3ra-1138/22 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-1138/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 3ra-1138/2022
2-21167130-01-3ra-03112022
prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V.Negru, E. Palanciuc)
DECIZIE
29 martie 2023 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Nicolae Craiu
Mariana Pitic
Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
examinând recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Strajesco Natalia împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la
anularea actului de constatare,
împotriva hotărârii din 04 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a
admis acțiunea depusă de Strajesco Natalia,
c o n s t a t ă:
La 11 noiembrie 2021, Strajesco Natalia a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului
de constatare nr. 338/29 din 22.10.2021.
În motivarea acțiunii Strajesco Natalia a indicat că, nu este de acord cu actul
de constatare, considerându-l ilegal și pasibil anularii, întrucât, actul de constatare
a fost emis în rezultatul controlului privind respectarea regimului juridic al
conflictelor de interese inițiat în baza procesului-verbal de inițiere a controlului
nr.598/29 din 26 iulie 2021. Temei al inițierii controlului a fost sesizarea
Serviciului de Informații și Securitate înregistrată la Inspectoratul de Integritate al
Autorității Naționale de Integritate cu nr.5832 din 09 iulie 2021.
A notat reclamanta că, în rezultatul controlului efectuat, inspectorul de
integritate a constatat că la data de 09 aprilie 2019 între Direcția Educație, Tineret
și Sport. sect. Centru, în persoana șefului Natalia Strajesco, având calitatea de
beneficiar și Vizneac Igor, avînd calitatea de executant, a fost încheiat contractul
de prestare a serviciilor de transport, cu termen de executare a acestor servicii fiind
1
stabilită perioada 09 aprilie 2019-31 mai 2019, actul juridic respectiv fiind aprobat
de șeful DETS Centru, Natalia Strajesco, prin aplicarea semnăturii acesteia.
Valoarea serviciilor executate în baza contractului menționat fiind stabilită în
mărime de 4 000 lei lunar. Potrivit listei de calcul pe luna mai 2019 lui Vizneac
Igor i-au fost achitate mijloace bănești pentru serviciul de deservire prestat.
Prin urmare, în viziunea inspectorului de integritate, în exercitarea funcției de
șef a Direcției Educație Tineret și Sport. sect. Centru, Natalia Strajesco a încălcat
regimul juridic al conflictelor de interese, manifestată prin nedeclararea în modul
stabilit a conflictului de interese și nesoluționarea conflictului de interes real, în
conformitate cu art.12 alin.(4) lit. a) - b), art. 12 alin.(5) și alin.(7), art. 14 alin.(2)-
(4) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, în
cazul încheierii contractului de prestare a serviciilor din 09.04.2019 cu persoana
apropiată, ginerele Vizneac Igor, fapt care a condus la consumarea conflictului de
interese, prin prisma reglementărilor statuate la art.12 alin.(10) al Legii nr. 33/2016
privind declararea averii și a intereselor personale.
A declarat reclamanta că, conform art. 12 alin.(3) al Legii nr. 133/2016
privind declararea averii și a intereselor personale, conflictul de interese real apare
în cazul în care subiectul declarării este chemat să rezolve o cerere/un demers, să
emită un act administrativ, să încheie direct sau prin intermediul unei persoane
terțe un act juridic, să ia o decizie sau să participe la luarea unei decizii în care are
interese personale sau care vizează persoane ce îi sunt apropiate, persoanele fizice
și juridice cu care are relații cu caracter patrimonial și care influențează sau pot
influența exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice sau de
demnitate publică.
Astfel, a menționat reclamanta că, inspectorul de integritate nu a luat în calcul
faptul, că deși în preambulul contractului de prestare a serviciilor de transport din
09 aprilie 2019 se menționează că din numele beneficiarului (Direcția Educație,
Tineret și Sport, sect, Centru) acționează Natalia Strajesco, în realitate acesta a fost
încheiat/semnat din numele beneficiarului de către contabilul-șef Natalia Bulagra,
ceia ce denotă că, concluzia inspectorului de integritate că a încălcat obligațiile
stabilite la art. 12 alin.(4) lit.a) și b) și anume - informarea șefului ierarhic superior
despre conflictul de interese și abținerea de la încheierea actului juridic până la
soluționarea conflictului de interese sunt nefondate.
