2r-105/23 — incasarea platilor salariale
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea platilor salariale
- Temei legal
- temeiurile restituirii apelului, termenul de declararea a apelului
2r-105/23 — incasarea platilor salariale (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 2r-105/23
2-21117349-01-2r-06032023
Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: E. Culinca)
Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Panov, A. Braga, V. Mihaila)
D E C I Z I E
29 martie 2023 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Galina Stratulat
Mariana Pitic
examinând recursul declarat de Întreprinderea de Stat „Direcția pentru Exploatarea
Imobilului”,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Eduard Țap împotriva
Întreprinderii de Stat „Stația de Stat pentru încercarea mașinilor” și Întreprinderii de Stat
„Direcția pentru exploatarea imobilului”, intervenient accesoriu Agenția Proprietății
Publice cu privire la achitarea, în mod solidar, a plăților salariale neachitate, a
prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii din 31 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
restituit apelul declarat de Agenția Proprietății Publice, împotriva hotărârii din 29
noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, ca fiind depus în afara
termenului legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen,
c o n s t a t ă:
La 03 august 2022, Eduard Țap a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS
„Stația de Stat pentru încercarea mașinilor” și ÎS „Direcția pentru exploatarea
imobilului”, intervenient accesoriu Agenția Proprietății Publice cu privire la achitarea,
în mod solidar, a plăților salariale neachitate, a prejudiciului moral și compensarea
cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 29 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost
admisă parțial acțiunea depusă de Eduard Țap. S-a încasat în mod solidar de la ÎS
„Stația de Stat pentru încercarea mașinilor” și ÎS „Direcția pentru exploatarea
imobilului” în beneficiul lui Eduard Țap suma de 26514,34 lei , cu titlu de plăți salariale
neachitate, suma de 335596,79 lei, cu titlu de penalitate legală și suma de 20 000 lei, cu
titlu de prejudiciu moral, iar în total suma 382111,13 lei. S-a încasat în mod solidar din
contul ÎS „Stația de Stat pentru încercarea mașinilor” și ÎS „Direcția pentru exploatarea
imobilului” în beneficiul lui Eduard Țap suma de 1020 lei, cu titlu de cheltuieli de
înștiințare. În rest, acțiunea a fost respinsă.
1
La 06 ianuarie 2023, Agenția Proprietății Publice a depus cerere de apel
nemotivată împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând repunerea în termenul de
declarare a apelului, admiterea cererii de apel, casarea hotărârii din 29 noiembrie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu emiterea unei noi hotărâri de respingere
integrală a acțiunii.
Prin încheierea din 31 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău cererea de apel
depusă de Agenția Proprietății Publice împotriva hotărârii din 29 noiembrie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost restituită ca fiind depusă în afara termenului
legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen.
La 14 februarie 2023, ÎS „Direcția pentru exploatarea imobilului” a declarat recurs
împotriva încheierii din 31 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea
recursului, casarea încheierii contestate cu remiterea cauzei în instanța de apel.
În motivarea cererii de recurs a exprimat dezacordul cu încheierea contestată,
invocând că este neîntemeiată și ilegală, și a menționat că nu a cunoscut de existența
litigiului, nu a fost legal citată fiind privată în mod ilegal de dreptul la apărare în
procesul civil și în mod ilegal au fost încasate solidar sume exagerate inclusiv penalități
ce nu i se cuvin reclamantului și anume de la ÎS „Direcția pentru exploatarea
imobilului” care nu are raporturi juridice cu reclamantul nu are obligațiuni legale de
achitare a plăților salariale.
În conformitate cu art. 425 Codul de procedură civilă, termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Materialele cauzei atestă că încheierea din 31 ianuarie 2023 a Curții de Apel
Chișinău a fost expediată la 03 februarie 2023 la adresa electronică a recurentului
incer.test.cert@gmail.com (f.d. 180).
Astfel, recursul declarat la 14 februarie 2023 este în termen.
