3ra-1075/22 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-1075/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 3ra–1075/22
2-2203628501-3ra-13102022
Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)
D E C I Z I E
22 februarie 2023 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
Aliona Miron
Nicolae Craiu
examinând recursul depus de Sergiu Drangoi, reprezentat de avocatul Verginia
Baltag,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de
către Sergiu Drangoi împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la
anularea actului administrativ,
împotriva hotărârii din 13 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă:
La 16 martie 2022, Sergiu Drangoi a depus cerere de chemare în judecată în
procedura contenciosului administrativ împotriva Autorității Naționale de Integritate
cu privire la anularea actului administrativ.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 24 septembrie 2021, de către
inspectorul principal de integritate din cadrul Autorității Naționale de Integritate,
Serghei Pleșca, prin procesul-verbal nr. 818/18, a fost inițiată procedura de control
privind respectarea regimului juridic de interese în privința sa, ex-director interimar al
Societății pe Acțiuni „Drumuri Cahul”.
A menționat că, ulterior, la 23 februarie 2022 a fost emis actul de constatare nr.
69/18 potrivit căruia s-a constatat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese
de către el, ex-director interimar al Societății pe Acțiuni „Drumuri Cahul” manifestată
prin nedeclararea și nesoluționarea a două episoade de conflicte de interese apărute la
încheierea contractelor de vânzare-cumpărare nr. 58/2020 din 5 octombrie 2020 și nr.
1 din 1 aprilie 2021 cu Societatea cu Răspundere Limitată „Vigtrans-Sud”. Astfel, s-a
constatat că el a încheiat contractele de vânzare-cumpărare nr. 58/2020 din 5 octombrie
2020 și nr. 1 din 1 aprilie 2021 cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de
interese. În calitate de sancțiuni au fost aplicate față de el decăderea din dreptul de a
ocupa funcții publice și de demnitate publică, pentru o perioadă de 3 ani, cu
înregistrarea mențiunii în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa
funcție publică sau de demnitate publică; s-a asigurat demararea procesului de aplicare
1
în privința sa, ex-director interimar al Societății pe Acțiuni „Drumuri Cahul” a măsurii
de constrângere prevăzute de Codul contravențional, pentru săvârșirea faptelor
constatate la pct.1.
Reclamantul a notat că, potrivit actului de constatare inspectorul de integritate a
examinat respectarea regimului juridic al conflictului de interese în raport cu două
întreprinderi cu care Societatea pe Acțiuni „Drumuri Cahul” a avut relații comerciale:
Societatea cu Răspundere Limitată „Constdrum” și Societatea cu Răspundere Limitată
„Vigtrans-Sud”.
În raport cu Societatea cu Răspundere Limitată „Constdrum”, inspectorul de
integritate a stabilit soluționarea conflictului de interese prin procedura stabilită de art.
12 alin.(4) și art. 14 alin.(3) și alin.(4) ale Legii privind declararea averii și a intereselor
personale nr. 133 din 17 iunie 2016, corespunzător la acest capitol nu a fost constatată
nici o încălcare din partea sa.
Iar cu privire la Societatea cu Răspundere Limitată „Vigtrans-Sud”, inspectorul de
integritate a susținut că subiectul declarării a omis să prevină de comun acord cu
Consiliul societății apariția eventualelor conflicte între interesele personale și cele
profesionale.
În opinia reclamantului concluziile inspectorului de integritate cu referire la
încălcările regimului juridic al conflictelor de interese admise de către el sunt eronate
și derivă din interpretarea extensivă defavorabilă a prevederilor legale. Mai mult decât
atât, la caz lipsește motivarea juridică și faptică a modului în care a fost constatată
încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, precum și inspectorul de
integritate a admis erori evidente și a operat cu noțiuni și circumstanțe nedemonstrate
în cadrul procesului de examinare a situației de fapt.
Reclamantul a precizat că circumstanța care a stat la baza emiterii actului
administrativ defavorabil este că a fost numit în funcția de director interimar al
Societății pe Acțiuni „Drumuri Cahul” prin hotărârea Consiliului societății din 16
august 2020. Astfel că la 17 august 2020, între el și Societatea pe Acțiuni „Drumuri
Cahul” a fost semnat contractul individual de muncă nr. 01 cu privire la angajarea sa
în funcția de director interimar, valabil până la numirea directorului general sau a altui
director general interimar. Pe parcursul activității în calitate de director interimar, el a
semnat mai multe contracte cu agenți economici, care activează în domeniul
construcției, renovării și reparației drumurilor.
A specificat că la caz, prin prisma respectării regimului juridic al conflictelor de
interese au fost examinate contractele încheiate între Societatea pe Acțiuni „Drumuri
Cahul” și Societatea cu Răspundere Limitată „Constdrum”, precum și dintre Societatea
pe Acțiuni „Drumuri Cahul” și Societatea cu Răspundere Limitată „ Vigtrans-Sud”.
Cu referire la relațiile economice dintre Societatea pe Acțiuni „Drumuri Cahul” și
Societatea cu Răspundere Limitată „Constdrum” a explicat că nu a fost stabilită
încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese.
Reclamantul a precizat că a declarat conflictul de interese conform prevederilor
legale în privința Societății cu Răspundere Limitată „Constdrum”, deoarece cunoștea
că unicul fondator/asociat al acestei întreprinderi este fratele său Igor Drangoi.