Mai mult ca atât, a indicat reclamanta că, de către inspectoratul de integritate
a fost încălcat grav procedura de emitere a actului de constatare nr.338/29 din
22.10.2021.
Totodată, a invocat reclamanta că, în speță, procedura administrativă a fost
inițiată la data de 09.07.2021 odată cu înregistrarea la Autoritatea Națională de
Integritate a sesizării Serviciului de Informații și Securitate și a fost finalizată la
data de 22.10.2021 cu emiterea Actului dc constatare nr.338/29, deci s-a depășit
nejustificat cu mult termenul legal de 30 zile de desfășurare a procedurii
administrative, iar acesta nu a fost prelungit potrivit prevederilor legale. Prin
2
urmare, procedura administrativă a fost desfășurată ilegal, în afara termenului
stabilit de lege, motiv care duce la nulitatea actului administrativ.
Drept urmare a celor relatate, a relatat reclamanta că, actul de constatare
nr.338/29 din 22 octombrie 2021 este semnat dc către inspectorul de integritate al
Inspectoratului de Integritate al Autorității Naționale de Integritate, Tatiana Pleșca,
care nu are împuterniciri de a semna actul contestat.
Astfel, legalitatea, ca principiu de bază al statului de drept, presupune
conformitatea normei sau a actului juridic cu normele superioare care stabilesc
condiții de procedură privind editarea normelor juridice. Comportamentul legal
vizează atât activitatea de legiferare a Parlamentului, cât și stabilirea normelor
interne de organizare și funcționare, care au o conexiune directă cu procesul
legiferării. Importanța principiului legalității presupune ca legea să fie respectată,
această exigență existând nu doar pentru indivizi, dar în mod egal și pentru
autoritățile publice și private. În măsura în care legalitatea vizează actele agenților
publici, exigența este ca aceștia să acționeze în limita atribuțiilor care le-au fost
conferite.
Prin hotărârea din 04 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă
acțiunea înaintată de către Strajesco Natalia împotriva Autorității Naționale de
Integritate cu privire la anularea actului de constatare nr.338/29 din 22 octombrie
S-a anulat actul de constatare nr. 338/29 din 22 octombrie 2021, emis de
către Autoritatea Națională de Integritate.
La 07 iulie 2022 Autoritatea Națională de Integritate, cu respectarea
termenului prevăzut la art.245 alin.(1) din Codul administrativ, a depus cerere de
recurs nemotivată împotriva hotărârii din 04 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău.
Ulterior, la 22 noiembrie 2022, a fost prezentată motivarea recursului,
solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii instanței de apel și
emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii, cu respectarea termenului
prevăzut la art.245 alin.(2) din Codul administrativ
În motivarea cererii de recurs s-a menționat că, Codul administrativ al RM nr.
116/2018, cât și Legile cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr.
132/2016 și privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17/2016,
Legea integrității nr. 82 din 25.05.2017, sunt legi organice, iar, potrivit
prevederilor art. 7 alin. (3) din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din
22.12.2017, în cazul în care între două acte normative cu aceeași forță juridică
apare un conflict de norme, se aplică prevederile ultimului act normativ adoptat,
aprobat sau emis, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 5 alin. (3) și (4).
A notat recurenta, că potrivit art. 5 alin. (3) din Legea precitată, normele
juridice speciale sunt aplicabile în exclusivitate anumitor categorii de raporturi
sociale sau subiecți strict determinați. În caz de divergență între o normă generală
și o normă specială, care se conțin în acte normative de același nivel, se aplică
norma specială.
Totodată, potrivit prevederilor art. 27 din Codul administrativ al RM nr.
116/2018 în cazul în care prezentul cod sau alte legi speciale nu impun un anumit
3
termen, autoritățile publice si instanțele de judecată competente trebuie să
acționeze într-un termen rezonabil.
Prin urmare, litigiului dat nu-i poate fi aplicat termenul de - 30 de zile de
finalizare a procedurii administrative menționat în Codul administrativ al RM nr.
116/2018, deoarece Autoritatea la emiterea actelor de constatare se ghidează de
prevederile normelor speciale, care nu prevăd expres un termen de efectuare a
controlului și anume reiterăm asupra: Legii nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea
Națională de Integritate, Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a
intereselor personale, Legea nr. 82/2017 a integrității.