La 06 martie 2023 în adresa intimaților a fost expediată copia recursului declarat de
ÎS „Direcția pentru exploatarea imobilului”, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii
referinței (f.d. 216), însă intimații nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul
împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători,
pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la
recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că
recursul urmează a fi respins, cu menținerea încheierii instanței de apel, din următoarele
motive.
În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs,
după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să
mențină încheierea.
Conform art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este
intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța
(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței
trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.
Potrivit art. 111 alin. (1) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se
efectuează în termenul prevăzut de lege.
2
În conformitate cu art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul
de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de
instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de
a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.
Conform art. 362 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, termenul de
declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă
legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în
cazurile și în ordinea prevăzute de art. 116.
Din norma dată de drept rezultă că termenul de declarare a apelului este de 30 de
zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel,
indiferent de faptul dacă partea a fost sau nu prezentă la pronunțarea dispozitivului
hotărârii.
Potrivit art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de apel
restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar
apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze
repunerea în termen.
Din materialele cauzei rezultă că la 29 noiembrie 2022 Judecătoria Chișinău, sediul
Centru a pronunțat dispozitivul hotărârii, prin care a fost admisă parțial acțiunea depusă
de Eduard Țap. S-a încasat în mod solidar de la ÎS „Stația de Stat pentru încercarea
mașinilor” și ÎS „Direcția pentru exploatarea imobilului” în beneficiul lui Eduard Țap
suma de 26514,34 lei , cu titlu de plăți salariale neachitate, suma de 335596,79 lei, cu
titlu de penalitate legală și suma de 20 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, iar în total
suma 382111,13 lei. S-a încasat în mod solidar din contul ÎS „Stația de Stat pentru
încercarea mașinilor” și ÎS „Direcția pentru exploatarea imobilului” în beneficiul lui
Eduard Țap suma de 1020 lei, cu titlu de cheltuieli de înștiințare. În rest, acțiunea a fost
respinsă.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 06 ianuarie 2023, prin intermediul
poștei electronice, Agenția Proprietății Publice a depus cerere de apel, solicitând
admiterea acesteia, casarea integrală a hotărârii din 29 noiembrie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii, fără însă
a solicita repunerea apelului în termen.
Ca urmare, prin încheierea din 31 ianuarie 2023, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b)
Cod de procedură civilă, Curtea de Apel Chișinău a restituit apelul declarat de Agenția
Proprietății Publice împotriva hotărârii din 29 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, ca fiind depus în afara termenului legal, iar apelantul nu a solicitat
repunerea în termen.
Verificând legalitatea încheierii instanței de apel, în raport cu circumstanțele
cauzei, motivele recursului și cadrul legal aplicabil speței, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră justă soluția instanței de
apel de restituire a cererii de apel depusă de Agenția Proprietății Publice, deoarece
cererea de apel a fost depusă peste termenul legal de 30 de zile de la data pronunțării
dispozitivului hotărârii prevăzut la art. 362 alin. (1) din Cod de procedură civilă, iar
apelantul nu a solicitat repunerea apelului în termen în conformitate cu art. 116 din Cod
de procedură civilă.
Or, după cum rezultă din actele cauzei dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru a fost pronunțat la 29 noiembrie 2022, iar cererea de apel a fost depusă de
3
către Agenția Proprietății Publice abia la 06 ianuarie 2022, pe când termenul-limită de
declarare a apelului a expirat la 29 decembrie 2022 inclusiv (joi).
Totodată, în conformitate cu art. 116 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă,
persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de
procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se
anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie
efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să
fie prezentate documentele respective etc.).
Din normele legale citate supra rezultă că termenul de declarare a apelului poate fi
restabilit dacă persoanele îndreptățite prin cerere invocă această solicitare. La cererea de
repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului
de procedură. Prin prisma jurisprudenței CEDO, nemotivarea de către instanță a
temeiurilor de repunere a apelului în termen sau repunerea neîntemeiată în termenul de
apel reprezintă o încălcare a dreptului la un proces echitabil.
