2ra-1645/22 — decăderea din drepturile părintești

2ra-1645/22 — decăderea din drepturile părintești (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-1645/22

2-19065449-01-2ra-18112022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: C. Roșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Panov, O. Cojocaru, M. Anton)

DECIZIE

22 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Iaroslav Martînișin, reprezentat de avocatul

Alexandru Pagu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Olga Boniuc

împotriva lui Iaroslav Martînișin, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția

drepturilor copilului sectorul Botanica, municipiul Chișinău cu privire la decăderea din

drepturile părintești și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 26 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de către Olga Boniuc, a fost casată hotărârea din 14 iunie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost emisă o nouă hotărâre de admitere a

acțiunii,

constată:

La data de 06 decembrie 2018, Olga Boniuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Iaroslav Martînișin, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția

drepturilor copilului, sector Botanica, mun. Chișinău, cu privire la decăderea din

drepturile părintești și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că împreună cu Iaroslav Martînișin au

locuit împreună 9 luni. Din această relație s-a născut fiul XXXXX.

A menționat că Iaroslav Martînișin prima dată a abandonat familia când copilul

XXXXX avea 1 an și s-a întors peste 11 luni, când a rămas însărcinată cu al doilea

copil. În această perioadă pârâtul nu a vizitat niciodată copilul minor și nu s-a interesat

de soarta acestuia, primind doar amenințări.

Reclamanta a afirmat reclamanta că la XXXXX s-a născut al doilea fiu XXXXX,

însă, tatăl biologic al copilului nici nu a binevoit să ia copilul de la maternitate, fapt

confirmat prin declarația prietenei de familie Elena Rogovei din 20 februarie 2014. Mai

1

mult, pe perioada sarcinii și timp de 5 luni după naștere, pârâtul nici nu l-a recunoscut

în calitate de propriu copil, drept confirmare fiind adeverința de schimbare a numelui

copilului minor. Din acest considerent numele de familie al copilului a fost scris cel al

mamei și doar după 5 luni de la nașterea copilului, tatăl copilului i-a dat numele lui și

a recunoscut că este tatăl lui.

A declarat reclamanta că a depus o cerere de încasare a pensiei de întreținere și în

favoarea minorului XXXXX, dar a retras-o pe motiv că pârâtul i-a promis că se va

întoarce în familie și o va întreține. La rugămintea acestuia, din martie 2012 au reînnoit

relația de concubinaj, încercând să educe și să întrețină ambii copii într-o familie, însă

nu a durat prea mult, până la 21 ianuarie 2013, când instanța de judecată a emis

încheierea prin care a admis renunțul său la acțiune, pârâtul a plecat și nu s-a mai întors

în familie niciodată.

Olga Boniuc a precizat că de la 21 ianuarie 2013, Iaroslav Martînișin nu a mai

vizitat familia, nu a mai felicitat copii cu ziua de naștere, nici nu a încercat să se împace

cu ea sau să se întoarcă în familie. Pârâtul nu participă sub nicio formă la întreținerea

copiilor minori și nu întreprinde nimic pentru achitarea pensiei alimentare, în pofida

faptului că suportul moral și financiar acordat copiilor trebuie să fie egal între părinți.

A relatat că deși, la 23 mai 2011 a fost emis titlul executoriu, prin care s-a dispus

încasarea pensiei de întreținere pentru fiul mai mare XXXXX, totuși, pârâtul nu achită

pensia și înregistrează o datoriei în mărime de 91 363,25 de lei.

A menționat că pârâtul nu a participat nicio zi la întreținerea fiului mai mic și chiar

dacă la 11 noiembrie 2014 a fost emis titlul executoriu, prin care s-a dispus încasarea

pensiei de întreținere în mărime de 720 lei, pârâtul nu achită pensia și înregistrează o

datoriei în mărime de 32 400 de lei.

Reclamanta a notat că prin scrisoarea din 23 mai 2018, executorul judecătoresc

Nicolae Nicolaescu a menționat că Iaroslav Martînișin se eschivează de la executarea

obligațiilor stabilite de plată a pensiei de întreținere pentru copiii minori și nu achită

pensia cel puțin parțial. Mai mult ca atât, prin declarația din 23 mai 2015, scrisă în fața

executorului judecătoresc, pârâtul a declarat că refuză să achite pensia de întreținere și

se eliberează din câmpul muncii pentru a nu admite reținerea pensiei din contul

salariului. Executorul a solicitat și sancționarea contravențională a pârâtului pentru

neexecutarea intenționată a hotărârii instanței de judecată, fiind întocmite în acest sens

procese-verbale la 09 decembrie 2015, 23 martie 2015, 03 octombrie 2016 și 15 iunie

2016.