Ce ține de relațiile comerciale între Societatea pe Acțiuni „Drumuri Cahul” și
Societatea cu Răspundere Limitată „Vigtrans-Sud” au fost stabilite, prin actul de
constatare, două situații de încălcare a regimului juridic al conflictelor de interese, la
2
semnarea contractului de vânzare-cumpărare nr. 58/2020 din 5 octombrie 2020 și a
contractului de vânzare-cumpărare nr. 1 din 1 aprilie 2021.
Reclamantul a afirmat că aceste două întreprinderi au fost fondate de către persoane
diferite în calitate de unic fondator, ulterior asociat, iar afirmația precum că acestea au
fost fondate de către Victor Vrabii, care le administrează în paralel și este beneficiarul
efectiv este eronată, contrară probelor acumulate la dosarul administrativ.
Deci, Sergiu Drangoi a susținut că, la semnarea contractelor respective nu exista
nici un temei de fapt sau de drept care să justifice existenta vreunui conflict de interese.
Din numele Societății cu Răspundere Limitată „Vigtrans-Sud” contractele au fost
semnate de către administratorul statutar și unicul fondator al acestei întreprinderi -
Victor Vrabii.
Prin urmare, reclamantul a explicat că, respectivul criteriu – vizarea unor persoane
apropiate sau persoane fizice/juridice cu care ar exista relații patrimoniale, este evident
că nu poate fi aplicat situației examinate de către inspectorul de integritate. Or, conform
art. (2) din Legea nr. 133/2016, persoană apropiată este soțul/soția, copilul,
concubinul/concubina subiectului declarării, persoana aflată la întreținerea subiectului
declarării, de asemenea persoana înrudită prin sânge sau prin adopție cu subiectului
declarării (părinte, frate/soră, bunic/bunică, nepot/nepoată, unchi/mătușă) și persoana
înrudită prin afinitate cu subiectul declarării (cumnat/cumnată, socru/soacră,
ginere/noră).
Reclamantul a declarat că nu are relații de afinitate, rudenie sau alt gen de relație
apropiată cu administratorul, care este și beneficiarul efectiv al Societății cu
Răspundere Limitată „Vigtrans-Sud”, precum și nu are și nu a avut relații patrimoniale
cu respectiva întreprindere. Lipsa rudeniei dintre Sergiu Drangoi și Victor Vrabii se
demonstrează prin extrasul din Registrul de stat al populației din 24 septembrie 2021,
iar lipsa relațiilor patrimoniale cu Societatea cu Răspundere Limitată „Vigtrans-Sud”
se probează prin răspunsurile nr. 9502 din 6 octombrie 2021 și nr. 9950 din 18
octombrie 2021 ale Societății cu Răspundere Limitată ”Vigtrans-Sud”, prin care se
infirmă acordarea împrumuturilor, donațiilor sau altor plăți sau bunuri din contul
companiei către Sergiu Drangoi.
Reclamantul a opinat că pentru a constata conflictul real de interese urmează a fi
probată afilierea (care se poate manifesta prin relațiile de rudenie, afinitate sau relațiile
economice) a lui Sergiu Drangoi ca persoană fizică și persoana juridică Societatea cu
Răspundere Limitată „Vigtrans-Sud”. Iar, conform dispozițiilor art. 203 din Codul
civil, persoane afiliate persoanei juridice se consideră a) membrii consiliului, membrii
organului executiv, membrii comisiei de cenzori, persoanele cu funcții de răspundere
ale organizației gestionare (administrator fiduciar), conducătorul auditorului care
exercită funcțiile comisiei de cenzori, alte persoane cu funcții de răspundere, după caz
(conducătorii sucursalelor, contabilul-șef etc.); b) soțul/soția, rudele și afinii pînă la
gradul al doilea inclusiv ale persoanelor fizice specificate la lit. a); c) persoana fizică
sau juridică care, individual ori împreună cu persoanele specificate la lit. a) și b), deține
controlul în persoana juridică respectivă; d) societatea comercială în care persoana
juridică respectivă, individual sau împreună cu persoanele specificate la lit. a) și b),
deține controlul; e) persoana juridică împreună cu persoanele specificate la lit. a) sau
persoana fizică care acționează în numele ori pe contul persoanei juridice respective;
f) persoana juridică împreună cu persoanele sale afiliate specificate la lit. a) sau
persoana fizică în numele ori pe contul căreia acționează persoana juridică respectivă;
3
g) persoana juridică împreună cu persoanele specificate la lit. a) sau persoana fizică
care acționează în comun cu persoana juridică respectivă; h) persoana juridică care, în
comun cu persoana juridică dată, se află sub controlul unei persoane terțe.
Prin prisma dispozițiilor legale enunțate, a susținut că el nu este persoană afiliată
societății „Vigtrans-Sud”, fapt care rezultă inclusiv din prevederile art. 203 din Codul
civil expus supra. Potrivit legislației în vigoare, afilierea sa cu Societatea cu
Răspundere Limitată „Constrdrum” și afilierea dintre Societatea cu Răspundere
Limitată „Constdrum” și Societatea cu Răspundere Limitată ”Vigtrans-Sud” nu
presupune existența unui interes personal sau influența asupra obiectivității exercitării
obligațiilor de serviciu din partea reclamantului. Competența sa de a semna contractele
respective a fost examinată în cadrul ședinței Consiliului Societății pe Acțiuni
„Drumuri Cahul” din 16 decembrie 2021. Dreptul de a semna din numele societății
respectivele contracte este stipulat expres la art. 2.2. pct. 20) din contractul individual
de muncă și art. 69 alin.(2) din Legea cu privire la societățile pe acțiuni. Aceste
tranzacții nu fac parte din categoria tranzacțiilor de proporții sau a celor cu conflict de
interese a căror aprobare necesită implicarea consiliului de administrare, fapt confirmat
inclusiv prin lucrările consiliului din 16 decembrie 2021.