La caz, a indicat recurenta că pentru actele de constatare ale inspectorilor de
integritate, legea specială - Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a
intereselor personale, Legea nr. 82/2017 integrității, Legea nr. 132/2016 cu privire
la Autoritatea Națională de Integritate prevede un șir de termeni de procedură
realizați în interiorul procedurii administrative care, cumulativ, depășesc
substanțial termenul general de 30 de zile statuat de Codul administrativ al
Republicii Moldova.
Mai mult ca atât, intimata/reclamanta la depunerea acțiunii în instanța de
judecată s-a condus de prevederile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 132/2016 care
prevede termenul de 30 zile de contestare a actului de constatare și nu de termenii
indicați în Codul administrativ al RM nr. 116/2018. Astfel, pe de o parte se
respectă și se acționează în corespundere cu legile speciale a Autorității, iar, pe de
altă parte se invocă nerespectarea termenilor indicați din Codul administrativ al
RM nr. 116/2018.
În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de
apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu
recurs.
Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la
instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții
Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de
apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se
depune la instanța de apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 04 iulie 2022, iar
cererea de recurs nemotivată a fost depusă de către Autoritatea Națională de
Integritate la 07 iulie 2022 (f.d. 86-87).
Totodată, din materialele cauzei rezultă că la 27 octombrie 2022 Autorității
Naționale de Integritate i-a fost notificată, prin intermediul poștei electronice,
decizia integrală din 04 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 91).
În condițiile enunțate, recursul nemotivat depus la 07 iulie 2022 și respectiv
cel motivat depus la 22 noiembrie 2022, sunt în termen.
La 23 noiembrie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
Nataliei Strajesco copia recursului motivat depus de Autoritatea Națională de
Integritate cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței (f.d.101).
4
Prin încheierea din 01 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, recursul
depus de Autoritatea Națională de Integritate împotriva deciziei din 04 iulie 2022 a
Curții de Apel Chișinău, a fost numit pentru examinare în complet din cinci
judecători.
În conformitate cu art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră
necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.
În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces
pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs și referință,
deoarece criticile recurentului și intimatului, au fost expuse cu suficientă claritate.
Verificând argumentele invocate în recurs, în raport cu materialelor cauzei,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție consideră necesar de a respinge recursul cu menținerea deciziei instanței
de apel, din considerentele ce urmează.
Conform art. 248 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, examinând recursul,
Curtea Supremă de Justiție respinge recursul.
Din actele cauzei rezultă că, în rezultatul controlului efectuat, inspectorul de
integritate a constatat că la data de 09 aprilie 2019 între Direcția Educație, Tineret
și Sport. sect. Centru, în persoana șefului Natalia Strajesco, având calitatea de
beneficiar și Vizneac Igor, avînd calitatea de executant, a fost încheiat contractul
de prestare a serviciilor de transport, cu termen de executare a acestor servicii fiind
stabilită perioada 09 aprilie 2019-31 mai 2019, actul juridic respectiv fiind aprobat
de șeful DETS Centru, Natalia Strajesco, prin aplicarea semnăturii acesteia.
Valoarea serviciilor executate în baza contractului menționat fiind stabilită în
mărime de 4 000 lei lunar. Potrivit listei de calcul pe luna mai 2019 lui Vizneac
Igor i-au fost achitate mijloace bănești pentru serviciul de deservire prestat.
La 20 octombrie 2021 Inspectorul de Integritate, a emis Actul de constatare
nr. 338/29 prin care s-a decis:
- constatarea că, Strajesco Natalia - șef al Direcției Educație, Tineret și Sport,
sect. Centru mun. Chișinău, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese,
manifestat prin nedeclararea și nesoluționarea conflictului de interese, în
conformitate cu art.12 alin.(4) lit. a) - b), art. 12 alin.(5) și alin.(7), art. 14 alin.(2)-
(4) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, fapt
prin care a admis consumarea conflictului de interese, prin prisma reglementărilor
statuate la art.12 alin.(10) al Legii nr. 33/2016 privind declararea averii și a
intereselor personale.
