2ra-1759/22 — cu privire la repararea prejudicilului material cauzat prin infracțiune, a dobânzii de întârziere și repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1759/22

2-19158029-01-2ra-16122022

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – I. Potînga

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Mihaila, R. Pulbere, A. Pahopol

ÎNCHEIERE

15 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Anatolie Zgardan,

reprezentat de avocatul Iavorski-Baidaus Ana,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Anatolie Zgardan împotriva lui Leonid Cușnir și Igor Cușnir cu privire la repararea

prejudiciului material cauzat prin infracțiune, a dobânzilor de întârziere și repararea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din data de 11 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău prin

care s-a respins apelul declarat de către Anatolie Zgardan, s-a menținut hotărârea din

data de 08 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La 27 septembrie 2019 Anatolie Zgardan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Leonid Cușnir și Igor Cușnir, prin care a solicitat încasarea, în mod

solidar, a sumei de 653 582 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin

infracțiune, a dobânzii de întârziere începând cu 16 ianuarie 2009 până la data

emiterii hotărârii, repararea prejudiciului moral în mărime de 10 000 de euro, precum

și compensarea cheltuielilor de judecată suportate în prezenta cauză și în cauza

penală.

În motivarea cererii de chemare în judecată Anatolie Zgardan a menționat că,

fiind unic asociat al SRL ,,Adirun-Com”, a deținut în proprietate autocamionul de

model ,,MAN TG410A”, n/î xxxxx, codul VIN nr.xxxxx, cu semiremorca de model

,,Fruenhauf”, codul VIN nr.xxxxx. În rezultatul prestării serviciilor de expediție și

transport marfar cu acest mijloc de transport în perioada anilor 2006-2007 a obținut

un venit mediu lunar în mărime de 2 800-3 000 de euro.

Reclamantul a indicat că a decis să înstrăineze autocamionul cu semiremorcă.

Astfel, la 15 ianuarie 2008 a avut o înțelegere cu Igor Cușnir și au stabilit prețul de 55

000 de euro, echivalentul a 922 746 de lei. Tot atunci a transmis bunurile menționate.

Anatolie Zgardan a relatat că, la inițiativa lui Igor Cușnir a eliberat o procura f/n

și f/d, pe numele fiului Leonid Cușnir conform căreia SRL „Adirun-Com” l-a

1

împuternicit pe Leonid Cușnir cu dreptul de a perfecta documentele pentru vânzarea

autocamionului cu remorcă menționat, însă nu l-a împuternicit cu dreptul de a-și

vinde acest autocamion cu remorcă sie însăși.

La 16 ianuarie 2008 Igor Cușnir și Leonid Cușnir s-au deplasat la Biroul de

înregistrare a autovehiculelor nr.5 unde au înregistrat autocamionul menționat pe

numele lui Leonid Cușnir. Achitarea a fost eșalonată pe motiv că Leonid Cușnir nu a

dispus de suma necesară și urma a fi achitată timp de un an din momentul transmiterii

mijlocului de transport în posesia cumpărătorului.

Ulterior, la 21 ianuarie 2008, autocamionul a fost înmatriculat în proprietatea

SRL ,,Prolig Trans”, unicul fondator al căreia era Leonid Cușnir.

Reclamantul a susținut că deoarece mijlocul de transport menționat a ieșit din

proprietatea sa, iar Igor Cușnir contrar înțelegerii nu a achitat costul autocamionului

și remorcii, se consideră îndreptățit de a solicita încasarea dobânzii de întârziere

începând cu 16 ianuarie 2009, ori SRL ,,Prolig Trans”, având în posesie acest

autocamion cu remorcă, pentru anul 2010 a obținut un venit din activitatea de

transporturi rutiere în mărime de 723 974 de lei.