La caz se constată că deși apelul a fost depus de Agenția Proprietății Publice peste
termenul legal de atac, totuși apelantul nu a solicitat repunerea actului de procedură în
termen, printr-o cerere formulată în condițiile art. 116 din Cod de procedură civilă, cu
indicarea motivelor și prezentarea probelor concludente întru confirmarea imposibilității
depunerii acestuia în interiorul termenului legal.
Or, repunerea în termenul de atac se face de către instanța de judecată doar în
cazurile și în ordinea strict reglementată de art. 116 din Cod de procedură civilă, care
cert, expres și imperativ stipulează că repunerea în termen a actului de procedură poate
fi efectuată doar la cererea persoanei care o solicită și cu anexarea probelor ce dovedesc
imposibilitatea îndeplinirii actului.
La acest capitol se rețin prevederile art. 56 alin. (3) și art. 61 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, care reglementează că, participanții la proces sunt obligați să se
folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste
drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de
legislația procedurală civilă.
Mai mult ca atât, Agenția Proprietății Publice a cunoscut că pe rolul Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru se află spre examinare prezenta cauză civilă, depunând la data
de 27 septembrie 2022 referință în prezenta cauză, totodată solicitând examinarea cauzei
în lipsă (f.d. 34-37).
Prin urmare, Agenția Proprietății Publice, contestând hotărârea primei instanțe
peste termenul legal de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului, trebuia să depună
diligența și să întreprindă măsurile necesare pentru a-și proteja drepturile de acces la
instanță prin depunerea unei cereri de repunere în termen a apelului, cu anexarea
probelor justificative care să confirme imposibilitatea depunerii cererii de apel în
termenul de atac prevăzut de lege, or, instanța de apel nu era în drept din oficiu să
dispună acest fapt, fără ca apelantul să înainteze personal această solicitare.
Dat fiind cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră drept legală și întemeiată încheierea din 31 ianuarie
2023 a Curții de Apel Chișinău.
La fel, nu pot fi reținute argumentele invocate de Întreprinderea de Stat „Direcția
pentru Exploatarea Imobilului” cu referire la faptul că nu a cunoscut de existența
litigiului, examinarea în lipsa acesteia, nefiind citată legal în ședința de judecată, or,
4
materialele cauzei demonstrează contrariul, și anume, avizele de recepție care confirmă
citarea legale a recurentului (f.d 32, 38).
Colegiul notează că respectarea termenelor legale constituie o obligație pozitivă a
părților și are menirea să asigure buna funcționare a justiției, iar repunerea în termen
poate fi admisă doar în cazurile expres prevăzute de lege și doar în situația în care partea
când înaintează o cerință de repunere în termen, o justifică prin probe pertinente și
admisibile în temeiul art. 116, 118, 121, 122 și art. 362 din Codul de procedură civilă,
prin care s-ar dovedi că omiterea termenului a fost cauzată din motive întemeiate.
Or, admiterea spre examinare a unui apel tardiv poate duce la încălcarea
principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6§1 din Convenția Europeană
pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Instanța de recurs accentuează că o asemenea soluție este compatibilă cu
standardele inserate în textul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, încuviințarea exercitării unei căi
ordinare de atac în urma rămânerii definitive a actului jurisdicțional valabil adoptat în
lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna de fapt încălcarea
principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte pârți la un proces
echitabil.
Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și
de a menține încheierea instanței de apel.
În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de Întreprinderea de Stat „Direcția pentru Exploatarea
Imobilului”.
Se menține încheierea din 31 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Eduard Țap împotriva Întreprinderii
de Stat „Stația de Stat pentru încercarea mașinilor” și Întreprinderii de Stat „Direcția
pentru exploatarea imobilului”, intervenient accesoriu Agenția Proprietății Publice cu
privire la achitarea, în mod solidar, a plăților salariale neachitate, a prejudiciului moral
și compensarea cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Galiana Stratulat
Mariana Pitic
5