3ra-1237/22 — obligarea rectificarii titlului de autentificare a dreptului detinatorului de teren si efectuarii modificarilor în Registrul bunurilor imobile
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea rectificarii titlului de autentificare a dreptului detinatorului de teren si efectuarii modificarilor în Registrul bunurilor imobile
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
3ra-1237/22 — obligarea rectificarii titlului de autentificare a dreptului detinatorului de teren si efectuarii modificarilor în Registrul bunurilor imobile (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 3ra-1237/22
2-20038281-01-3ra-01122022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (V. Ciumac)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)
Î N C H E I E R E
01 martie 2023 mun. Chișinău
Colegiul civil comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Iurie Bejenaru
Aliona Miron
examinând admisibilitatea recursului depus de Viorica Gonța,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată
depusă de Viorica Gonța împotriva Primăriei s. Ghidighici, persoane terțe Petru
Graur, Alexandra Graur, Zinaida Bocșanu și Serviciul Cadastral Teritorial
Chișinău din cadrul Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la
obligarea rectificării Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și
efectuării modificărilor în Registrul bunurilor imobile,
împotriva deciziei din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a
casat hotărârea din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a
emis o nouă decizie,
c o n s t a t ă:
La 18 martie 2020, Viorica Gonța a formulat cerere de chemare în judecată
în procedura contenciosului administrativ împotriva Primăriei s. Ghidighici,
persoană terță Serviciul Cadastral Teritorial Chișinău din cadrul Instituției
Publice „Agenția Servicii Publice” solicitând obligarea de a corecta erorile din
Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXXX
cu indicarea corectă a titularului de drept asupra terenului cu numărul cadastral
XXXXX, și anume înlocuirea/restabilirea suprafeței din XXX în XXXX ha,
precum și obligarea Organului Cadastral Teritorial Chișinău de a efectua
modificări în Registrul bunurilor imobile asupra terenului cu numărul cadastral
XXXXX, cu restabilirea suprafeței din XXXX ha în XXXX ha.
În motivarea cererii de chemare în judecată a relatat că la XXXX, mama sa,
defuncta Olga Gonța, i-a donat bunurile imobile situate în s. XXXX, str. XXXX
cu numerele cadastrale: XXX; XXXXX; XXXXX; XXXXX.
La momentul încheierii contractului de donație, autentificat de către notarul
privat din mun. Chișinău, Elena Constantinescu, dreptul de proprietate aparținea
defunctei, inclusiv în temeiul certificatului nr.790 din 25 iunie 1990, eliberat de
1
Sovietul Sătesc Ghidighici, unde expres este specificată suprafața de XXXX ha.
Însă, potrivit Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat la
XXXX, deține în proprietate terenul cu nr. cadastral XXXX cu suprafața de
XXXX ha.
Astfel, reclamanta a invocat că nu este clar cum Primăria s. Ghidighici la
09 iunie 2009 a eliberat Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren,
în condițiile în care potrivit certificatului eliberat de Sovietul Sătesc nr.790,
înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău la 12 iunie 2001, înscris
justificativ, care stă la baza înregistrării dreptului de proprietate figurează
suprafața de XXXX ha.
Din aceste considerente, la 21 februarie 2020, prin intermediul cancelariei
Primăriei s. Ghidighici a depus cerere prealabilă prin care a solicitat efectuarea
corectărilor din Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren
nr.XXXXX, și anume înlocuirea suprafeței din XXXX ha în XXXha.
Prin răspunsul la cererea prealabilă din 12 martie 2020, Primăria
s. Ghidighici, i-a comunicat că defunctei Olga Gonța, i-a fost repartizat în
proprietate privată, prin decizia Consiliului local nr.3/6 din 12 martie 1992, lotul
de teren cu suprafața de XXXX ha, amplasat în s. XXXX, str. XXXX, iar terenul
cu suprafața de XXXX ha, s-a aflat în folosința acesteia.
În opinia reclamantei, răspunsul emis de autoritatea publică locală este
evaziv, lipsit de suport juridic, or, însăși certificatul eliberat de Sovietul sătesc
nr.790 din 25 iunie 1990, pentru suprafața de XXXX ha, este înregistrat la oficiul
cadastral la data de 12 iunie 2001, în aceeași zi de înregistrare cu Titlul vizat.
De altfel, în situația în care Olga Gonța, ulterior Viorica Gonța în urma
donației, a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului cu nr. cadastral
XXXX, situat în s. XXXX, în baza inclusiv a certificatului nr.790 din 25 iunie
1990 și din momentul înscrierii în Registrul bunurilor imobile, aceasta, în sensul
art.500 din Codul civil, se bucură de toate atributele acestui drept cum sunt
dreptul de posesiune, de folosință și de dispoziție.
Prin încheierea protocolară din 10 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani s-au atras în proces în calitate de persoane terțe Petru Graur și
Zinaida Bocșanu (f.d.162 verso, vol.I).
Prin încheierea protocolară din 19 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani s-a atras în proces în calitate de persoană terță Alexandra Graur (f.d.163,
vol.I).