Astfel, potrivit constatărilor membrilor Consiliului societății se atestă că relațiile
economice dintre Societatea pe Acțiuni „Drumuri Cahul” și Societatea cu Răspundere
Limitată „Vigtrans-Sud” nu au fost inițiate de Sergiu Drangoi, dar au avut loc inclusiv
în perioada anterioară numirii acestuia în funcție.
Totodată a indicat că, în perioada exercitării de reclamant a atribuțiilor de director
interimar al societății (august 2020-octombrie 2021) costul procurărilor de materiale
de construcții a scăzut cu circa 75%. Din considerentele enunțate se prezumă că
reclamantul în calitate de director interimar nu a facilitat încheierea vreunui contract
sau executarea acestuia în favoarea persoanei juridice Societății cu Răspundere
Limitată ”Vigtrans-Sud”.
A mai invocat că cantitatea de materiale de construcție, prețul definitiv al acestora,
precum și livrarea lor nu sunt stipulate prin contract. Cantitatea de materiale era
determinată pentru moment de necesitățile Societății pe Acțiuni „Drumuri Cahul”, iar
prețul, calitatea și livrarea sunt stabilite definitiv prin facturile fiscale, care nu au fost
semnate de către Sergiu Drangoi. Fără a participa nemijlocit la cererea de livrare a
mărfii, la controlul calității și stabilirea prețului definitiv se prezumă că reclamantul nu
a avut posibilitatea reală de a influența executarea contractelor în favoarea anumitor
persoane.
Astfel, reclamantul Sergiu Drangoi a solicitat anularea Actului de constatare nr.
69/18 din 23 februarie 2022 al Autorității Naționale de Integritate.
Prin hotărârea din 13 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă acțiunea
depusă de către Sergiu Drangoi.
La data de 23 iunie 2022, Sergiu Drangoi, reprezentat de avocatul Verginia Baltag,
a depus recurs nemotivat, iar la 26 octombrie 2022 a prezentat motivarea recursului
împotriva hotărârii din 13 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea
acestuia, casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi decizii de admitere
integrală a acțiunii.
În argumentarea cererii de recurs, recurentul a invocat că hotărârea recurată este
ilegală și neîntemeiată, deoarece instanța de judecată la adoptarea acesteia nu a elucidat
4
pe deplin toate temeiurile legale invocate, cât și a aplicat eronat normele de drept
material care vin în contradicție cu circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei.
În opinia recurentului, la examinarea cauzei instanța de fond a lăsat fără apreciere
argumentele sale referitor la încălcarea termenului procedurii administrative, aplicarea
Legii nr. 133 cu efect retroactiv, încălcarea competenței și lipsa probatoriului la
stabilirea acțiunilor concertate în practica activității de reparație și întreținere a
drumurilor cu alte companii, precum și lipsa relațiilor personale și/sau patrimoniale cu
Societatea cu Răspundere Limitată „Vitgrants Sud” sau cu persoane afiliate acesteia.
Recurentul a opinat că Autoritatea Națională de Integritate nu a respectat termenele
legale în procedură administrativă, or, potrivit materialelor cauzei se atestă că, la 19
august 2021 la Autoritate a fost înregistrată sesizarea cu nr. 7327 procurorului în
Procuratura Anticorupție, oficiul sud Anatolie Ciuleacu, care a fost repartizată aleatoriu
inspectorului de integritate Serghei Pleșca la data de 9 septembrie 2021. Deși, conform
normelor legale, la caz art.30 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de
Integritate, aceasta urma a fi repartizată imediat, în aceeași zi.
Recurentul a mai menționat că concluziile inspectorului de integritate reținute
integral de Curtea de Apel Chișinău, cu referire la încălcarea regimului juridic al
conflictelor de interese de către recurent sunt eronate și derivă din interpretarea
extensivă defavorabilă a prevederilor legale. Mai mult decât atât lipsește motivarea
juridică și faptică a modului în care a fost constatată încălcarea regimului juridic al
conflictelor de interese, precum și inspectorul de integritate admite erori evidente și
operează cu noțiuni și circumstanțe nedemonstrate în cadrul procesului de examinare
a situației de fapt.
Prin referința depusă la 9 noiembrie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a
solicitat respingerea cererii de recurs depusă de către Sergiu Drangoi, reprezentat de
avocatul Verginia Baltag.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de
apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se
depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de
apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă
Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de
apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la
instanța de apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat hotărârea contestată la 13 iunie 2022,
dispozitivul hotărârii fiind notificat recurentului și reprezentantului acestuia, prin
intermediul poștei electronice, la data de 16 iunie 2022 (f.d.71).
Totodată, hotărârea motivată din 13 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost
notificată recurentului Sergiu Drangoi și reprezentantului acestuia – avocatul Verginia
Baltag, la data de 6 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice (f.d.77).
Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ menționează că Sergiu Drangoi, reprezentat de avocatul Verginia Baltag,
s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245
din Codul administrativ.
