3ra-1237/22 — obligarea rectificarii titlului de autentificare a dreptului detinatorului de teren si efectuarii modificarilor în Registrul bunurilor imobile

3ra-1237/22 — obligarea rectificarii titlului de autentificare a dreptului detinatorului de teren si efectuarii modificarilor în Registrul bunurilor imobile (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1237/22

2-20038281-01-3ra-01122022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

01 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Viorica Gonța,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

depusă de Viorica Gonța împotriva Primăriei s. Ghidighici, persoane terțe Petru

Graur, Alexandra Graur, Zinaida Bocșanu și Serviciul Cadastral Teritorial

Chișinău din cadrul Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la

obligarea rectificării Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și

efectuării modificărilor în Registrul bunurilor imobile,

împotriva deciziei din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

casat hotărârea din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a

emis o nouă decizie,

c o n s t a t ă:

La 18 martie 2020, Viorica Gonța a formulat cerere de chemare în judecată

în procedura contenciosului administrativ împotriva Primăriei s. Ghidighici,

persoană terță Serviciul Cadastral Teritorial Chișinău din cadrul Instituției

Publice „Agenția Servicii Publice” solicitând obligarea de a corecta erorile din

Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXXX

cu indicarea corectă a titularului de drept asupra terenului cu numărul cadastral

XXXXX, și anume înlocuirea/restabilirea suprafeței din XXX în XXXX ha,

precum și obligarea Organului Cadastral Teritorial Chișinău de a efectua

modificări în Registrul bunurilor imobile asupra terenului cu numărul cadastral

XXXXX, cu restabilirea suprafeței din XXXX ha în XXXX ha.

În motivarea cererii de chemare în judecată a relatat că la XXXX, mama sa,

defuncta Olga Gonța, i-a donat bunurile imobile situate în s. XXXX, str. XXXX

cu numerele cadastrale: XXX; XXXXX; XXXXX; XXXXX.

La momentul încheierii contractului de donație, autentificat de către notarul

privat din mun. Chișinău, Elena Constantinescu, dreptul de proprietate aparținea

defunctei, inclusiv în temeiul certificatului nr.790 din 25 iunie 1990, eliberat de

1

Sovietul Sătesc Ghidighici, unde expres este specificată suprafața de XXXX ha.

Însă, potrivit Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat la

XXXX, deține în proprietate terenul cu nr. cadastral XXXX cu suprafața de

XXXX ha.

Astfel, reclamanta a invocat că nu este clar cum Primăria s. Ghidighici la

09 iunie 2009 a eliberat Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren,

în condițiile în care potrivit certificatului eliberat de Sovietul Sătesc nr.790,

înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău la 12 iunie 2001, înscris

justificativ, care stă la baza înregistrării dreptului de proprietate figurează

suprafața de XXXX ha.

Din aceste considerente, la 21 februarie 2020, prin intermediul cancelariei

Primăriei s. Ghidighici a depus cerere prealabilă prin care a solicitat efectuarea

corectărilor din Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren

nr.XXXXX, și anume înlocuirea suprafeței din XXXX ha în XXXha.

Prin răspunsul la cererea prealabilă din 12 martie 2020, Primăria

s. Ghidighici, i-a comunicat că defunctei Olga Gonța, i-a fost repartizat în

proprietate privată, prin decizia Consiliului local nr.3/6 din 12 martie 1992, lotul

de teren cu suprafața de XXXX ha, amplasat în s. XXXX, str. XXXX, iar terenul

cu suprafața de XXXX ha, s-a aflat în folosința acesteia.

În opinia reclamantei, răspunsul emis de autoritatea publică locală este

evaziv, lipsit de suport juridic, or, însăși certificatul eliberat de Sovietul sătesc

nr.790 din 25 iunie 1990, pentru suprafața de XXXX ha, este înregistrat la oficiul

cadastral la data de 12 iunie 2001, în aceeași zi de înregistrare cu Titlul vizat.

De altfel, în situația în care Olga Gonța, ulterior Viorica Gonța în urma

donației, a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului cu nr. cadastral

XXXX, situat în s. XXXX, în baza inclusiv a certificatului nr.790 din 25 iunie

1990 și din momentul înscrierii în Registrul bunurilor imobile, aceasta, în sensul

art.500 din Codul civil, se bucură de toate atributele acestui drept cum sunt

dreptul de posesiune, de folosință și de dispoziție.

Prin încheierea protocolară din 10 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani s-au atras în proces în calitate de persoane terțe Petru Graur și

Zinaida Bocșanu (f.d.162 verso, vol.I).

Prin încheierea protocolară din 19 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani s-a atras în proces în calitate de persoană terță Alexandra Graur (f.d.163,

vol.I).