-din momentul în care actul de constatare va rămâne definitiv, se va sesiza
autoritatea competentă în vederea încetării raporturilor de muncă sau de serviciu
ale Nataliei Strejesco, șef al Direcției Educație, Tineret și Sport, sect. Centru mun.
Chișinău.
5
- se decade Strajesco Natalia, din dreptul de a exercita funcții publice și
funcțiele de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3
ani de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care
se confirm existența conflictului de interese.
- se înscrie Strajesco Natalia în Registrul de stat al persoanelor care au
interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, de la data
rămânerii definitive a actului de constatare sau la data rămânerii definitive și
irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirm existența conflictului de
interese.
- se aduce la cunoștință dnei Natalia Strajesco actul de constatare și se
informează despre dreptul de a-l contesta, în termen de 15 zile de la primirea
acestuia în instanța de contencios administrativ (f.d. 6-10).
Conform art.3 din Codul administrativ, legislația administrativă are drept scop
reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului
judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a
libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de
interesul public și de regulile statului de drept.
Art. 5 din Codul administrativ, prevede că, activitatea administrativă
reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor
administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de
autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea
legii și se aplică nemijlocit legea.
Conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ
individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de
autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului
public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea
sau stingerea raporturilor juridice de drept public.
Conform art.17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept sau
libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate
administrativă.
Art. 20 din Codul administrativ, prevede că, dacă printr-o activitate
administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest
drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la
care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de
contencios administrativ, conform prezentului cod.
Conform art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, orice persoană, care
revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei
autorități publice, poate înainta o acțiune în contencios administrativ.
Conform art.209 alin.(1) din Codul administrativ, acțiunea în contestare și
acțiunea în obligare se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă legea nu prevede
altfel. Acest termen începe să curgă de la: a) data comunicării sau notificării
deciziei cu privire la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de
prezentul cod pentru soluționarea acesteia; b) data comunicării sau notificării
6
actului administrativ individual, dacă legea nu prevede procedura prealabilă.
Prevederile art.165 alin.(1) referitoare la nesoluționarea în termen se aplică
corespunzător.
Totodată, art.36 alin.(1) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de
Integritate nr.132 din 17 iunie 2016 (în redacția legii la momentul emiterii actului
contestat), persoana care a fost supusă controlului poate contesta actul de
constatare în termen de 15 zile de la primirea acestuia, în instanța de contencios
administrativ.
Așadar, invocând ilegalitatea actului de constatare, Strajesco Natalia a depus
în instanța de apel acțiune în contencios administrativ prin care a solicitat anularea
actului de constatare nr. 338/29 din 22 octombrie 2021.
Prin hotărârea din 04 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă
acțiunea înaintată de către Strajesco Natalia împotriva Autorității Naționale de
Integritate cu privire la anularea actului de constatare nr.338/29 din 22 octombrie
S-a anulat actul de constatare nr. 338/29 din 22 octombrie 2021, emis de
către Autoritatea Națională de Integritate.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că în situația în care nici
Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17.06.2016 și
nici Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din
17.06.2016, nu instituie careva norme cu privire la termenii de finalizare a
procedurii de control și de emitere a actului de constatare, acest termen urmează a
fi verificat prin prisma Codului administrativ, care la art. 60 alin. (1), (4) și (5),
prevede că, termenul general în care o procedură administrativă trebuie finalizată
este de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Din motive justificate legate de
complexitatea obiectului procedurii administrative, termenul general poate fi
prelungit cu cel mult 15 zile. Această prelungire are efect doar dacă este
comunicată în scris participanților la procedura administrativă în termen de 30 de
zile, împreună cu motivele prelungirii. În mod excepțional, când în procedura
administrativă se înregistrează cazuri de complexitate deosebită care necesită timp
pentru prelucrarea documentelor, autoritatea publică poate stabili un termen mai
mare pentru finalizarea procedurii administrative, care nu va depăși 90 de zile.