Prin încheierea din 14 decembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție recursul depus
de către Sergiu Drangoi, reprezentat de avocatul Verginia Baltag s-a numit spre
examinare în fond, în complet de cinci judecători.
5
În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,
Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.
În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces
pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele
recurentului precum și a intimatului expuse în referință, au fost expuse cu suficientă
claritate.
Studiind materialele dosarului, în raport cu argumentele invocate în recurs,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul depus de Sergiu Drangoi, reprezentat de avocatul
Verginia Baltag, urmează a fi admis, casată integral hotărârea primei instanțe, cu
emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii, din motivele ce succed.
Conform art.248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul,
Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral
decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.
În conformitate cu art.194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de
examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din
oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului
material.
Aplicabile litigiului sunt și prevederile art.244 alin.(2) coroborat cu art.231 alin.(2)
din Codul administrativ, care reglementează că, pentru procedura de recurs se aplică
corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului
capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile
cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.
La acest capitol, se rețin și dispozițiile art. 22 alin.(1) coroborat cu art. 219 alin.(1)
din Codul administrativ, care stipulează că, instanța de judecată este obligată să
cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind
legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de
participanți.
Conform art. 224 alin.(1) lit. a) din Codul administrativ, examinând acțiunea în
contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă una dintre următoarele
hotărâri: în baza unei acțiuni în contestare, anulează în tot sau în parte actul
administrativ individual, precum și o eventuală decizie de soluționare a cererii
prealabile, dacă acestea sunt ilegale și prin ele reclamantul este vătămat în drepturile
sale.
Autoritățile publice și instanțele de judecată competente, conform art. 21 din Codul
administrativ, trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative.
Exercitarea atribuțiilor legale nu poate fi contrară scopului pentru care acestea au fost
reglementate. Autoritățile publice și instanțele de judecată competente nu pot dispune
limitarea exercitării drepturilor și a libertăților persoanelor decât în cazurile și în
condițiile expres stabilite de lege.
Colegiul lărgit notează că unul dintre principiile procedurii de contencios
administrativ potrivit art. 36 din Codul administrativ, constituie principiul supremației
dreptului, care prevede că instanța de judecată competentă să soluționeze acțiunile în
6
contencios administrativ este obligată să respecte principiul supremației dreptului, în
conformitate cu care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui sunt considerate
valori supreme și sunt garantate de stat. Instanțele de judecată competente aplică
principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a jurisprudenței Curții
Europene pentru Drepturile Omului.
Conform jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului instanța de
judecată, potrivit regulilor unui proces echitabil pornind de la aprecierea rolului
determinant al concluziilor sale, are obligația să examineze efectiv problemele
esențiale care îi sunt supuse aprecierii (cauza Hirro Balani c. Spaniei, nr.18064/91 din
09 decembrie 1994 §27).
Articolul 93 din Codul administrativ stipulează că, fiecare participant probează
faptele pe care își întemeiază pretenția. Prin derogare de la prevederile alin.(1), fiecare
participant probează faptele atribuite exclusiv sferei sale. Reglementări suplimentare
sau derogatorii sunt admisibile doar în baza prevederilor legale.
Din actele cauzei rezultă că, la 16 martie 2022, Sergiu Drangoi s-a adresat în
instanța de judecată cu prezenta acțiune, în procedura contenciosului administrativ,
împotriva Autorității Naționale de Integritate, solicitând anularea Actului de constatare
nr. 69/18 din 23 februarie 2022.
Fiind învestită cu judecarea cauzei în prima instanță, Curtea de Apel Chișinău prin
hotărârea din 13 iunie 2022 a respins acțiunea depusă de către Sergiu Drangoi.
În argumentarea soluției de respingere a acțiunii, prima instanță a notat că Sergiu
Drangoi, ex-director interimar al Societății pe Acțiuni „Drumuri Cahul” cu derogare
de la normele de drept, a admis încălcarea regimului conflictului de interese, ca urmare
a examinării cererii/demersului, dispunând încheierea contractelor de vânzare-
cumpărare nr.58/2020 din 5 octombrie 2020 și nr.1 din 1 aprilie 2021 cu Societatea cu
Răspundere Limitată „Vigtrans-Sud”.
Instanța de fond a reținut ca fiind justă concluzia inspectorului de integritate
precum că, nu există dubii că, subiectul controlului a fost chemat să încheie două
contracte cu caracter patrimonial în circumstanțe în care plana interesul personal apărut
din relațiile specifice pe care le are cu Societatea cu Răspundere Limitată „Vigtrans-
Sud” și cele trei companii specializate în domeniul restaurării și construcții drumurilor
(Societatea pe Acțiuni „Drumuri Cahul”, societatea „Constdrum” și societatea
„Vigtrans-Sud) au realizat fapte economice reciproce nu din simplă coincidență.
În rezultat, prima instanță a conchis că, Actul de constatare nr. 69/18 din 23
februarie 2022 este motivat, legal și întemeiat, adoptat cu respectarea normelor de drept
material și procedural. Or, de către autoritatea publică pârâtă a fost respectată
procedura de emitere a actului administrativ, actul este emis de către un organ
competent și în corespundere cu normele legii materiale aplicabile speței, iar careva
abateri la emiterea actului administrativ individual defavorabil emis în privința
reclamantului Drangoi Sergiu de către Autoritatea Națională de Integritate, nu au fost
constatate.
