și contrar dispozițiilor art. 206 alin. (4) din Codul muncii, deoarece acesta se întemeiază pe faptul că el nu a utilizat corect permisul de acces în sediul Ministerului Afacerilor Interne, prin ce ar fi încălcat prevederile Instrucțiunii privind organizarea pazei și a regimului de control al accesului în sediul Ministerului Afacerilor Interne, aprobată prin Ordinul MAI nr. 61/2017, acțiune pentru care a fost deja sancționat, prin ordinul nr.165ef din 23 noiembrie 2020. Aici, cu titlu subsidiar, Anatolie Chiriliuc a notat că angajatorul trebuie să țină cont de toate circumstanțele obiective.

Or, la caz, el nu a săvârșit cele imputate cu vinovăție, întrucât despre strictețea utilizării permisului nu a fost pus la curent, iar circulația în lipsa acestuia nu i-a creat impedimente. Mai mult, nu a fost probat faptul că el s-ar fi comportat agresiv și singur a deteriorat permisul, la fel, cum nu a fost probat nici comportamentul său necinstit, lipsa de sinceritate și necontribuirea activa la stabilirea adevărului obiectiv în cadrul anchetei. Dar i-a fost încălcat dreptul la apărare, prin faptul că avocatului său nu i-a fost acordat accesul la materialele cauzei până la emiterea ordinului nr.175ef din 09 decembrie 2020. Astfel, având în vedere caracterul neîntemeiat al actelor administrative contestate, reclamantul a conchis că urmează să-i fie compensat prejudiciul moral cauzat pe care la estimat la suma de 20000 de lei.

Or, prin acțiunile angajatorului i-au fost create la locul de muncă situații de stres și divergențe în comunicarea cu colegii, fapt ce a perturbat activitatea sa normală de muncă. În final, invocând dispozițiile art. 6 CEDO, art. 26 din Constituția Republicii Moldova, prevederile Codului Muncii, Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, art. 189, 211 și 212 din Codul administrativ, precum și art. 96, 166 și 167 din Codul de procedură civilă, Anatolie Chiriliuc a solicitat anularea ordinelor Ministerului Afacerilor Interne nr.165ef din 23 noiembrie 2020 „Cu privire la sancționarea disciplinară a angajatului SPIA al MAI, comisar principal Anatolie Chiriliuc” și nr.175ef din 09 decembrie 2020 „Cu privire la sancționarea disciplinară a comisarului principal Chiriliuc Anatolie Petru”, încasarea prejudiciului moral cauzat în sumă de 20000 de lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 24 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a respins acțiunea înaintată de Anatolie Chiriliuc (f.d. 112, 116-120). La 20 octombrie 2021, în termenul prevăzut de art. 232 din Codul administrativ, Anatolie Chiriliuc a depus apel, iar la 21 martie 2022 a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 24 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii contestate și emiterea unei 3 noi decizii de admitere integrală a cererii sale de chemare în judecată cu încasarea cheltuielilor de judecată suportate în instanța de apel (f.d.114-115, 129-137). Prin decizia din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de Anatolie Chiriliuc și s-a menținut hotărârea din 24 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.154-172).

În susținerea deciziei emise, Curtea de Apel Chișinău, raportând dispozițiile Codului administrativ, art. 1 alin. (1), art.3 alin. (3), art. 6 alin. (1) și (2), art. 42 lit. a), art. 50 lit. c), e), k), art.55, 56 alin. (1), art. 57, 58 alin. (1) lit. a) și c) și art. 59 alin. (1), (5), (6), (9), (10), (11) și (13) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, art.9 alin. (2) lit. d), c), f) al Codului muncii, pct. 4 subpct.1) și pct.7 subpct.1) și 2) ale Codului de etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.629 din 08 august 2017, pct.7 subpct.3), 4) și 10), pct.39, 40 subpct.1) și 3), pct.71 subpct.1), 3) și 5) ale Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409 din 07 iunie 2017, precum și prevederile pct.21 subpct.1), pct.58 subpct.1)-3), pct.123, 148 ale Instrucțiunii privind organizarea pazei și regimului de control al accesului în sediul Ministerului Afacerilor Interne, aprobată prin Ordinul MAI nr.61 din 28 februarie 2017, la materialele și circumstanțele cauzei, a conchis asupra legalității și temeiniciei soluției primei instanțe privind respingerea acțiunii reclamantului.

