2ra-118/23 — încasarea datoriei

2ra-118/23 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-118/23

2-19066776-01-2ra-25012023

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) jud. C. Roșca

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) jud. A. Malîi, V. Cotorobai, A. Braga

ÎNCHEIERE

15 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Asociația de Coproprietari în

Condominiu nr. 52/202,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația de

Coproprietari în Condominiu nr. 52/202 împotriva Ingăi Frecăuțanu, intervenienți

accesorii Nelli Pușcariov, Vitalii Vasiliev, Alexandru Vasiliev, Daniil Frecăuțanu,

Iurie Frecăuțanu, Ina Sosnovschi, Svetlana Sosnovschi, Arcadie Sosnovschi,

Tatiana Pînzari și Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica”, cu privire la încasarea

datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 12 decembrie 2018, Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 52/202

(în continuare ACC nr. 52/202) a înaintat cerere de chemare în judecată, ulterior

concretizată, împotriva Ingăi Frecăuțanu, intervenienți accesorii Nelli Pușcariov,

Vitalii Vasiliev, Alexandru Vasiliev, Daniil Frecăuțanu, Iurie Frecăuțanu, Ina

Sosnovschi, Svetlana Sosnovschi, Arcadie Sosnovschi, Tatiana Pînzari și SA

„Termoelectrica”, solicitând încasarea datoriei restante pentru consumul energiei

termice pentru perioada 1 decembrie 2006 - 1 octombrie 2018, în sumă de 97 500

lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, a invocat că la 1 noiembrie 2008 între Asociația de

Coproprietari în Condominiu nr. 52/202 și SA „Termoelectrica” a fost încheiat

contractul de livrare-utilizare a energiei termice nr.5322, prin care, ACC nr.52/202

și-a asumat obligația de a achita lunar plata pentru utilizarea energiei termice

furnizate.

Consumatorii finali sunt beneficiarii nemijlociți ai energiei termice

consumate, locatarii blocului din bd. Gr. Vieru, 26 mun. Chișinău.

Respectiv, ACC nr. 52/202 a prestat servicii de gospodărie comunală, la caz,

energie termică, tuturor locatarilor blocului locativ gestionat, care au beneficiat de

1

serviciul prestat și au obligația de a achita contravaloarea conform facturilor

(bonurilor de plată) primite.

Dat fiind faptul că Inga Frecăuțanu, Nelli Pușcariov, Vitalii Vasiliev,

Alexandru Vasiliev, Daniil Frecăuțanu și Ina Sosnovschi, au participat la

privatizarea apartamentului nr.201 din bd. Gr. Vieru, 26, mun. Chișinău, în care au

locuit și au beneficiat de serviciile furnizate de ACC nr. 52/202, până în prezent,

nu și-au exercitat obligațiile legale de înregistrare a drepturilor asupra

apartamentului în Registrul bunurilor imobile.

Acest fapt însă nu-i exonerează de răspundere, aceștia, fiind consumatorii

serviciilor prestate.

În scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă, la 31 octombrie 2018, ACC

nr. 52/202 a expediat în adresa pârâților (conform cererii inițiale) o somație în

vederea achitării sumei datorate, însă aceasta a fost ignorată. Însă, obligațiile nu au

fost onorate.

Prin încheierea protocolară din 21 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, s-a respins cererea Ingăi Frecăuțanu privind ridicarea excepției de

tardivitate.

Prin hotărârea din 13 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a admis integral cererea de chemare în judecată depusă de către Asociația de

Coproprietari în Condominiu nr. 52/202 împotriva Ingăi Frecăuțanu, intervenienți

accesorii Nelli Pușcariov, Vitalii Vasiliev, Alexandru Vasiliev, Daniil Frecăuțanu,

Iurie Frecăuțanu, Ina Sosnovschi, Svetlana Sosnovschi, Arcadie Sosnovschi,

Tatiana Pînzari și SA „Termoelectrica” cu privire la încasarea datoriei pentru

consumul energiei termice și compensarea cheltuielilor de judecată.

S-a încasat de la Inga Frecăuțanu în beneficiul Asociației de Coproprietari în

Condominiu nr. 52/202, suma de 97 500 lei cu titlu de datorie pentru consumul

energiei termice, suma de 925 lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru achitarea

taxei de stat.

S-a încasat de la Inga Frecăuțanu în beneficiul statului, suma de 2 000 lei cu

titlu de cheltuieli de judecată sub forma taxei de stat, de a cărei plată, reclamanta a

fost scutită.

La 26 octombrie 2021, avocatul Mihaela Prepelița, acționând în interesele

Ingăi Frecăuțanu, a declarat apel împotriva hotărârii din 13 octombrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și încheierii din 21 mai 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, cu emiterea unei noi

hotărâri de respingere a acțiunii în partea în care este depusă cu încălcarea

termenului de prescripție.

Prin decizia din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis

apelul declarat de avocatul Mihaela Prepelița în numele și interesele Ingăi

Frecăuțanu, s-a casat hotărârea din 13 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, și s-a pronunțat o hotărâre nouă, prin care:

S-a respins integral cererea de chemare în judecată depusă de Asociația de

Coproprietari în Condominiu nr. 52/202 împotriva Ingăi Frecăuțanu, intervenienți

accesorii Nelli Pușcariov, Vitalii Vasiliev, Alexandru Vasiliev, Daniil Frecăuțanu,

Iurie Frecăuțanu, Ina Sosnovschi, Svetlana Sosnovschi, Arcadie Sosnovschi,

Tatiana Pînzari și SA „Termoelectrica”, cu privire la încasarea datoriei și

compensarea cheltuielilor de judecată.

