2ra-140/23 — cu privire la iesirea din tara a copilului cu stabilirea domiciliului in strainatate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la iesirea din tara a copilului cu stabilirea domiciliului in strainatate
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-140/23 — cu privire la iesirea din tara a copilului cu stabilirea domiciliului in strainatate (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 2ra-140/23 2-19135989-01-2ra-26012023 Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Șoldănești – R. Moșneguțu Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Budăi, D. Băbălău, I. Dutca ÎNCHEIERE 15 martie 2023 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Carolina Haitu, reprezentată de avocatul Diana Sanduleac, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Carolina Haitu împotriva lui Mihail Haitu cu privire la ieșirea din țară a copilului minor cu stabilirea domiciliului în străinătate fără acordul tatălui și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis apelul declarat de către Mihail Haitu, s-a casat hotărârea din 28 mai 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești și s-a emis o nouă hotărâre, constată: La 20 august 2019 Carolina Haitu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Mihail Haitu, prin care a solicitat ieșirea din țară a copilului minor cu stabilirea domiciliului în străinătate fără acordul tatălui și compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta Carolina Haitu a invocat că s-a aflat în relații de căsătorie cu Mihail Haitu din 12 aprilie 2011, fiind desfăcută la 01 octombrie 2013. La data de XXXXX s-a născut fiul XXXXX, care la moment se află la educația și întreținerea mamei în temeiul hotărârii din 26 noiembrie 2014 a Judecătoriei Bălți, prin care domiciliul copilului XXXX a fost stabilit cu mama, s-a încasat pensia de întreținere a copilului minor de la pârâtul Mihail Haitu, care nu este achitată, fapt confirmat prin încheierea executorului judecătoresc Ruslan Cernica din 25 iulie 2019. Reclamanta a menționat că copilul XXXX locuiește împreună cu ea în Federația Rusă, unde de fapt locuiește și pârâtul, dar benevol nu dorește să elibereze o declarație notarială, în baza căreia să-i permită copilului minor ieșirea din țară 1 pentru a domicilia în străinătate, condiția obligatorie pentru legalizarea șederii copilului la locul permanent de trai peste hotarele țării.
Faptului că Mihail Haitu refuză benevol perfectarea declarației este și cererea prealabilă expediată în adresa ultimului la data de 22 iulie 2019, iar o altă posibilitate de a soluționa problema nu este, fapt care a determinat-o să se adreseze cu acțiune în instanță. Reclamanta Carolina Haitu a solicitat acordarea permisiunii ieșirii din țară fără acordul tatălui Mihail Haitu pentru stabilirea domiciliului în străinătate a copilului minor XXXXX, anul nașterii XXXXX împreună cu mama Carolina Haitu și compensarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 28 mai 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești) s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de către Carolina Haitu. S-a dispus de a permite ieșirea din țară a copilului XXXXX, anul nașterii XXXXX și plecarea pentru domiciliere în străinătate împreună cu mama sa Carolina Haitu fără acordul tatălui biologic Mihail Haitu.
S-a încasat de la Mihail Haitu în beneficiul Carolinei Haitu cheltuieli de judecată în sumă de 4100 lei. (f.d. 65, 74-81, vol. I) Mihail Haitu, în termen, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 28 mai 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești. Prin decizia din 01 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul declarat de către Mihail Haitu. S-a casat hotărârea din 28 mai 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești, cu emiterea unei încheieri. S-a scos de pe rol cererea de chemare în judecată depusă de către Carolina Haitu împotriva lui Mihail Haitu cu privire la intrarea și ieșirea din țară pentru stabilirea domiciliului copilului fără acordul tatălui, ca fiind depusă de o persoană neîmputernicită.
(f.d. 131, 132-136, vol. I) Prin decizia din 22 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul declarat de către Carolina Haitu, s-a casat decizia din 01 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău și s-a remis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată. (f.d. 157-161, vol. I) Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 13 octombrie 2022 a admis apelul declarat de către Mihail Haitu. A casat hotărârea din 28 mai 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești și a emis o nouă hotărâre. A respins cererea de chemare în judecată depusă de către Carolina Haitu împotriva lui Mihail Haitu cu privire la ieșirea din țară a copilului minor cu stabilirea domiciliului în străinătate fără acordul tatălui și compensarea cheltuielilor de judecată.
(f.d. 237, 238-246, vol. I) La data de 12 ianuarie 2023 Carolina Haitu, reprezentată de avocatul Diana Sanduleac, a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu menținerea hotărârii din 28 mai 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești. (f.d. 2-3, vol. II) În motivarea recursului reprezentantul recurentei a invocat că instanța de apel a apreciat probele cauzei în mod arbitrar, iar erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. 2 În conformitate cu articolul 433 lit. a), b), c) și d) din Codul de procedură civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen.
Completul constată că, în speță, cererea de recurs este îndreptată împotriva deciziei din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de acte specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă. De asemenea, aceasta este depusa de către Carolina Haitu care are calitatea procesuală de reclamantă și este îndreptățită să o conteste, nefiind depusă repetat. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 13 octombrie 2022. Materialele cauzei atestă că decizia motivată a fost expediată în adresa avocatului Diana Sanduleac prin poștă electronică la 13 decembrie 2022. (f.d.
247, vol. I) Recursul, declarat la 12 ianuarie 2023 de către Carolina Haitu, reprezentată de avocatul Diana Sanduleac, este în termen. La data de 26 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a notificat intimatul copia recursului motivat, explicându-i dreptul de a depune referință asupra criticilor formulate în recurs. Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Carolina Haitu, reprezentată de avocatul Diana Sanduleac, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau 3 aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Carolina Haitu, reprezentată de avocatul Diana Sanduleac, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Carolina Haitu, reprezentată de avocatul Diana Sanduleac și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Carolina Haitu, reprezentată de avocatul Diana Sanduleac, ca fiind inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Carolina Haitu, reprezentată de avocatul Diana Sanduleac, împotriva deciziei din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Maria Ghervas 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.