Astfel, instanța de apel a accentuat că, conform art.60 Codul administrativ,
citat supra, este stipulat că, termenul general în care o procedură administrativă
trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel, respectiv
completul judiciar accentuează că, nici o altă prevedere legală, care să fie
pertinentă și aplicabilă acestor raporturi juridice, nu instituie alte termene, prin
urmare se vor aplica cerințele capitolului III din Codul administrativ, iar drept
consecință, în sensul art.60 alin.(5) Codul administrativ, în mod excepțional, cînd
în procedura administrativă se înregistrează cazuri de complexitate deosebită care
necesită timp pentru prelucrarea documentelor, autoritatea publică poate stabili un
termen mai mare pentru finalizarea procedurii administrative, care nu va depăși 90
de zile.
7
Astfel, instanța de apel a concluzionat că, în prezenta speță, ANI a avut la
dispoziție un termen maxim de 90 zile pentru a finaliza procedura administrativă.
Or, în activitatea sa Autoritatea Națională de Integritate, cu prioritate, se bazează
pe 3 (trei) legi organice și anume : Legea nr.132 din 17.06.2016, Legea nr.133 din
17.06.2016 și Codul administrativ nr.116 din 19.07.2018 (în vigoare din
01.04.2019).
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție analizând materialele dosarului în coraport cu normele
juridice ce guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că soluția
instanței de apel este justă, având la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul
dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea juridică cuvenită.
În susținerea concluziei, instanța de recurs menționează următoarele.
Conform art. 2 al Legii nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a
intereselor personale, care definește noțiunea de conflict de interese- situația în
care subiectul declarării are un interes personal ce influențează sau ar putea
influența exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și responsabilităților ce îi
revin potrivit legii; interes personal – orice interes material sau nematerial al
subiectului declarării ce rezultă din activitățile sale în calitate de persoană privată,
din relațiile sale cu persoane apropiate sau cu persoane juridice și alți agenți
economici, indiferent de tipul de proprietate, din relațiile sau afiliațiile sale cu
organizații necomerciale, inclusiv cu partidele politice și cu organizațiile
internaționale.
Conform art. 3 alin. (1) lit. a) și alin. (2) al Legii nr. 133 din 17 iunie 2016
privind declararea averii și a intereselor personale, (1) subiecți ai declarării averii și
a intereselor personale sânt: persoanele care dețin funcțiile de demnitate publică
prevăzute în anexa la 15 Legea nr.199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul
persoanelor cu funcții de demnitate publică. Subiecții prevăzuți la alin.(1) sânt
incluși în Registrul electronic al subiecților declarării averii și a intereselor
personale, ținut de Autoritatea Națională de Integritate.
Art. 12 alin. (3)-(5) al Legii nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea
averii și a intereselor personale, prevede că, conflictul de interese real apare în
cazul în care subiectul declarării este chemat să rezolve o cerere/un demers, să
emită un act administrativ, să încheie direct sau prin intermediul unei persoane
terțe un act juridic, să ia o decizie sau să participe la luarea unei decizii în care are
interese personale sau care vizează persoane ce îi sânt apropiate, persoanele fizice
și juridice cu care are relații cu caracter patrimonial și care influențează sau pot
influența exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice sau de
demnitate publică.
În cazul apariției unui conflict de interese real, subiectul declarării este
obligat: a) să informeze șeful ierarhic sau organul ierarhic superior imediat, dar nu
mai târziu de 3 zile de la data constatării, despre conflictul de interese în care se
află; b) să nu rezolve cererea/demersul, să nu emită actul administrativ, să nu
8
încheie, direct sau prin intermediul unei persoane terțe, actul juridic, să nu ia sau să
nu participe la luarea deciziei în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de
demnitate publică până la soluționarea conflictului de interese.
Informarea despre apariția unui conflict de interese real se va face până la
soluționarea cererii/demersului, emiterea actului administrativ, încheierea, directă
sau prin intermediul unei persoane terțe, a actului juridic, participarea la luarea
deciziei sau luarea deciziei și va lua forma unei declarații scrise ce trebuie să
conțină date despre natura conflictului de interese și despre modul în care acesta
influențează sau poate influenta îndeplinirea imparțială și obiectivă a mandatului, a
funcției publice sau de demnitate publică.
Conform art. 10 alin. (1) al Legii nr. 133 din 17 iunie 2016, controlul averii și
al intereselor personale, al respectării regimului juridic al conflictelor de interese,
al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor ale subiecților declarării se
efectuează de către Autoritatea Națională de Integritate în conformitate cu Legea
nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.
