2ra-140/23 — cu privire la iesirea din tara a copilului cu stabilirea domiciliului in strainatate

Dosarul nr. 2ra-140/23

2-19135989-01-2ra-26012023

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Șoldănești – R. Moșneguțu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Budăi, D. Băbălău, I. Dutca

ÎNCHEIERE

15 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Carolina Haitu,

reprezentată de avocatul Diana Sanduleac,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Carolina Haitu împotriva lui Mihail Haitu cu privire la ieșirea din țară a copilului

minor cu stabilirea domiciliului în străinătate fără acordul tatălui și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis apelul declarat de către Mihail Haitu, s-a casat hotărârea din 28 mai 2020

a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești și s-a emis o nouă hotărâre,

constată:

La 20 august 2019 Carolina Haitu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Mihail Haitu, prin care a solicitat ieșirea din țară a copilului minor cu

stabilirea domiciliului în străinătate fără acordul tatălui și compensarea cheltuielilor

de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta Carolina Haitu a invocat că s-a aflat în relații

de căsătorie cu Mihail Haitu din 12 aprilie 2011, fiind desfăcută la 01 octombrie

2013.

La data de XXXXX s-a născut fiul XXXXX, care la moment se află la

educația și întreținerea mamei în temeiul hotărârii din 26 noiembrie 2014 a

Judecătoriei Bălți, prin care domiciliul copilului XXXX a fost stabilit cu mama, s-a

încasat pensia de întreținere a copilului minor de la pârâtul Mihail Haitu, care nu

este achitată, fapt confirmat prin încheierea executorului judecătoresc Ruslan

Cernica din 25 iulie 2019.

Reclamanta a menționat că copilul XXXX locuiește împreună cu ea în

Federația Rusă, unde de fapt locuiește și pârâtul, dar benevol nu dorește să elibereze

o declarație notarială, în baza căreia să-i permită copilului minor ieșirea din țară

1

pentru a domicilia în străinătate, condiția obligatorie pentru legalizarea șederii

copilului la locul permanent de trai peste hotarele țării.

Faptului că Mihail Haitu refuză benevol perfectarea declarației este și cererea

prealabilă expediată în adresa ultimului la data de 22 iulie 2019, iar o altă posibilitate

de a soluționa problema nu este, fapt care a determinat-o să se adreseze cu acțiune

în instanță.

Reclamanta Carolina Haitu a solicitat acordarea permisiunii ieșirii din țară

fără acordul tatălui Mihail Haitu pentru stabilirea domiciliului în străinătate a

copilului minor XXXXX, anul nașterii XXXXX împreună cu mama Carolina Haitu

și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 28 mai 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești) s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de către Carolina Haitu.

S-a dispus de a permite ieșirea din țară a copilului XXXXX, anul nașterii

XXXXX și plecarea pentru domiciliere în străinătate împreună cu mama sa Carolina

Haitu fără acordul tatălui biologic Mihail Haitu.

S-a încasat de la Mihail Haitu în beneficiul Carolinei Haitu cheltuieli de

judecată în sumă de 4100 lei. (f.d. 65, 74-81, vol. I)

Mihail Haitu, în termen, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 28 mai

2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești.

Prin decizia din 01 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de către Mihail Haitu.

S-a casat hotărârea din 28 mai 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești,

cu emiterea unei încheieri.

S-a scos de pe rol cererea de chemare în judecată depusă de către Carolina

Haitu împotriva lui Mihail Haitu cu privire la intrarea și ieșirea din țară pentru

stabilirea domiciliului copilului fără acordul tatălui, ca fiind depusă de o persoană

neîmputernicită. (f.d. 131, 132-136, vol. I)

Prin decizia din 22 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul declarat de către Carolina Haitu, s-a casat decizia din 01 iulie 2021 a Curții

de Apel Chișinău și s-a remis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în

același complet de judecată. (f.d. 157-161, vol. I)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 13 octombrie 2022 a admis apelul

declarat de către Mihail Haitu.

A casat hotărârea din 28 mai 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești și a

emis o nouă hotărâre.

A respins cererea de chemare în judecată depusă de către Carolina Haitu

împotriva lui Mihail Haitu cu privire la ieșirea din țară a copilului minor cu stabilirea

domiciliului în străinătate fără acordul tatălui și compensarea cheltuielilor de

judecată. (f.d. 237, 238-246, vol. I)

La data de 12 ianuarie 2023 Carolina Haitu, reprezentată de avocatul Diana

Sanduleac, a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 13

octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu menținerea hotărârii din 28 mai 2020

a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești. (f.d. 2-3, vol. II)

În motivarea recursului reprezentantul recurentei a invocat că instanța de apel

a apreciat probele cauzei în mod arbitrar, iar erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

2

În conformitate cu articolul 433 lit. a), b), c) și d) din Codul de procedură

civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu

recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă

aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen.

Completul constată că, în speță, cererea de recurs este îndreptată împotriva

deciziei din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de

acte specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă. De asemenea,

aceasta este depusa de către Carolina Haitu care are calitatea procesuală de

reclamantă și este îndreptățită să o conteste, nefiind depusă repetat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 13 octombrie

2022.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a fost expediată în adresa

avocatului Diana Sanduleac prin poștă electronică la 13 decembrie 2022. (f.d. 247,

vol. I)

Recursul, declarat la 12 ianuarie 2023 de către Carolina Haitu, reprezentată de

avocatul Diana Sanduleac, este în termen.

La data de 26 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a notificat intimatul

copia recursului motivat, explicându-i dreptul de a depune referință asupra criticilor

formulate în recurs.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Carolina Haitu,

reprezentată de avocatul Diana Sanduleac, este inadmisibilă, pentru motivele ce

succed.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă

că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei

de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform

Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului,

dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

3

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Carolina Haitu, reprezentată de avocatul Diana Sanduleac,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă Carolina Haitu, reprezentată de avocatul Diana Sanduleac și,

respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Carolina Haitu, reprezentată de avocatul Diana

Sanduleac, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Carolina Haitu,

reprezentată de avocatul Diana Sanduleac, împotriva deciziei din 13 octombrie 2022

a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Maria Ghervas

4