Astfel, reclamanta a invocat că pârâtul se eschivează de la plata pensiei de

întreținere nu din lipsa surselor financiare, ci intenționat, cu viclenie, temei suficient

pentru a fi decăzut din drepturile părintești.

Olga Boniuc a solicitat decăderea lui Iaroslav Martînișin din drepturile părintești

față de copii minori XXXXX, născut la XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX,

precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea din 14 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

depusă de Olga Boniuc a fost respinsă, ca neîntemeiată.

La data de 24 iunie 2021, Olga Boniuc a declarat apel împotriva hotărîrii primei

instanțe, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii din 14 iunie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru și emiterea unei noi hotărîri, prin care acțiunea să fie admisă.

Prin decizia din 26 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

2

declarat de Olga Boniuc și a fost casată hotărârea din 14 iunie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, fiind emisă o hotărâre nouă prin care acțiunea a fost admisă.

A fost decăzut din drepturile părintești Iaroslav Martînișin asupra copiilor minori

XXXXX și s-a încasat din contul lui Iaroslav Martînișin în beneficiul Olgăi Boniuc

cheltuielile de judecată cu titlu de taxa de stat în sumă de 100 de lei pentru depunerea

acțiunii în prima instanță și suma de 75 de lei pentru depunerea cererii de apel, în total

175 de lei.

La data de 18 octombrie 2022 Iaroslav Martînișin a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 26 mai

2022 a Curții de Apel Chișinău cu menținerea hotărârii din 14 iunie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru.

În motivarea recursului, recurentul a indicat că nu este de acord cu decizia

instanței de apel, deoarece instanța nu a luat în considerare toate circumstanțele

importante și a aplicat eronat analogia legii fără a fi analizate toate probele la caz.

A menționat că instanța de apel a făcut referire doar la art. 67 lit. a) din Codul

familiei - neplata pensiei de întreținere pentru copiii minori, însă, nu a cercetat sub

toate aspectele posibilitatea sa la plata pensiei de întreținere, or, nu este angajat în

câmpul muncii și nu dispune de mijloace bănești pe conturi bancare.

A susținut că intimata îi interzice întrevederea cu copiii minori, schimbându-și

regulat locul de trai.

Recurentul consideră că, prin neplata pensiei reieșind din lipsa surselor financiare,

nu sunt afectate grav drepturile copiilor pentru a fi decăzut din drepturile părintești, or,

decăderea din drepturile părintești este cea mai gravă sancțiune civilă luată împotriva

părinților. Mai mult ca atât, potrivit încheierii executorului judecătoresc din 29 martie

2018, dânsul a achitat pensia de întreținere a copilului minor în sumă de 3961,75 de

lei, iar restanța va fi achitată în rate în termeni cât mai restrânși.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 26 mai 2022.

La 07 octombrie 2022 decizia motivată a instanței de apel a fost expediată la poșta

electronică a reprezentantului recurentului Iaroslav Martînișin, avocatul Alexandru

Pagu (f.d. 207, volumul II).

Astfel, recursul, declarat la data de 18 octombrie 2022, este în termen.

La 18 noiembrie 2022 copia recursului a fost expediată în adresa intimatei cu

înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 8, volumul III).

Prin referința depusă la 17 ianuarie 2023, Olga Boniuc a solicitat declararea ca

fiind inadmisibil a recursului depus de Iaroslav Martînișin.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 18 ianuarie 2023 a considerat recursul admisibil și a

dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

Conform art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul

declarat și obiecțiile expuse în referință, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

3

admis, cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de

apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că Iaroslav Martînișin

și Olga Boniuc sunt părinții copiilor minori XXXXX, născut la XXXXX și XXXXX,

născut la XXXXX (f.d. 7-8, volumul I).

Prin hotărârea din 23 mai 2011 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău a fost

încasată de la Iaroslav Martînișin în beneficiul Olgăi Boniuc pensia de întreținere

pentru copilul minor XXXXX, născut la XXXXX în mărime de ¼ din salariu și alte

venituri lunar, începând cu 04 mai 2011 și până la atingerea majoratului de către copil

(f.d. 48, volumul I).