Cu referire la prejudiciul material reclamantul a menționat că prin hotărârea

Buiucani, mun. Chișinău din 15 decembrie 2010, menținută prin decizia Curții

Supreme de Justiție din 19 octombrie 2011 printre altele s-a obligat SRL ,,Prolig

Trans” să restituie SRL „Adirun-Com” mijloacele de transport menționate. La 23

noiembrie 2011 autocamionul cu semiremorcă au fost ridicate de colaboratorii de

politie, însă luând în considerație neajunsurile și defectele avute la ziua examinării –

08 decembrie 2011, costul cap tractorului de model ,,MAN TG410A”, n/î xxxxx,

codul VIN nr. xxxxx, cu semiremorca de model ,,Fruenhauf” codul VIN nr. xxxxx a

constituit doar 269 164 de lei, fapt confirmat prin Raportul de expertiză nr. 2683 din

12 decembrie 2011 obținut în cadrul urmăririi penale. Respectiv, diferența între prețul

de vânzare a cap tractorului cu semiremorca, stabilit la 15 ianuarie 2008 și costul lor

stabilit la data ridicării și restituirii reclamantului, constituie 653 582 de lei.

Anatolie Zgardan a susținut că a fost prejudiciat moral, prin sentimente de

frustrare și pierdere de încredere în bună-credința persoanelor cunoscute, prin

imposibilitatea de a folosi sumele însușite de pârâți, prin înșelăciune și abuz de

încredere pentru dezvoltarea afacerii și întreținerea familiei sale.

Totodată, a menționat că prin decizia Curții Supreme de Justiție din 14 martie

2017 Igor Cușnir a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

27 și art. 190, alin. (5) din Codul penal, în rest a fost menținută decizia Curții de Apel

Chișinău din 09 decembrie 2015, prin care acțiunea civilă înaintată de Anatolie

Zgardan, în calitate de partea vătămată, a fost admisă în principiu, urmând ca asupra

cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

Prin hotărârea din data de 08 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

s-a admis parțial cererea depusă de către Anatolie Zgaradan, s-a încasat de la Igor

Cușnir în beneficiul lui Anatolie Zgardan suma de 10 000 de lei cu titlu de prejudiciu

moral, în rest s-au respins pretențiile înaintate. (f.d.130,134-142, vol.I)

Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen, de către Anatolie

Zgaradan. (f.d. 133, vol.I)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 11 octombrie 2022 a respins

apelul declarat de către Anatolie Zgardan, a menținut hotărârea din data de 08 aprilie

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. ( f.d. 181,182-197, vol.I)

2

Instanțele de judecată în temeiul art. 55 alin (1) și art. 145, alin. (1-3) din Codul

civil (în vigoare până la data de 01 martie 2019), au concluzionat că pretenția lui

Anatolie Zgardan cu privire la repararea prejudiciului material cauzat prin infracțiune

este neîntemeiată, deoarece s-a constatat că autocamionul de model ,,MAN

TG410A”, xxxxx, codul VIN nr. xxxxx și semiremorca de model ,,Fruenhauf” codul

VIN nr. xxxxx, care au constituit obiectul cauzei penale intentată în privința lui Igor

Cușnir, aparțin cu drept de proprietate SRL ,,Adirun-Com” al cărui asociat unic și

administrator este Anatolie Zgardan.

Prin urmare, Anatolie Zgardan nu poate solicita repararea prejudiciului material

de la persoana fizică care a prejudiciat material SRL ,,Adirun-Com”, deoarece nu este

titularul dreptului de proprietate al autocamionului și semiremorcii.

Instanțele de judecată au reținut lipsa calității procesuale a lui Leonid Cușnir, or,

prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 decembrie 2012 doar Igor Cușnir a fost

recunosc vinovat de comiterea infracțiunii.

Totodată, instanțele de judecată au menționat că prejudiciul material solicitat nu

a fost dovedit, concluzia din raportul de expertiză nu stabilește suma prejudiciului, ci

doar atestă faptul că nu au fost depistate careva modificări care ar putea influența la

caracteristicile tehnice ale cap tractorului și posibil costul acestuia în anul 2008, iar

scăderea valorii a fost o consecință a „neajunsurilor cu defectele avute” depistate în

urma examinării obiectului expertizei, prin metodă simplă de comparare a costului

autocamionului în an.2008 și în an.2011, fără arătarea acestor neajunsuri.