Efectuând controlul judiciar al hotărârii din 13 iunie 2022 a Curții de Apel
Chișinău, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție consideră că soluția dată de către instanța ierarhic inferioară
este neîntemeiată, fapt ce rezultă din aprecierea arbitrară a probelor administrate la
7
materialele cauzei și interpretarea eronată a prevederilor legale aplicabile raportului
juridic litigios.
Conform art. 10 alin.(1) din Codul administrativ, actul administrativ individual este
orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică
pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a
produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor
juridice de drept public.
Potrivit art. 11 alin.(1) din Codul administrativ, actele administrative individuale
pot fi: a) acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni,
sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în
tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat; b) acte favorabile – actele care creează
destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj de orice fel.
Reieșind din prevederile art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice
drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin
activitate administrativă.
Din dispozițiile art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate
administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept
poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid
instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios
administrativ, conform prezentului cod.
În corespundere cu art.118 alin.(1) din Codul administrativ, motivarea este
operațiunea administrativă prin care se expun considerentele care justifică emiterea
unui act administrativ individual. În motivare se indică temeiurile esențiale de drept și
de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa. Din
motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și punctele de vedere
din care autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului discreționar. Motivarea
trebuie să se refere și la argumentele expuse în cadrul audierii.
Potrivit art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, orice persoană care revendică
încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice
poate înainta o acțiune în contencios administrativ.
Conform art. 206 alin.(1) din Codul administrativ, o acțiune în contencios
administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui act
administrativ individual (acțiune în contestare).
Instanța de recurs reiterează că, obiect al litigiului dedus judecății îl constituie
anularea actului administrativ – actul de constatare nr. 68/18 din 23 februarie 2022,
prin care s-a stabilit încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către
Sergiu Drangoi.
În conformitate cu art.28 alin. (1) din Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la
Autoritatea Națională de Integritate, autoritatea efectuează controlul averii și al
intereselor personale din oficiu ori la sesizarea unor persoane fizice sau juridice, în
conformitate cu prevederile prezentei legi și ale metodologiei de efectuare a controlului
averii și al intereselor personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor
de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor. Sesizarea făcută de
persoane fizice sau juridice cu rea-credință atrage după sine răspunderea juridică a celui
care a făcut sesizarea.
Conform art. 30 alin. 1) din aceeași Lege, sesizările depuse de persoanele fizice sau
persoanele juridice de drept public sau de drept privat, precum și cele din oficiu se
8
înregistrează imediat și se repartizează aleatoriu prin sistemul electronic de distribuire
a sesizărilor.
Reieșind din prevederile art. 31 alin. (1) din Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu
privire la Autoritatea Națională de Integritate, în termen de 15 zile de la data repartizării
sesizărilor, inspectorul de integritate efectuează verificarea prealabilă a acestora. În
cadrul verificării prealabile, inspectorul de integritate verifică respectarea condițiilor
de formă și conținut ale sesizărilor și existența bănuielii rezonabile privind încălcarea
regimului juridic de declarare a averii și a intereselor personale. Verificarea prealabilă
include validarea datelor din declarațiile de avere și interese personale prin intermediul
sistemului informațional e-Integritate. Verificarea prealabilă se finalizează cu emiterea
unui proces-verbal de inițiere a controlului sau de refuz al inițierii controlului.
Potrivit art.37 alin.(1) din aceeași Lege, după repartizarea aleatorie a sesizării de
efectuare a controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese,
al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate va dispune
începerea controlului.
Din suportul probatoriu anexat la materialele cauzei rezultă cu certitudine că, la 19
august 2021, la Autoritatea Națională de Integritate a fost înregistrată sesizarea nr.1635
din 16 august 2021 a Procuraturii Anticorupție, Oficiul Sud, în conținutul căreia au fost
expuse mai multe pretinse conflicte de interese admise de către Sergiu Drangoi în
calitate de director interimar la Societatea pe Acțiuni „Drumuri Cahul”, fiind solicitată
verificarea acțiunilor acestuia, sub aspectul admiterii unui eventual conflict de interese.
La data de 24 septembrie 2021, inspectorul de integritate Serghei Pleșca, căruia i-
a fost repartizată sesizarea, a întocmit procesul-verbal de inițiere a controlului nr.
818/18, prin care a dispus inițierea controlului privind respectarea regimului juridic al
conflictelor de interese în privința lui Sergiu Drangoi, conducător al Societății pe
Acțiuni „Drumuri Cahul”, și informarea acestuia despre aceasta și drepturile prevăzute
în art. 33 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.
Drept urmare, prin notificările nr. 04-18/5489 și nr. 04-18/5488 din 24 septembrie
2021, Sergiu Drangoi a fost informat despre faptul inițierii controlului în baza sesizării,
fiindu-i explicate drepturile de care dispune în cadrul acestui control.
Ulterior, la 5 ianuarie 2022, prin notificarea nr.04-18/51, Autoritatea Națională de
Integritate a solicitat lui Sergiu Drangoi prezentarea punctului de vedere pe marginea
suspiciunii în admiterea conflictului de interese consumat, la stabilirea relațiilor
contractuale cu Societatea cu Răspundere Limitată „Vigtrans-Sud”.