Prin încheierea executorului judecătoresc Nicolaescu Nicolae nr.018p/a-237/18

din 29 martie 2018, s-a stabilit restanța la plata pensiei de întreținere, ca rezultat al

neexecutării documentului executoriu nr. 2-1532/11 din 23 mai 2011, emis de

Judecătoria Botanica, mun. Chișinău în sumă de 91 363,25 de lei, pentru perioada

28 ianuarie 2013 – 28 martie 2018 (f.d. 97, volumul II).

Prin hotărârea din 11 noiembrie 2014 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău a

fost încasată de la Iaroslav Martînișin în beneficiul Olgăi Boniuc pensia de întreținere

pentru copilul minor XXXXX, născut la XXXXX în mărime bănească fixă de 720 de

lei lunar, începând cu 25 iunie 2014 și până la atingerea majoratului de către copil

(f.d.16, volumul I).

Potrivit încheierii executorului judecătoresc Nicolaescu Nicolae nr. 018p/a-86/15

din 29 martie 2018, restanța la plata pensiei de întreținere, ca rezultat al neexecutării

documentului executoriu nr. 2-2672/14 din 11 noiembrie 2014, emis de Judecătoria

Botanica mun. Chișinău, este de 32 400 de lei, pentru perioada 25 iunie 2014 - 25

martie 2018 (f.d.17, volumul I).

Conform avizului-concluzie, întocmit de Direcția pentru protecția drepturilor

copilului sectorul Botanica, copiii minori XXXXX locuiesc împreună cu mama

acestora, precum și cu alți doi copii, într-un apartament compus din trei odăi, fiind dotat

cu toate condițiile necesare pentru o dezvoltare și creștere conform particularităților de

vârstă (f.d. 35, volumul I).

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Olga Boniuc a solicitat

decăderea lui Iaroslav Martînișin din drepturile părintești față de copiii minori

XXXXX, născut la XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunii și a respins-o integral.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de Olga

Boniuc, a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia și a casat hotărârea primei instanțe,

pronunțând o hotărâre nouă, prin care a fost admisă acțiunea și a fost decăzut din

drepturile părintești Iaroslav Martînișin asupra copiilor minori XXXXX, fiind încasată

din contul lui Iaroslav Martînișin în beneficiul Olgăi Boniuc suma de 175 de lei cu titlu

de cheltuieli de judecată.

4

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că materialele cauzei denotă cert

faptul eschivării lui Iaroslav Martînișin de la îndeplinirea obligațiilor sale părintești,

inclusiv a celor de întreținere, în raport cu minorii, fapt ce impune, drept consecință,

decăderea acestuia din drepturile părintești.

Verificând legalitatea deciziei atacate prin prisma argumentelor invocate în

recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție constată că soluția instanței de apel este greșită.

În conformitate cu art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea

judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărîrea

numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în

ședință de judecată.

În conformitate cu art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă, la deliberarea

hotărîrii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul

raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea

acțiunii.

Conform art. 67 din Codul familiei, părinții pot fi decăzuți din drepturile părintești

dacă:

a) se eschivează de la exercitarea obligațiilor părintești, inclusiv de la plata pensiei

de întreținere;

b) refuză să ia copilul din maternitate sau dintr-o altă instituție curativă, educativă,

dintr-o instituție de asistență socială sau alta similară;

c) fac abuz de drepturile părintești;

d) se comportă cu cruzime față de copil, aplicând violența fizică sau psihică,

atentează la inviolabilitatea sexuală a copilului;

e) prin comportare amorală, influențează negativ asupra copilului;

f) suferă de alcoolism cronic sau de narcomanie;

g) au săvârșit infracțiuni premeditate contra vieții și sănătății copiilor sau a

soțului; precum și

h) în alte cazuri când aceasta o cer interesele copilului.

Sancțiunea decăderii din drepturi părintești, reglementată de Codul familiei,

reprezintă cea mai severă măsură din dreptul familiei și este cea mai gravă sancțiune

civilă luată împotriva părinților pentru greșita exercitare a drepturilor și îndatoririlor de

părinte, care are loc numai pe cale judecătorească.

Criteriul de bază în toate litigiile de familie în care sunt implicați copii minori îl

reprezintă principiul asigurării și promovării cu prioritate a interesului superior al

copilului.

Astfel, instanțele de judecată urmează să soluționeze cauzele civile privind

decăderea din drepturile părintești prin prisma principiului enunțat, având în vedere că

soluționarea cauzei în strictă conformitate cu normele legale și în termen rezonabil

constituie în sine o garanție de protecție a interesului superior al copilului, cât și a

familiei.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în cauzele de acest fel, examinarea elementelor

care servesc cele mai bine interesele copilului este întotdeauna de o importanță

fundamentală, interesul copilului trebuie considerat ca fiind primordial și că doar un

5

comportament deosebit de nedemn poate determina ca o persoană să fie privată de

drepturile sale părintești în interesul superior al copilului.