Prin hotărârea din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a
respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de Viorica
Gonța, reprezentată de avocatul Dorin Cojocaru, împotriva Primăriei Ghidighici,
persoane terțe Petru Graur, Alexandra Graur, Zinaida Bocșanu și Serviciul
Cadastral Teritorial Chișinău din cadrul Agenției Servicii Publice cu privire la
contestarea actelor administrative (f.d.165, vol.I).
Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 09 august 2021 și la 14 iulie
2021, cu respectarea termenului prevăzut de art.232 din Codul administrativ,
Viorica Gonța a depus apel, iar la 29 decembrie 2021, a prezentat motivarea
apelului împotriva hotărârii din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, solicitând casarea hotărârii contestate și emiterea unei noi hotărâri prin
2
care să fie admisă integral acțiunea în sensul formulat (f.d.174, 176-177, 192-197,
vol.I).
Prin decizia din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a casat hotărârea
din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și în partea respingerii
pretenției cu privire la obligarea Organului Cadastral Teritorial Chișinău de a
efectua modificări în Registru asupra terenului cu nr. cadastral XXXXX, cu
restabilirea suprafeței din XXXX ha în XXXX ha, s-a emis o nouă decizie cu
privire la declararea pretenției ca inadmisibilă.
În rest, hotărârea din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-
a menținut (f.d.71-86, vol.II).
Instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiată soluția primei instanțe în
partea respingerii pretenției cu privire la obligarea Organului Cadastral Teritorial
Chișinău de a efectua modificări în Registrul bunurilor imobile asupra terenului
cu nr. cadastral XXXXX, cu restabilirea suprafeței din XXXX ha în XXXX ha,
fiind interpretate eronat normele de drept material.
Instanța ierarhic inferioară a punctat că în procedura de contencios
administrativ, reclamanta nu poate formula pretenții împotriva unei persoane
terțe, considerente din care pretenția formulată de Viorica Gonța cu privire la
obligarea Organului Cadastral Teritorial Chișinău de a efectua modificări în
Registru asupra terenului cu nr. cadastral XXXXX, cu restabilirea suprafeței din
XXXX ha în XXXXX ha, a fost declarată inadmisibilă.
Totodată, cu referire la prevederile art.20 din Codul funciar, instanța de apel
a apreciat ca fiind întemeiată și justă soluția primei instanțe de respingere a
pretenției reclamantei cu privire la obligarea administrației publice locale –
Primăria s. Ghidighici de a corecta erorile din Titlu de autentificare a dreptului
deținătorului de teren nr.XXXXX, cu indicarea corectă a titularului de drept
asupra terenului cu nr. cadastral XXXXX, și anume înlocuirea/restabilirea
suprafeței din XXXX în XXXX ha.
Reținând, ca fiind aplicabile, dispozițiile art.35 alin.(1), (4) lit.a) și b), art.36
alin.(1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25 februarie 1998,
art.91 alin.(1) și art.92 alin.(1) din Codul civil (în redacția din 26 decembrie 1964,
în vigoare până la 06 iunie 2002), instanța ierarhic inferioară a catalogat ca fiind
justă concluzia primei instanțe că, certificatul Sovietului sătesc de deputați ai
poporului Ghidighici, raionul Frunze al RSSM, Biroul Inventarierii Tehnice
Călărași nr.790 nu confirmă drepturile deținătorilor de teren și nu poate conferi
apelantei dreptul de proprietate asupra terenului de XXXX m2, or, proprietar
exclusiv asupra acestuia a fost statul.
În acest context, instanța de apel a punctat că Olgăi Gonța (mama
apelantei/reclamantei), i-a fost atribuit în proprietate terenul cu nr. cadastral
XXXXX cu suprafața totală de XXXX ha, amplasat în mun. XXXX, s. XXXX,
str. XXXX, iar terenul cu suprafața de XXXX ha s-a aflat în folosința acesteia.
La 28 iulie 2022, Viorica Gonța a depus recurs nemotivat împotriva deciziei
din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la 11 noiembrie 2022, a prezentat
motivarea recursului împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea
integrală a deciziei din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din
14 iulie 2021 a instanței de fond, cu restituirea cauzei spre rejudecare (f.d.89,
109-118, vol.II).
3
În susținerea recursului, recurenta a indicat motivele de fapt și de drept
invocate pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel.
Totodată, și-a manifestat dezacordul cu decizia din 13 iulie 2022 a Curții de
Apel Chișinău pe care o consideră ilegală și neîntemeiată, întrucât în opinia sa,
aceasta a fost emisă cu aplicarea și interpretarea eronată a normelor de drept
material și procedural.
Mai consideră că în conținutul art.207 din Codul administrativ, nu se
regăsește vreun temei, care să prevadă că acțiunea să fie declarată inadmisibilă pe
motiv că a fost intentată în privința terțului. Astfel, în viziunea recurentei, instanța
de apel a aplicat o normă juridică care este străină situației de fapt existentă în
cazul dedus judecății. Iar, prin aplicarea art.207 din Codul administrativ, la
declararea inadmisibilă a pretenției sale, Curtea de Apel Chișinău a atribuit în
cazul dat, un grad mai mare de abstracție.