La data de 13 ianuarie 2022, Sergiu Drangoi, a depus la Autoritatea Națională de
Integritate punctul de vedere în formă scrisă, în conținutul căreia a susținut asupra lipsei
conflictului de interese. A menționat că a semnat contractele de vânzare-cumpărare cu
Societatea cu Răspundere Limitată „Vigtrans-Sud” în limitele competențelor
funcționale, fără a avea vreun interes personal și fără să existe o afiliere.
Conform art. 20 alin. (1) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională
de Integritate, inspectorul de integritate are următoarele drepturi: c) să acceseze on-
line, gratuit, registrele de stat ale organizațiilor, indiferent de tipul de proprietate și
forma juridică de organizare a acestora, în exercitarea atribuțiilor ce țin de verificarea
averilor și a intereselor personale, a conflictelor de interese, incompatibilităților,
restricțiilor și limitărilor.
9
Inspectorul de integritate Serghei Pleșca examinând înscrisurile administrate în
cursul procedurii de control, la 23 februarie 2022, a emis actul de constatare nr. 68/18,
prin care a decis:
- constatarea încălcării regimului juridic al conflictelor de interese de către Sergiu
Drangoi, ex-director interimar al Societății pe Acțiuni „Drumuri Cahul”, manifestat
prin nedeclararea și nesoluționarea conflictelor de interese apărute la încheierea
contractelor de vânzare-cumpărare nr.58/2020 din 5 octombrie 2020 și nr.1 din 1 aprilie
2021 cu Societatea cu Răspundere Limitată „Vigtrans-Sud”;
- constatarea că Sergiu Drangoi, ex-director interimar al Societății pe Acțiuni
„Drumuri Cahul” a încheiat contractele de vânzare-cumpărare nr. 58/2020 din 5
octombrie 2020 și nr.1 din 1 aprilie 2021, cu încălcarea dispozițiilor legale privind
conflictul de interese;
- decăderea lui Sergiu Drangoi din dreptul de a exercita o funcție publică sau de
demnitate publică, inclusiv funcția de primar cu excepția celor electorale, pe o perioadă
de 3 ani de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care
se confirmă existența conflictului de interese;
- înscrierea lui Sergiu Drangoi în registrul de stat al persoanelor care au interdicția
de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică de la data revocării mandatului,
de la data rămânerii definitive a actului de constatare, ori din data rămânerii definitive
și irevocabile a hotărârii judecătorești;
- asigurarea demarării procesului de aplicare în privința lui Sergiu Drangoi, ex-
director interimar al Societății pe Acțiuni „Drumuri Cahul”, a măsurii de constrângere
prevăzute de Codul contravențional, pentru săvârșirea faptelor constatate la pct.1.
Din accepțiunea art. 2 din Legea privind declararea averii și a intereselor personale
nr. 133 din 17 iunie 2016, conflict de interese reprezintă situația în care subiectul
declarării are un interes personal ce influențează sau ar putea influența exercitarea
imparțială și obiectivă a obligațiilor și responsabilităților ce îi revin potrivit legii;
interes personal este orice interes material sau nematerial al subiectului declarării ce
rezultă din activitățile sale în calitate de persoană privată, din relațiile sale cu persoane
apropiate sau cu persoane juridice și alți agenți economici, indiferent de tipul de
proprietate, din relațiile sau afiliațiile sale cu organizații necomerciale, inclusiv cu
partidele politice și cu organizațiile internaționale; persoană apropiată este soțul/soția,
copilul, concubinul/concubina subiectului declarării, persoana aflată la întreținerea
subiectului declarării, de asemenea persoana înrudită prin sânge sau prin adopție cu
subiectul declarării (părinte, frate/soră, bunic/bunică, nepot/nepoată, unchi/mătușă) și
persoana înrudită prin afinitate cu subiectul declarării (cumnat/cumnată, socru/soacră,
ginere/noră).
Conform art. 3 alin. (1) lit. e) din Legea privind declararea averii și a intereselor
personale nr. 133 din 17 iunie 2016, se reține că, subiecți ai declarării averii și a
intereselor personale sunt conducătorii organizațiilor publice și adjuncții acestora.
La caz, reieșind din materialele dosarului, se constată că, în perioada 17 august
2020-27 septembrie 2021, Sergiu Drangoi a realizat plenitudinea competențelor
funcției de director al Societății pe Acțiuni „Drumuri Cahul”, fiind subiect al declarării
în sensul art. 3 lit. e) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr.
133 din 17 iunie 2016, potrivit căruia conducătorii organizațiilor publice sunt subiecți
ai declarării averii și a intereselor personale.
10
Or, capitalul majoritar în Societatea pe Acțiuni „Drumuri Cahul” este deținut de
stat, fapt ce o echivalează cu noțiunea de organizație publică în sensul art. 2 din Legea
privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016.
În corespundere cu prevederile art. 38 alin. (1) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016
cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, în urma controlului privind
respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,
restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate emite un act de constatare în cazul
în care stabilește că: a) persoana supusă controlului nu a declarat și nu a soluționat
conflictul de interese sau a emis/adoptat un act administrativ, sau a încheiat direct ori
prin intermediul unei persoane terțe un act juridic, sau a luat personal o decizie ori a
participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de
interese; b) persoana supusă controlului s-a aflat ori se află în stare de
incompatibilitate; c) persoana supusă controlului a încălcat restricțiile prevăzute de
lege.