Prin hotărârea din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a

respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de Viorica

Gonța, reprezentată de avocatul Dorin Cojocaru, împotriva Primăriei Ghidighici,

persoane terțe Petru Graur, Alexandra Graur, Zinaida Bocșanu și Serviciul

Cadastral Teritorial Chișinău din cadrul Agenției Servicii Publice cu privire la

contestarea actelor administrative (f.d.165, vol.I).

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 09 august 2021 și la 14 iulie

2021, cu respectarea termenului prevăzut de art.232 din Codul administrativ,

Viorica Gonța a depus apel, iar la 29 decembrie 2021, a prezentat motivarea

apelului împotriva hotărârii din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, solicitând casarea hotărârii contestate și emiterea unei noi hotărâri prin

2

care să fie admisă integral acțiunea în sensul formulat (f.d.174, 176-177, 192-197,

vol.I).

Prin decizia din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a casat hotărârea

din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și în partea respingerii

pretenției cu privire la obligarea Organului Cadastral Teritorial Chișinău de a

efectua modificări în Registru asupra terenului cu nr. cadastral XXXXX, cu

restabilirea suprafeței din XXXX ha în XXXX ha, s-a emis o nouă decizie cu

privire la declararea pretenției ca inadmisibilă.

În rest, hotărârea din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-

a menținut (f.d.71-86, vol.II).

Instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiată soluția primei instanțe în

partea respingerii pretenției cu privire la obligarea Organului Cadastral Teritorial

Chișinău de a efectua modificări în Registrul bunurilor imobile asupra terenului

cu nr. cadastral XXXXX, cu restabilirea suprafeței din XXXX ha în XXXX ha,

fiind interpretate eronat normele de drept material.

Instanța ierarhic inferioară a punctat că în procedura de contencios

administrativ, reclamanta nu poate formula pretenții împotriva unei persoane

terțe, considerente din care pretenția formulată de Viorica Gonța cu privire la

obligarea Organului Cadastral Teritorial Chișinău de a efectua modificări în

Registru asupra terenului cu nr. cadastral XXXXX, cu restabilirea suprafeței din

XXXX ha în XXXXX ha, a fost declarată inadmisibilă.

Totodată, cu referire la prevederile art.20 din Codul funciar, instanța de apel

a apreciat ca fiind întemeiată și justă soluția primei instanțe de respingere a

pretenției reclamantei cu privire la obligarea administrației publice locale –

Primăria s. Ghidighici de a corecta erorile din Titlu de autentificare a dreptului

deținătorului de teren nr.XXXXX, cu indicarea corectă a titularului de drept

asupra terenului cu nr. cadastral XXXXX, și anume înlocuirea/restabilirea

suprafeței din XXXX în XXXX ha.

Reținând, ca fiind aplicabile, dispozițiile art.35 alin.(1), (4) lit.a) și b), art.36

alin.(1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25 februarie 1998,

art.91 alin.(1) și art.92 alin.(1) din Codul civil (în redacția din 26 decembrie 1964,

în vigoare până la 06 iunie 2002), instanța ierarhic inferioară a catalogat ca fiind

justă concluzia primei instanțe că, certificatul Sovietului sătesc de deputați ai

poporului Ghidighici, raionul Frunze al RSSM, Biroul Inventarierii Tehnice

Călărași nr.790 nu confirmă drepturile deținătorilor de teren și nu poate conferi

apelantei dreptul de proprietate asupra terenului de XXXX m2, or, proprietar

exclusiv asupra acestuia a fost statul.

În acest context, instanța de apel a punctat că Olgăi Gonța (mama

apelantei/reclamantei), i-a fost atribuit în proprietate terenul cu nr. cadastral

XXXXX cu suprafața totală de XXXX ha, amplasat în mun. XXXX, s. XXXX,

str. XXXX, iar terenul cu suprafața de XXXX ha s-a aflat în folosința acesteia.

La 28 iulie 2022, Viorica Gonța a depus recurs nemotivat împotriva deciziei

din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la 11 noiembrie 2022, a prezentat

motivarea recursului împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea

integrală a deciziei din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din

14 iulie 2021 a instanței de fond, cu restituirea cauzei spre rejudecare (f.d.89,

109-118, vol.II).

3

În susținerea recursului, recurenta a indicat motivele de fapt și de drept

invocate pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel.

Totodată, și-a manifestat dezacordul cu decizia din 13 iulie 2022 a Curții de

Apel Chișinău pe care o consideră ilegală și neîntemeiată, întrucât în opinia sa,

aceasta a fost emisă cu aplicarea și interpretarea eronată a normelor de drept

material și procedural.