Recurenta a relevat o altă încălcare de procedură a primei instanțe asupra
căreia instanța de apel nu s-a expus, și anume că deși terenul său se mărginește
cu ale vecinilor Petru Graur și Alexandra Graur, Zinaida Bocșanu, Gheorghe
Furtună, Teodora Busuioc, Iurie Bouroș și Ion Lungu, prima instanță a atras în
proces numai vecinii Alexandra Graur, Petru Graur și Zinaida Bocșanu. Astfel,
prima instanță a soluționat problema celorlalți vecini, fără participarea acestora în
proces.
De asemenea, recurenta a precizat că nu a fost atras în proces notarul privat
Elena Constantinescu, iar discuțiile asupra legalității Contractului de donație
autentificat de către ea, au avut loc în lipsa ei și instanța de fond nu a stabilit cum
notarul a ajuns la concluzia de a autentifica suprafața terenului donat de XXXX
ha, indicând în contract Certificatul nr.790 din 21 iunie 1990 conform căruia
terenul Olgăi Gonța avea suprafața de XXXX ha și Titlul de autentificare a
deținătorului de teren nr.XXXXX, în care suprafața terenului Olgăi Gonța
constituie XXXX ha.
În final, Viorica Gonța a subliniat că instanțele ierarhic inferioare, prin
prisma art.20 din Codul funciar, au respins pretenția sa privind obligarea
administrației publice locale – Primăria s. Ghidighici de a corecta erorile din
Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr.XXXXX, cu indicarea
corectă a titularului de drept asupra terenului cu nr. cadastral XXXXX, și anume
înlocuirea/restabilirea suprafeței din XXXX în XXXX ha, însă fără a lua în
considerare Actul de constatare din 2018, ce atestă că terenul, care actualmente îi
aparține are suprafața de XXX ha și nu XXXX ha. Totodată, actul menționat nu a
fost semnat de către proprietarii terenurilor adiacente.
De asemenea, instanțele ierarhic inferioare nu au stabilit, ce suprafață au
avut terenurile vecinilor, care le-au fost date în folosință, adiacente terenului său
și care este suprafața acestora după repartizarea lor în proprietate, conform
prevederilor Legii nr.514/1991.
Conform art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca
instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
În conformitate cu art.245 alin.(1) și (2) Cod administrativ, recursul se
depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel
transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul
4
judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de
30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu
cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 13 iulie 2022, în
ședință publică (f.d.71, 72-86, vol.II).
Din materialele cauzei rezultă că, la 14 iulie 2022, prin intermediul poștei
electronice, Curtea de Apel Chișinău a notificat recurentei Viorica Gonța copia
dispozitivului deciziei din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.88, vol.II).
La 28 iulie 2022, Viorica Gonța a depus recurs nemotivat împotriva deciziei
din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei
instanței de apel și a hotărârii din 14 iulie 2021 a instanței de fond, cu restituirea
cauzei spre rejudecare (f.d.89, vol.II).
Materialele cauzei atestă că, la 03 noiembrie 2022, prin intermediul poștei
electronice, Curtea de Apel Chișinău a notificat recurentei Viorica Gonța copia
deciziei motivată din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.96, vol.II).
La 11 noiembrie 2022, Viorica Gonța a depus recursul motivat împotriva
deciziei instanței de apel, solicitând casarea integrală a deciziei instanței de apel și
a hotărârii din 14 iulie 2021 a instanței de fond, cu restituirea cauzei spre
rejudecare (f.d.109-118, vol.II).
Astfel, instanța de recurs conchide că Viorica Gonța a depus recursul cu
respectarea termenilor prevăzuți de art.245 din Codul administrativ.
La 01 decembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
Primăriei s. Ghidighici, Serviciului Cadastral Teritorial Chișinău, lui Petru Graur,
Zinaida Graur, Zinaida Bocșanu copia recursului depus de Viorica Gonța, cu
înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.121, vol.II).
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului depus de
Viorica Gonța, intimații și persoanele terțe nu și-au valorificat dreptul procedural
respectiv și nu au depus referințe.
Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră recursul depus de Viorica Gonța inadmisibil, din următoarele
motive.
Prin prisma art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este
inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin.(2) din
art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile
enumerate la literele a)-f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control
de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”
denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp
oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu
5
prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot
însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5
judecători.
În această ordine de idei, instanța de recurs reține că, din Codul administrativ
dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a
cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept
procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,
într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Instanța de recurs reține că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de
recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile
nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale
reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea
recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,
motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe
care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție accentuează că, admisibilitatea recursului trebuie
privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme
care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la
examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri
de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea
succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este
în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși
natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această
privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).
Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel
(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că
modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fata instanțelor ierarhic
superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie
ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul
instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19
februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței
CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu
cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,
Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, Completul specializat în examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că, cererea de recurs depusă
de Viorica Gonța este inadmisibilă.
6
Conform art.230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Recursul depus de Viorica Gonța se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Iurie Bejenaru
Aliona Miron
7