În temeiul art.12 alin. (3), (5) din Legea privind declararea averii și a intereselor
personale nr. 133 din 17 iunie 2016, conflictul de interese real apare în cazul în care
subiectul declarării este chemat să rezolve o cerere/un demers, să emită un act
administrativ, să încheie direct sau prin intermediul unei persoane terțe un act juridic,
să ia o decizie sau să participe la luarea unei decizii în care are interese personale sau
care vizează persoane ce îi sânt apropiate, persoanele fizice și juridice cu care are relații
cu caracter patrimonial și care influențează sau pot influența exercitarea imparțială și
obiectivă a mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică.
Informarea despre apariția unui conflict de interese real se va face până la
soluționarea cererii/demersului, emiterea actului administrativ, încheierea, directă sau
prin intermediul unei persoane terțe, a actului juridic, participarea la luarea deciziei sau
luarea deciziei și va lua forma unei declarații scrise ce trebuie să conțină date despre
natura conflictului de interese și despre modul în care acesta influențează sau poate
influenta îndeplinirea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice sau de
demnitate publică.
În speță, se reține că atât inspectorul de integritate Serghei Pleșca cât și instanța de
fond au stabilit că Sergiu Drangoi, exercitând interimatul funcției de director al
Societății pe Acțiuni „Drumuri Cahul”, cu încălcarea regimului juridic al conflictelor
de interese, a încheiat cu Societatea cu Răspundere Limitată „Vigtrans-Sud”, în
persoana lui Victor Vrabii contractul de vânzare-cumpărare nr. 58/2020, în care se
prevede vânzarea-cumpărarea pietrei sparte de granit la preț de 483,00-519,00 lei,
pietrei sparte de calcar la preț de 210,00-233,00 lei, pietrei brute la preț de 215,00-
233,00 lei, amestec de pietriș la preț de 191,00 MDL și savura de calcar la preț de 62,00
lei; și contractul de vânzare-cumpărare nr. 1, în care se prevede vânzarea-cumpărarea
pietrei sparte de granit la preț de 483,00-523,00 lei.
La acest aspect, instanța de judecată a reținut poziția autorității publice precum că
Sergiu Drangoi a omis să prevină de comun cu Consiliul societății „Drumuri Cahul”
apariția eventualelor conflicte între interesele profesionale și cele personale în raport
cu Societatea cu Răspundere Limitată „Vigtrans-Sud”, deși avea posibilitatea să
anticipeze, anterior aflându-se în situație similară cu Societatea cu Răspundere
Limitată „Constdrum”.
Primordial, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
11
Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a preciza că anterior, în calitate de
director interimar al Societății pe Acțiuni „Drumuri Cahul”, Sergiu Drangoi a efectuat
tranzacții cu Societatea cu Răspundere Limitată „Constdrum” în valoare totală de 16
135 542, 94 de lei (procurări) și 9 892 157, 03 lei (livrări).
Inițial, până la realizarea tranzacțiilor respective cu Societatea cu Răspundere
Limitată „Constdrum”, Sergiu Drangoi a declarat în scris Consiliului societății
„Drumuri Cahul” existența conflictelor de interese reale în raport cu societatea
„Constdrum”, reieșind din faptul că fratele său – Igor Drangoi este fondatorul acestei
societăți din ianuarie 2020, în rezultatul achiziționării a părții sociale în mărime de
100% din capitalul social de la Ion Mairalov și Victor Vrabii, ultimul fiind
administratorul actual al Societății cu Răspundere Limitată ”Constdrum”.
Astfel, la aspectul dat, cu respectarea dispozițiilor art. 12 alin. (4) și art. 14 alin.
(3)- (4) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17
iunie 2016, Sergiu Drangoi nu a încheiat careva acte juridice cu Societatea cu
Răspundere Limitată „Constdrum” până la soluționarea conflictului de interese,
declarându-și abținerea de la exercitarea atribuțiilor sale în măsura în care acestea erau
amenințate de conflictul de interese.
În continuare, Colegiul lărgit notează că inspectorul de integritate și prima instanță
luând în considerare cazul sus menționat, au conchis că administratorul Societății cu
Răspundere Limitată „Vigtrans-Sud” – Victor Vrabii nu este o persoană străină
subiectului controlului, acesta fiind persoană afiliată al societății „Constdrum”, unde
exercită funcția de administrator, al cărui fondator este Igor Drangoi – fratele
reclamantului/recurentului Sergiu Drangoi.
În circumstanțele notate, instanța de fond a stabilit că administratorul Societății cu
Răspundere Limitată „Vigtrans-Sud” – Victor Vrabii este persoană afiliată societății
„Constdrum”, iar ultima este afiliată Societății pe Acțiuni „Drumuri Cahul”, și drept
urmare se atestă interesul personal a directorului Sergiu Drangoi la stabilirea relațiilor
economice cu societatea „Vigtrans-Sud”.
Instanța de recurs apreciază ca fiind eronat raționamentul instanței de fond
menționat supra, deoarece elementele constitutive ale conflictului de interese și anume
„interesul personal” și „persoană apropiată” urmau a fi stabilite în raport direct cu
societatea „Vigtrans-Sud” și nu prin intermediul Societății cu Răspundere Limitată
„Constdrum”.
Deci, în speță urma a fi verificat și constatat existența conflictului de interese și a
relațiilor de afiliere între Sergiu Drangoi, ex-directorul interimar al societății „Drumuri
Cahul” cu Societatea cu Răspundere Limitată „Vigtrans-Sud” sau administratorului
acesteia, Victor Vrabii, inclusiv și prin prisma art. 203 alin. (1) Cod civil, care în mod
exhaustiv menționează care sunt persoanele afiliate persoanei juridice.