Art. 28 alin. (1) al Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr.
132 din 17 iunie 2016, prevede că, autoritatea efectuează controlul averii și al
intereselor personale din oficiu ori la sesizarea unor persoane fizice sau juridice, în
conformitate cu prevederile prezentei legi și ale metodologiei de efectuare a
controlului averii și al intereselor personale și privind respectarea regimului juridic
al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.
Sesizarea făcută de persoane fizice sau juridice cu rea-credință atrage după sine
răspunderea juridică a celui care a făcut sesizarea.
În acord cu art. 37 alin. (1), (3) din Legea cu privire la Autoritatea Națională
de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, după repartizarea aleatorie a sesizării de
efectuare a controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de
interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate
va dispune începerea controlului.
În cadrul procedurii de control privind respectarea regimului juridic al
conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor,
inspectorul de integritate are obligația de a invita persoana supusă controlului să-și
prezinte punctul de vedere printr-o scrisoare recomandată cu aviz de primire sau
prin orice alt mijloc care confirmă informarea (telegramă, fax, e-mail etc.). Punctul
de vedere al persoanei supuse controlului poate fi prezentat în termen de 15 zile de
la recepționarea invitației. Dacă recepționarea invitației pentru a prezenta un punct
de vedere nu este confirmată mai mult de 30 de zile de la expedierea acesteia,
inspectorul de integritate întocmește actul de constatare numai după expirarea a 15
zile de la expedierea unei invitații repetate, indiferent de faptul dacă a fost sau nu
confirmată recepționarea acesteia.
Conform art. 38 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Legea cu privire la Autoritatea
Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, în urma controlului privind
respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,
restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate emite un act de constatare în
9
cazul în care stabilește că: persoana supusă controlului nu a declarat și nu a
soluționat conflictul de interese sau a emis/adoptat un act administrativ, sau a
încheiat direct ori prin intermediul unei persoane terțe un act juridic, sau a luat
personal o decizie ori a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor
legale privind conflictul de interese; Actul de constatare privind încălcarea
regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și
limitărilor se întocmește în conformitate cu prevederile art.35 și se aduce la
cunoștința persoanei vizate de acesta în termen de 5 zile lucrătoare de la data
întocmirii.
Raportând normele citate la circumstanțele cauzei, instanța de recurs atestă că,
instanța de apel temeinic și legal a anulat actul de constatare al Autorității
Naționale de Integritate nr. 338/29 din 22 octombrie 2021 din considerentul
emiterii cu încălcarea procedurii.
Or, din materialele cauzei s-a stabilit cu certitudine ilegalitatea materială de
fond a actului administrativ contestat, prin nerespectarea termenului procedurii
administrative.
În acest sens, completul specializat al instanței de recurs reține că, în situația
în care nici Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din
17.06.2016 și nici Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133
din 17.06.2016, nu instituie careva norme cu privire la termenii de finalizare a
procedurii de control și de emitere a actului de constatare, acesta drept urmare
urmează a fi verificat prin prisma Codului administrativ, care la art. 60 alin. (1), (4)
și (5), prevede că, termenul general în care o procedură administrativă trebuie
finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel.
Din motive justificate legate de complexitatea obiectului procedurii
administrative, termenul general poate fi prelungit cu cel mult 15 zile. Această
prelungire are efect doar dacă este comunicată în scris participanților la procedura
administrativă în termen de 30 de zile, împreună cu motivele prelungirii.
În mod excepțional, când în procedura administrativă se înregistrează cazuri
de complexitate deosebită care necesită timp pentru prelucrarea documentelor,
autoritatea publică poate stabili un termen mai mare pentru finalizarea procedurii
administrative, care nu va depăși 90 de zile.
În virtutea art. 27 din Codul administrativ, în cazul în care prezentul cod sau
alte legi speciale nu impun un anumit termen, autoritățile publice trebuie să
acționeze într-un termen rezonabil, însă, în contradicție cu alegațiile Autorității
Naționale de Integritate, art. 60 – art. 65 din același cod stabilește exact termenele
procedurii administrative, situație care exclude aplicarea la caz a termenului
rezonabil.