Mai consideră că în conținutul art.207 din Codul administrativ, nu se

regăsește vreun temei, care să prevadă că acțiunea să fie declarată inadmisibilă pe

motiv că a fost intentată în privința terțului. Astfel, în viziunea recurentei, instanța

de apel a aplicat o normă juridică care este străină situației de fapt existentă în

cazul dedus judecății. Iar, prin aplicarea art.207 din Codul administrativ, la

declararea inadmisibilă a pretenției sale, Curtea de Apel Chișinău a atribuit în

cazul dat, un grad mai mare de abstracție.

Recurenta a relevat o altă încălcare de procedură a primei instanțe asupra

căreia instanța de apel nu s-a expus, și anume că deși terenul său se mărginește

cu ale vecinilor Petru Graur și Alexandra Graur, Zinaida Bocșanu, Gheorghe

Furtună, Teodora Busuioc, Iurie Bouroș și Ion Lungu, prima instanță a atras în

proces numai vecinii Alexandra Graur, Petru Graur și Zinaida Bocșanu. Astfel,

prima instanță a soluționat problema celorlalți vecini, fără participarea acestora în

proces.

De asemenea, recurenta a precizat că nu a fost atras în proces notarul privat

Elena Constantinescu, iar discuțiile asupra legalității Contractului de donație

autentificat de către ea, au avut loc în lipsa ei și instanța de fond nu a stabilit cum

notarul a ajuns la concluzia de a autentifica suprafața terenului donat de XXXX

ha, indicând în contract Certificatul nr.790 din 21 iunie 1990 conform căruia

terenul Olgăi Gonța avea suprafața de XXXX ha și Titlul de autentificare a

deținătorului de teren nr.XXXXX, în care suprafața terenului Olgăi Gonța

constituie XXXX ha.

În final, Viorica Gonța a subliniat că instanțele ierarhic inferioare, prin

prisma art.20 din Codul funciar, au respins pretenția sa privind obligarea

administrației publice locale – Primăria s. Ghidighici de a corecta erorile din

Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr.XXXXX, cu indicarea

corectă a titularului de drept asupra terenului cu nr. cadastral XXXXX, și anume

înlocuirea/restabilirea suprafeței din XXXX în XXXX ha, însă fără a lua în

considerare Actul de constatare din 2018, ce atestă că terenul, care actualmente îi

aparține are suprafața de XXX ha și nu XXXX ha. Totodată, actul menționat nu a

fost semnat de către proprietarii terenurilor adiacente.

De asemenea, instanțele ierarhic inferioare nu au stabilit, ce suprafață au

avut terenurile vecinilor, care le-au fost date în folosință, adiacente terenului său

și care este suprafața acestora după repartizarea lor în proprietate, conform

prevederilor Legii nr.514/1991.

Conform art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art.245 alin.(1) și (2) Cod administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul

4

judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de

30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 13 iulie 2022, în

ședință publică (f.d.71, 72-86, vol.II).

Din materialele cauzei rezultă că, la 14 iulie 2022, prin intermediul poștei

electronice, Curtea de Apel Chișinău a notificat recurentei Viorica Gonța copia

dispozitivului deciziei din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.88, vol.II).

La 28 iulie 2022, Viorica Gonța a depus recurs nemotivat împotriva deciziei

din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei

instanței de apel și a hotărârii din 14 iulie 2021 a instanței de fond, cu restituirea

cauzei spre rejudecare (f.d.89, vol.II).

Materialele cauzei atestă că, la 03 noiembrie 2022, prin intermediul poștei

electronice, Curtea de Apel Chișinău a notificat recurentei Viorica Gonța copia

deciziei motivată din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.96, vol.II).

La 11 noiembrie 2022, Viorica Gonța a depus recursul motivat împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând casarea integrală a deciziei instanței de apel și

a hotărârii din 14 iulie 2021 a instanței de fond, cu restituirea cauzei spre

rejudecare (f.d.109-118, vol.II).

Astfel, instanța de recurs conchide că Viorica Gonța a depus recursul cu

respectarea termenilor prevăzuți de art.245 din Codul administrativ.

La 01 decembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Primăriei s. Ghidighici, Serviciului Cadastral Teritorial Chișinău, lui Petru Graur,

Zinaida Graur, Zinaida Bocșanu copia recursului depus de Viorica Gonța, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.121, vol.II).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului depus de

Viorica Gonța, intimații și persoanele terțe nu și-au valorificat dreptul procedural

respectiv și nu au depus referințe.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul depus de Viorica Gonța inadmisibil, din următoarele

motive.

Prin prisma art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin.(2) din

art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control

de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

5

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot

însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5

judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că, din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție accentuează că, admisibilitatea recursului trebuie

privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme

care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la

examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri

de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este

în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că

modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fata instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie

ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul

instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19

februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu

cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat în examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că, cererea de recurs depusă

de Viorica Gonța este inadmisibilă.

6

Conform art.230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Viorica Gonța se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

7