La caz, însă, nu au fost stabilite careva relații patrimoniale, de rudenie, afinitate sau
afiliere între Societatea cu Răspundere Limitată „Vigtrans-Sud”, administratorul
acesteia Victor Vrabii și Sergiu Drangoi.
Or, situația în care Victor Vrabii este administrator al Societății cu Răspundere
Limitată „Vigtrans-Sud” și al Societății cu Răspundere Limitată „Constdrum”, unde
fondator este fratele recurentului, nu poate fi apreciată ca interes personal al subiectului
declarării Sergiu Drangoi ce rezultă din activitățile sale în calitate de persoană privată,
din relațiile sale cu persoane apropiate sau cu persoane juridice și alți agenți economici,
12
indiferent de tipul de proprietate, din relațiile sau afiliațiile sale cu organizații
necomerciale, inclusiv cu partidele politice și cu organizațiile internaționale.
Și asta deoarece, din interpretarea normelor legale persoană apropiată
reprezintă soțul/soția, copilul, concubinul/concubina subiectului declarării, persoana
aflată la întreținerea subiectului declarării, de asemenea persoana înrudită prin sânge
sau prin adopție cu subiectului declarării (părinte, frate/soră, bunic/bunică,
nepot/nepoată, unchi/mătușă) și persoana înrudită prin afinitate cu subiectul declarării
(cumnat/cumnată, socru/soacră, ginere/noră).
Subsecvent, instanța de recurs consideră întemeiate argumentele lui Sergiu Drangoi
precum că dânsul nu are relații de afinitate, rudenie sau alt gen de relație apropiată cu
administratorul Victor Vrabii, care este și beneficiarul efectiv al Societății cu
Răspundere Limitată „Vigtrans-Sud”, neavând nici relații patrimoniale cu respectiva
întreprindere.
Aici, instanța de recurs va nota că, conform extrasului din Registrul de stat al
populației din 24 septembrie 2021, lipsește gradul de rudeniei dintre Sergiu Drangoi și
Victor Vrabii, iar lipsa relațiilor patrimoniale cu Societatea cu Răspundere Limitată
”Vigtrans-Sud” se demonstrează prin răspunsurile nr. 9502 din 6 octombrie 2021 și nr.
9950 din 18 octombrie 2021, prin care agentul economic infirmă acordarea
împrumuturilor, donațiilor sau altor plăți sau bunuri din contul companiei către Sergiu
Drangoi.
Prin urmare, prima instanță eronat nu a luat în considerare faptul că beneficiarul
relațiilor cu caracter patrimonial dintre societatea „Drumuri Cahul”, și societatea
„Vigtrans-Sud” nu este persoana apropiată lui Sergiu Drangoi –Igor Drangoi, ci Victor
Vrabii, or, conform materialelor cauzei, Igor Drangoi nu are nici o legătură cu
societatea „Vigtrans-Sud”.
În condițiile date, instanța de recurs concluzionează asupra lipsei elementelor
constitutive ale conflictului de interese stabilit prin Actul de constatare nr. 69/18 din
23 februarie 2022, fapt ce generează anularea acestuia.
Ținând cont de cele stabilite supra și a prevederilor legale citate mai sus, instanța
de recurs consideră că, recursul depus de Sergiu Drangoi, reprezentat de avocatul
Verginia Baltag este întemeiat și analizând actele cauzei în coraport cu normele juridice
ce guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că soluția primei instanțe
contravine circumstanțelor cauzei. Or, instanța inferioară a aplicat eronat prevederile
legii, nu a cercetat sub toate aspectele probele anexate la materialele cauzei și nu a dat
apreciere tuturor argumentelor invocate de către participanții la proces, motiv din care
actul judecătoresc de dispoziție emis de aceasta nu poate fi menținut.
Dezideratele relevate supra reliefează incertitudinea concluziei date de instanța
inferioară, motiv din care se deduce că aceasta a judecat formal cauza, fapt ce constituie
o violare a articolului 6 § 1 CEDO și a dreptului litiganților la un proces echitabil, care
prin prisma articolului 238 din Codul administrativ, aveau o speranță că instanța de
judecată se va pronunța asupra tuturor motivelor invocate.
Finalmente, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție învederează că soluția asupra fondului cauzei, la care a ajuns
instanța de recurs, este compatibilă cu prevederile articolului 6 § 1 CEDO, fiind
prevăzută de art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, potrivit căruia examinând
13
recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă o decizie, prin care casează integral decizia
instanței de apel și emite o nouă decizie.
Din considerentele menționate supra, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite
recursul depus de Sergiu Drangoi, reprezentat de avocatul Verginia Baltag, de a casa
hotărârea din 13 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei noi decizii, de
admitere a cererii de chemare în judecată depuse de Sergiu Drangoi.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) și art. 224 alin. (1) lit. a) din Codul
administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se admite recursul depus de către Sergiu Drangoi, reprezentat de avocatul Verginia
Baltag.
Se casează hotărârea din 13 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de
contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Sergiu
Drangoi împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului
administrativ, și se emite o nouă decizie, prin care:
Se admite cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Drangoi împotriva
Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului administrativ.
Se anulează Actul de constatare nr. 69/18 din 23 februarie 2022 emis de Autoritatea
Națională de Integritate în privința lui Sergiu Drangoi.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
Aliona Miron
Nicolae Craiu
14