Or, în speța dată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel
corect a stabilit că, începutul termenului de control corespunde zilei în care la
Autoritatea Națională de Integritate a fost înregistrată sesizarea în privința
10
Strajesco Natalia - șef al Direcției Educație, Tineret și Sport, sect. Centru mun.
Chișinău, adică la data de 09 iulie 2021 și, respectiv, procedura de control urma a
fi închisă în termen de 30 zile, adică la data de 10 august 2021, cu posibilitatea
prelungirii termenului cu cel mult 15 zile, dar, în orice caz, procedura
administrativă nu putea depăși 90 zile și trebuia finalizată la 11 octombrie 2021,
însă aceasta a fost terminată la 22 octombrie 2021. Iar, careva acte din care ar
rezulta prelungirea termenului dat de către Autoritatea de Integritate și realizarea
condiției de înștiințare a Nataliei Strajesco, nu se atestă. Cu atît mai mult că, art.60
alin.(2) lit.b) Codul administrativ, stipulează expres că, termenul general curge de
la data înregistrării cererii de către autoritatea publică de control, adică de ANI, dat
fiind că anume această entitate publică este responsabilă de efectuarea controlului,
care se petrece prin inspectorii de integritate.
La acest capitol, instanța de apel just a reținut că, în elementul formal se
include respectarea competenței, dispozițiilor referitor la procedură și cerințele de
formă a actului administrativ, implică respectarea prevederilor art.60 Codul
administrativ, care reglementează termenele în procedura administrativă. Aici,
Colegiul lărgit subliniază că, în temeiul art.21 din Codul administrativ, care
instituie principiul legalității și în baza art.3 din Legea nr.132, care instituie
principiile de activitate a ANI, autoritățile publice trebuie să acționeze în
conformitate cu legea și alte acte normative, fapt care nu s-a întâmplat în această
speță.
Drept urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, apreciază critic argumentul
recurentului, Autoritatea Națională de Integritate precum că, actul de constatare nr.
37/10 din 15 februarie 2021, este unul emis cu respectarea termenelor. Or, art.93
Cod administrativ, stabilește că, fiecare participant probează faptele pe care își
întemeiază pretenția. Prin derogare de la prevederile alin. (1), fiecare participant
probează faptele atribuite exclusiv sferei sale. Reglementări suplimentare sau
derogatorii sânt admisibile doar în baza prevederilor legale.
De asemenea, instanța de recurs reține că la caz, nu poate fi invocat nici faptul
respectării unui termen rezonabil de examinare a procedurii administrative,
reieșind din faptul că dosarul nu este complex, iar acțiunile desfășurate de către
inspectorul de integritate pe caz nu sunt voluminoase.
Totodată, Colegiul lărgit apreciază critic argumentul recurentului precum că
la caz nu sunt aplicabile prevederile art. 60 din Codul administrativ. Aici instanța
de recurs ține să menționeze practica Autorității Naționale de Integritate referitoar
la sancționarea disciplinară a inspectorilor de integritate pentru încălcarea
termenului legal prevăzut de art. 60 din Codul administrativ la examinarea
procedurilor administrative (decizia Colegiului disciplinar al Autorității Naționale
de Integritate nr. 2 din 07 octombrie 2022 cu privire la sancționarea disciplinară a
inspectorului de integritate Sergiu Popa).
11
În temeiul celor expuse, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, conchide că, în speța dată sunt
întrunite temeiurile de ilegalitate a actului de constatare emis de Autoritatea
Naționale de Integritate nr. 338/29 din 22 octombrie 2021, din motivul
nerespectării termenilor prevăzute de Codul administrativ.
În aceste condiții, nu pot fi reținute argumentele recurentului precum că
instanța de apel la examinarea cauzei a aplicat și interpretat greșit normele de drept
material, deoarece acestea sunt declarative, lipsite de suport legal și probatoriu.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma
criticilor invocate de către recurent, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră soluția
instanței de apel întemeiată și legală.
Astfel, din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că decizia
instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către
recurent sunt neîntemeiate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge
recursul și de a menține hotărârea instanței de apel.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de Autoritatea Națională de Integritate.
Se menține hotărârea din 04 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Strajesco Natalia împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la
anularea actului de constatare.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Nicolae Craiu
Mariana Pitic
Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
12
13