Totodată, instanța de apel a constatat legalitatea ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr.165ef din 23 noiembrie 2020 „Cu privire la sancționarea disciplinară a angajatului SPIA al MAI, comisar principal Anatolie Chiriliuc”, prin care reclamantul a fost sancționat disciplinar cu avertisment. Or, reieșind din ancheta de serviciu, autoritatea publică pârâtă/intimată just a constatat că, prin acțiunile/inacțiunile sale, comisarul principal Anatolie Chiriliuc, a încălcat prevederile art. 9 alin. (2) lit. c) din Codul muncii; art. 50 lit. e) și art. 55 din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne; pct. 7 subpct 1) și subpct.

2) ale Codului de etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 629/2017 și pct. 7 subpct.

10) din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409/2017, prin faptul că fiind beneficiarul permisului de acces de tip A cu nr. 0008305057, în perioadele 01 iunie 2020 - 05 iunie 2020, 08 iunie 2020 – 10 iunie 2020, 29 iunie 2020, 06 iulie 2020 – 10 iulie 2020, 13 iulie 2020 – 14 iulie 2020, 29 iulie 2020 – 31 iulie 2020, 27 octombrie 2020 – 30 octombrie 2020 și 02 noiembrie 2020, nu l-a folosit la intrarea/ieșirea din sediul Ministerului Afacerilor Interne, prin apropierea/aplicarea acestuia de/pe dispozitivele de citire ale sistemului de control-acces instalate în sediul Ministerului Afacerilor Interne, astfel încălcând regimul de control al accesului în sediul Ministerului Afacerilor Interne, prevăzut de pct. 58 subpct.

1) și subpct. 3) din Instrucțiunea, aprobată prin Ordinul MAI nr. 61/2017. La fel, instanța ierarhic inferioară a stabilit și legalitatea ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr.175ef din 09 decembrie 2020 „Cu privire la 4 sancționarea disciplinară a comisarului principal Chiriliuc Anatolie Petru”, prin care Anatolie Chiriliuc a fost sancționat disciplinar cu mustrare aspră. Or, autoritatea publică pârâtă/intimată întemeiat a statuat că, Anatolie Chiriliuc a încălcat prevederile art. 50 lit. c) și k) din Legea nr. 288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, art. 88 alin. (1) din Codul administrativ, art. 9 alin. (2) lit. d) și f) din Codul muncii, pct. 4 subpct.

1), pct. 7 subpct. 1) din Codul de etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 629/2017, pct. 7 subpct. 3) și 4), pct. 71 subpct. 1), 3) și 5) din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409/2017, pct. 58 subpct.

2), pct. 123 din Instrucțiunea privind organizarea pazei și regimului de control al accesului în sediul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Ordinul MAI nr. 61/2017, acțiuni și inacțiuni manifestate prin nerespectarea cadrului normativ în vigoare, neexecutarea strictă și corectă a prevederilor actelor normative, nerespectarea disciplinei muncii, neadoptarea atitudinii gospodărești față de bunul angajatorului, neasigurarea păstrării permisului de acces în sediul Ministerului Afacerilor Interne, întru evitarea pierderii, sustragerii sau deteriorării, neinformarea în scris, în termen de până la 24 de ore a Inspectoratului de Management Operațional al Ministerului Afacerilor Interne, cu privire la deteriorarea permisului de acces în sediul Ministerului Afacerilor Interne, adoptarea unui comportament necinstit în cadrul anchetei de serviciu vizavi de comisarul Tatiana Caraman, necolaborarea în cadrul cercetării stării de fapt, neprezentarea la solicitarea persoanei, care efectua ancheta de serviciu, în ziua de 16 noiembrie 2020, când a revenit din concediu medical, neprezentarea explicației și documentelor care îi justifică neprezentarea, cu indicarea expresă a datei și orei când este disponibil de a se prezenta, neinformarea persoanei, care efectua ancheta de serviciu, în ziua de 23 noiembrie 2020,

despre circumstanța ce creează impedimente bunei desfășurări a anchetei (concediu medical), lipsă de sinceritate, precum și necontribuirea activă la stabilirea adevărului obiectiv în cadrul anchetei de serviciu. Subsecvent, făcând trimitere la dispozițiile art.29 din Codul administrativ, Curtea de Apel Chișinău a notat că de către autoritatea publică pârâtă, la emiterea ordinelor Ministerului Afacerilor Interne nr.165ef din 23 noiembrie 2020 „Cu privire la sancționarea disciplinară a angajatului SPIA al MAI, comisar principal Anatolie Chiriliuc” și nr.175ef din 09 decembrie 2020 „Cu privire la sancționarea disciplinară a comisarului principal Chiriliuc Anatolie Petru”, a fost respectat principiul proporționalității, stabilind întemeiat apelantului sancțiunile disciplinare „avertisment” și „mustrare aspră”, în coraport cu încălcările admise.