2

S-a respins apelul declarat de avocatul Mihaela Prepelița în numele și

interesele Ingăi Frecăuțanu împotriva încheierii din 21 mai 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru.

În motivarea deciziei emise, Colegiul instanței de apel a reținut că Inga

Frecăuțanu nu a beneficiat de serviciile termice în contextul în care apartamentul

ce constituie loc de consum a fost transmis în posesia și folosință ei potrivit

contractului din 26 iulie 2019, ultimul fiind liber de orice datorii la data

înstrăinării, iar potrivit contractului vânzătorul s-a obligat să achite toate restanțele

ce țin de serviciile comunale.

În context, a conchis că cerința privind încasarea obligației din contul Ingăi

Frecăuțeanu urmează a fi respinsă ca fiind înaintată împotriva unui pârât

necorespunzător.

Colegiul instanței de apel, a remarcat că conform informației privind calculele

energiei termice și achitarea lor eliberată de către ACC nr.52/202, datoriile

apartamentului nr. 201 din mun. Chișinău, bd. Grigore Vieru, 26 constituie 97 500

lei. Datoria acumulată este certificată și prin informația privind calculele energiei

termice și achitarea lor până la 1 octombrie 2018.

După cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare din 26 iulie 2019,

încheiat între intervenienții accesorii Pușcariov Nelli, Vasiliev Vitalii, Vasiliev

Alexandru, Daniil Frecăuțanu, Iurie Frecăuțanu, Ina Sosnovschi, Svetlana

Sosnovschi, Arcadie Sosnovschi, Tatiana Pînzari, în calitate de vânzători și pârâta

Inga Frecăuțanu, în calitate de cumpărător, ultima a cumpărat bunul imobil,

devenind astfel unicul proprietar al acestuia, ceea ce se confirmă suplimentar prin

datele din extrasul din Registrul bunurilor imobile din 8 octombrie 2019. De

asemenea, conform pct. 10 al contractului de vânzare-cumpărare din 26 iulie 2019,

vânzătorul s-a obligat să achite toate restanțele ce țin de serviciile comunale,

energie electrică și să elibereze și să transmită bunul la data semnării contractului.

În context, Colegiul instanței de apel a apreciat că instanța de fond a

soluționat eronat cauza prin admiterea pretențiilor din acțiune în partea dispunerii

încasării datoriei din contul Ingăi Frecăuțeanu, în raport cu aspectele de fapt și de

drept, admițând emiterea unei hotărâri neîntemeiate.

Subsecvent, instanța de apel a considerat necesar să respingă apelul declarat

de avocatul Prepelița Mihaela, acționând în interesele Ingăi Frecăuțanu, împotriva

încheierii din 21 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în condițiile în

care, fiind determinat faptul că Frecăuțeanu Inga nu este parte a raportului

obligațional care a fost revendicat conform acțiunii, aceasta nu este în drept, pe

cale de consecință să solicite incidența temeiuri de determinare a tardivității

acțiunii. Astfel, cererea formulată privind ridicarea excepției de tardivitate a

devenit caducă.

La 30 decembrie 2022, Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 52/202

a declarat recurs împotriva deciziei din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a încălcat esențial a

normele de drept material, a apreciat arbitrar și subiectiv probele existente la

materialele cauzei și nu a luat în considerare toate circumstanțele ce au importanță

pentru examinarea justă a cauzei.

3

Consideră că prima instanță a apreciat corect faptul existenței datoriei și

necesitatea achitării acesteia anume de către Inga Frecăuțanu, ultima devenind

proprietara apartamentului în timpul examinării cauzei în instanța de judecată.

De asemenea, ultima nu a negat existența datoriei, înaintând și cerere de

aplicare a excepției de tardivitate, unde a recunoscut parțial suma datoriei

existente.

La fel, a menționat că aprecierea instanței de apel precum că Inga Frecăuțanu

nu a beneficiat de serviciile prestate, nu corespunde adevărului, or potrivit

extrasului din fișa locuinței aceasta, împreună cu alți intervenienți au fost locatarii

bunului imobil, până a-și înregistra dreptul de proprietate în Registrul bunurilor

imobile.

Locatarii acestui apartament sunt din aceeași familie, iar transmiterea

dreptului de proprietate a fost una mai mult formală, inclusive pentru a se eschiva

de la executarea obligațiilor de plată.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Materialele cauzei atestă că, copia deciziei integrale a instanței de apel a fost

comunicată reprezentantului recurentei prin intermediul poștei electronice la 7

noiembrie 2022 (f.d.92). Din acest motiv, Colegiul consideră că recursul depus la

30 decembrie 2022, este declarat în termen.

În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Copia cererii de recurs a fost expediată intimaților la 30 decembrie 2022.

Prin referința depusă la 28 februarie 2023, avocatul Mihaela Prepelița,

acționând în interesele Ingăi Frecăuțanu, a solicitat respingerea recursului.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind

admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate

în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură

civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

4

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se

invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau

în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de

acces la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza

Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva

Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea

Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p.

141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursul declarat de

Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 52/202, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și,

drept urmare, este inadmisibil.

5

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Asociația de Coproprietari în

Condominiu nr. 52/202.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Galina Stratulat

6