Totodată, CtEDO subliniază totuși că acest interes prezintă un dublu aspect: pe de

o parte, să le garanteze copiilor o evoluție într-un mediu sănătos; pe de altă parte, să

mențină legăturile acestora cu familia, cu excepția cazului în care aceasta s-a arătat a fi

nedemnă, deoarece distrugerea acestei legături determină ruperea copilului de

rădăcinile sale.

În speță, Olga Boniuc invocă că Iaroslav Martînișin se eschivează de la exercitarea

obligațiilor părintești, inclusiv de la plata pensiei de întreținere, precum și că a refuzat

să ia copilul din maternitate, făcând referire la temeiurile prevăzute la art. 67 lit. a) și b)

din Codul familiei.

Eschivarea de la exercitarea obligațiilor părintești include acțiunile sau inacțiunile

sistematice ale părinților care pun în pericol sănătatea fizică și psihică a copilului,

dezvoltarea lui morală, asigurarea condițiilor de trai și materiale, primejduiesc

învățătura și instruirea copilului.

Pentru decăderea din drepturile părintești pe motivul eschivării de la plata pensiei

de întreținere este necesară existența unor probe concludente și pertinente care ar

demonstra cu certitudine că părintele se eschivează cu rea-credință, inclusiv cu viclenie,

de la plata pensiei de întreținere.

În cazul refuzului părintelui să ia copilul din maternitate sau dintr-o altă instituție

curativă, educativă, dintr-o instituție de asistență socială sau alta similară, acest refuz

urmează a fi întocmit de către organele menționate în modul stabilit.

Reieșind din materialele cauzei și norma legală citată, instanța de fond just a

concluzionat că nu se atestă nici unul din temeiurile invocate în susținerea prezentei

acțiuni cu privire la decăderea lui Iaroslav Martînișin din drepturile părintești față de

copiii XXXXX.

Or, nu au fost prezentate dovezi care ar forma concluzia precum că prin acțiunile

sau inacțiunile sistematice ale recurentului se pune în pericol sănătatea fizică și psihică

a copiilor, dezvoltarea lor morală, asigurarea condițiilor de trai și materiale sau

primejduiesc învățătura și instruirea minorilor XXXXX.

Astfel, întru dovedirea eschivării de la plata pensiei de întreținere nu au fost

invocate probe concludente și pertinente care ar demonstra cu certitudine că Iaroslav

Martînișin se eschivează cu rea-credință, inclusiv cu viclenie, de la plata pensiei de

întreținere.

Iar actele întocmite de către executorul judecătoresc cu privire la neexecutarea

intenționată de către recurent a hotărârilor judecătorești de încasare a pensiei de

întreținere pentru copiii minori, acte soldate chiar și cu recunoașterea vinovăției acestuia

de săvârșirea contravenției de la art. 318 din Codul contravențional (neexecutarea

intenționată sau eschivarea de la executare a hotărîrii instanței de judecată), nu sunt în

măsură să determine instanța în a aplica față de Iaroslav Martînișin a sancțiunii civile

sub forma decăderii din drepturile părintești asupra copiilor minori.

De asemenea, la actele cauzei nu au fost prezentate probe cu privire la refuzul

părintelui să ia copilul din maternitate atestat printr-un act întocmit de către această din

urmă instituție.

În asemenea circumstanțe, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că motivele invocate de către intimată, în

6

vederea decăderii lui Iaroslav Martînișin din drepturile părintești, nu și-au găsit

confirmare în cadrul examinării cauzei, decăderea acestuia din drepturile părintești fiind

o sancțiune neproporțională și nu este în interesul superior al copiilor.

Prin urmare, instanța de fond just a ajuns la concluzia de a respinge integral

acțiunea depusă de Olga Boniuc, ca fiind neîntemeiată.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea primei

instanțe este legală și întemeiată, decizia instanței de apel fiind emisă cu aprecierea

eronată a circumstanțelor cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, a casa integral decizia instanței de apel și a menține hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Iaroslav Martînișin, reprezentat de avocatul

Alexandru Pagu.

Se casează integral decizia din 26 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău și se

menține hotărârea din 14 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Olga Boniuc împotriva lui Iaroslav

Martînișin, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția drepturilor copilului

sectorul Botanica, municipiul Chișinău cu privire la decăderea din drepturile părintești

și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Mariana Pitic

7