Or, temeiurile de fapt și de drept, care au stat la baza emiterii ordinelor contestate, sunt legale și întemeiate, iar circumstanțele invocate de Anatolie Chiriliuc nu sunt de natură să determine anularea actelor administrative individuale menționate. De altfel, Curtea de Apel Chișinău a respins ca neîntemeiat argumentul apelantului precum că pentru aceeași abatere disciplinară a fost sancționat dublu. Or, Anatolie Chiriliuc a fost sancționat disciplinar pentru deferite abateri disciplinare specificate în ordinele Ministerului Afacerilor Interne nr.165ef din 23 noiembrie 2020 „Cu privire la sancționarea disciplinară a angajatului SPIA al MAI, comisar principal Anatolie Chiriliuc” și nr.175ef din 09 decembrie 2020 5 „Cu privire la sancționarea disciplinară a comisarului principal Chiriliuc Anatolie Petru”, fapt care derivă din motivarea și partea descriptivă a actelor menționate.

În argumentarea concluziei enunțate, instanța de apel a relevat că, prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 165 din 23 noiembrie 2020, apelantul a fost sancționat pentru încălcarea regimului de control al accesului în sediul Ministerului Afacerilor Interne (neutilizarea permisului de acces).

Iar, prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 175 din 09 decembrie 2020, apelantul a fost sancționat pentru neasigurarea păstrării permisului de acces în sediul Ministerului Afacerilor Interne (deteriorarea intenționată a acestuia), neinformarea în scris, în termen de până la 24 de ore a Inspectoratului de Management Operațional al Ministerului Afacerilor Interne, cu privire la deteriorarea permisului de acces în sediul Ministerului Afacerilor Interne, etc. De asemenea, instanța de apel a respins ca neîntemeiate și alegațiile apelantului cu privire la faptul că nu i-a fost adusă la cunoștință sub semnătură Instrucțiunea aprobată prin Ordinul MAI nr. 61/2017, și că nu s-a eschivat de la predarea permisului, or, permisul nu era de găsit, iar odată cu găsirea acestuia, a constatat că era deteriorat.

Aceasta deoarece, potrivit declarațiilor depuse de Anatolie Chiriliuc în cadrul anchetei de serviciu din 29 octombrie 2020, ultimul a declarat că cunoștea parțial prevederile actului respectiv.

Mai mult, în virtutea funcției deținute, Anatolie Chiriliuc era obligat să cunoască prevederile acestui act, ceea ce se confirmă prin fișa postului, procesul-verbal al ședinței de bilanț privind rezultatele activității Direcției protecția informațiilor a DGPI a SPIA al MAI pe parcursul anului 2018 din 23 ianuarie 2019, procesul-verbal al ședinței efectivului DPI a SPI al MAI din 22 iunie 2020. Subsecvent, referitor la termenul efectuării anchetei de serviciu, instanța de apel a subliniat că aceasta a fost inițiată la 05 august 2020, fiind suspendată în perioada 07 august 2020 - 28 octombrie 2020 și 06 noiembrie 2020 – 16 noiembrie 2020, și finalizată la data de 18 noiembrie 2020 (ziua aprobării concluziei privind abaterea comisă), iar ordinul cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare a fost emis la 23 noiembrie 2020, astfel termenii legali fiind respectați.

Complementar, la alegațiile apelantului precum că, sistemului electronic de evidență și control-acces al sediului central al Ministerului Afacerilor Interne nu a fost înregistrat și omologat conform prevederilor art. 23 alin. (1) și art. 25 alin. (1), (2) ale Legii nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal, Curtea de Apel Chișinău a precizat că obiectul prezentei acțiuni îl constituie verificarea legalității ordinelor Ministerului Afacerilor Interne nr.165ef din 23 noiembrie 2020 „Cu privire la sancționarea disciplinară a angajatului SPIA al MAI, comisar principal Anatolie Chiriliuc” și nr.175ef din 09 decembrie 2020 „Cu privire la sancționarea disciplinară a comisarului principal Chiriliuc Anatolie Petru”, dar nu a sistemului electronic de evidență și control-acces al sediului central al Ministerului Afacerilor Interne.