Cu referire la pretenția lui Anatolie Zgardan privind repararea prejudiciului

moral, instanțele de judecată au reținut că aceasta este întemeiată reieșind din

caracterul și gravitatea suferințelor psihice cauzate lui Anatolie Zgardan, de gradul de

vinovăție al autorului prejudiciului și de măsura în care această compensare poate

aduce satisfacție suficientă și echitabilă în sensul art.41 al Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs, Anatolie Zgardan,

reprezentat de avocatul Iavorski-Baidaus Ana, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond,

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de fond. ( f.d.1-8, vol.II)

În motivarea cererii de recurs Anatolie Zgardan, reprezentat de avocatul

Iavorski-Baidaus Ana, a menționat că instanțele de judecată s-au expus în fond asupra

netemeinicii prejudiciului material solicitat în cererea de chemare în judecată, dar

totodată a constatat lipsa calității procesuale ale lui Anatolie Zgardan și dreptul SRL

,,Adirun-Com” de a cere acest prejudiciul fără a fi atrasă în proces.

Recurentul a susținut că instanțele de judecată, constatând că Anatolie Zgardan

nu are calitate procesuală de a solicita prejudiciul material, nu trebuiau să se expună

asupra pretenției în fond, deoarece dacă eventual SRL ,,Adirun-Com” va depune

acțiune privind încasarea prejudiciului material cauzat prin infracțiune aceasta va fi

scoasă de pe rol din motiv că asupra prejudiciului s-a expus deja instanțele de

judecată printr-o hotărâre judecătorească.

Anatolie Zgardan a relatat că instanțele de judecată nu au elucidat toate

circumstanțele importate și anume cine în cadrul dosarului penal a fost recunoscută

parte civilă și cine era îndreptăți să solicite repararea prejudiciului material cauzat în

urma comiterii infracțiunii.

Recurentul a susținuit că instanța de apel a aplicat o lege care nu trebuia să fie

3

aplicată și a menținut hotărârea instanței de fond care s-a expus asupra unei pretenții

care nu a fost înaintată în cererea de chemare în judecată și anume referitor la venitul

ratat, însă nu s-a expus asupra pretenției cu privire la încasarea dobânzii de întârziere.

Aceste două pretenții nu sunt similare prin însăși natura lor.

Igor Cușnir și Leonid Cușnir la data de 07 februarie 2023 au depus referință la

recursul înaintat de către Anatolie Zgardan, reprezentat de avocatul Iavorski-Baidaus

Ana, prin care au solicitat respingerea recursului ca inadmisibil. (f.d. 15-22, vol.II)

În conformitate cu art. 434, alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 11

octombrie 2022, expediată prin intermediul poștei electronice avocatului recurentului,

la 17 noiembrie 2022. ( f.d. 198, verso)

La 08 decembrie 2022, în termen, Anatolie Zgardan, reprezentat de avocatul

Iavorski-Baidaus Ana, a depus la Curtea Supremă de Justiție recursul motivat.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în

acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Anatolie

Zgardan, reprezentat de avocatul Iavorski-Baidaus Ana, este inadmisibilă, pentru

motivele ce succed.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă

că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului,

dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

4

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Anatolie Zgardan, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, Colegiul reține că argumentele invocate de către recurent nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept

procesual, așa cum formal invocă Anatolie Zgardan și, respectiv, nu constituie temei

de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Anatolie Zgardan, reprezentat de avocatul

Iavorski-Baidaus Ana, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Anatolie Zgardan, reprezentat

de avocatul Iavorski-Baidaus Ana, împotriva deciziei din data de 11 octombrie 2022

a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

5