În context, cu titlu subsidiar, instanța de apel a subliniat că lui Anatolie Chiriliuc, i-a fost eliberat permisul de acces de tip A în sediul central al Ministerului Afacerilor Interne, încă la 11 decembrie 2017, iar ultimul nu a prezentat nicio probă în confirmarea faptului că s-ar fi adresat cu o sesizare la organul de control al prelucrărilor de date cu caracter personal- Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, în vederea verificării faptului dacă 6 sistemului electronic de evidență și control-acces al sediului central al Ministerului Afacerilor Interne a fost sau nu înregistrat și omologat conform prevederilor legale.

În final, având în vedere cele enunțate, Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că argumentele expuse de către apelant în cererea de apel sunt lipsite de substanță obiectivă, iar instanța de fond, reieșind din cumulul probelor administrate, a soluționat cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, în consecință hotărârea emisă fiind legală și întemeiată. La 13 decembrie 2022, Anatolie Chiriliuc a depus recurs împreună cu motivarea recursului împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a cererii sale de chemare în judecată și încasarea cheltuielilor de judecată suportate pe parcursul examinării cauzei.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a indicat motivele de fapt și de drept invocate pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, suplimentar menționând dezacordul cu decizia din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău pe care o consideră ilegală și neîntemeiată, pronunțată cu interpretarea eronată a legii, încălcarea normelor de drept material și procedural și examinarea superficială a aspectului cu privire la dreptul său la apărare în cadrul procedurii administrative.

Subsecvent, recurentul a enunțat că instanța de apel a respins ca neîntemeiate alegațiile apelantului precum că la intrarea în sediul Ministerului Afacerilor Interne, prin punctul de acces cu automobilul, era înregistrat manual de către carabinieri în registru de evidență, deoarece sistemul de acces adesea nu funcționa, invocând obligativitatea acestuia de a utiliza cardul, fără însă a ține cont de circumstanțele individuale ale cauzei, și de faptul că toți angajații utilizau această metodă de identificare din cauza ineficacității sistemelor informaționale instalate. În context, făcând trimitere la dispozițiile pct. 3 subpct.

1) al Regulamentului privind organizarea și funcționarea Sistemului electronic de evidență și control- acces al sediului central al Ministerului Afacerilor Interne, potrivit căruia sarcinile de bază ale Sistemului constau în prevenirea accesului neautorizat al persoanelor în spațiile sediului MAI și vehiculelor pe teritoriul aferent acestuia, Anatolie Chiriliuc a notat că instanța de apel a pus accent pe formalități inutile, nu și pe faptul că o încălcare a scopului sistemului nu a fost constatată, respectiv care ar fi fost dauna adusă de către el instituției în urma identificării intrărilor/ieșirilor de către carabinierii de gardă, iar ca urmare, necesitatea sancționării sale. Prin referința depusă la 02 martie 2023 Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a solicitat declararea inadmisibilă a recursului depus de Anatolie Chiriliuc.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar, conform art. 245 din același Cod, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia în prezenta cauză de contencios administrativ la 28 iunie 2022. 7 La materialele cauzei lipsesc probe, care ar confirma recepționarea de către recurent a dispozitivului deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, însă Anatolie Chiriliuc a recepționat copia deciziei motivate la 14 noiembrie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție, anexat la dosar (f.d.177). Astfel, Completul de judecată reține că Anatolie Chiriliuc s-a conformat dispozițiilor art. 245 Cod administrativ și a depus în termen, recursul împreună cu motivarea recursului la 13 decembrie 2022. Examinând temeiurile recursului depus de Anatolie Chiriliuc în raport cu materialele cauzei, Completul Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători. În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura 8 sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Astfel, Completul de judecată conchide că cererea de recurs depusă de Anatolie Chiriliuc, este inadmisibilă. Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Anatolie Chiriliuc se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, Judecător Tamara Chișca-Doneva Judecători Ion Malanciuc Aliona Miron 9