2ra-92/23 — Apărarea onoarei si demnitătii

Dosarul nr. 2ra-92/23

2-21127265-01-2ra-20012023

Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul central, Judecător – L. Roic-Botezatu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – A. Pahopol, R. Pulbere, V. Mihaila

Î N C H E I E R E

22 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de Pretuleac Vladimir, prin intermediul

avocatului Frumosu Nicolae,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Pretuleac Vladimir către

Horceag Maria cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale,

obligarea dezmințirii relatării false cu privire la fapte, repararea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2022, prin care a fost

menținută hotărârea Judecătoriei Hîncești, sediul central, din 12 aprilie 2022,

c o n s t a t ă:

La 25 august 2021, Pretuleac Vladimir, prin intermediul avocatului Frumosu Nicolae,

s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Mariei Horceag cu privire la

recunoașterea ca fiind fals și defăimător pentru onoarea, demnitatea și reputația

profesională a reclamantului, mesajul ”Hoțul”, expus de către Horceag Maria, obligarea

acesteia să dezmintă acest mesaj, prin intermediul aceleiași rețele de socializare

”Facebook” - din grupul ”Sătenii din Dancu”, cu următorul conținut: ”Având în vedere

relatarea falsă cu privire la fapte expusă de mine față de Pretuleac Vladimir, precum că

este ”hoț”, dezmint această relatare ca fiind falsă și defăimătoare”, repararea

prejudiciului moral în mărime de 10 000 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii s-a indicat că, la 03 iulie 2021, pe rețeaua de socializare

“Facebook”, în grupul ”Sătenii din Dancu”, la una dintre postările făcute pe această

pagină, Horceag Maria a scris un comentariu în care a folosit în adresa lui Pretuleac

Vladimir o relatare falsă cu privire la fapte și anume: ”hoțul”.

La 09 iulie 2021, în adresa pârâtei a fost expediată o cerere prealabilă, recepționată de

ea la 29 iulie 2021, prin care a fost solicitată rectificarea/dezmințirea relatării false cu

privire la fapte expuse și repararea prejudiciului moral, însă un răspuns la această cerere,

nu a primit.

În context, reclamantul a menționat că nu există vreo hotărâre judecătorească

irevocabilă care să constate faptul că a comis o infracțiune de furt sau oricare altă

infracțiune.

La fel, reclamantul a subliniat că dânsul nu este urmărit în vreo cauză penală, respectiv

1

acesta nici nu este bănuit de săvârșirea unei infracțiuni.

Astfel, Pretuleac Vladimir consideră defăimătoare acele informații care relatează

despre încălcarea legilor și a normelor de conviețuire (normele morale) și condamnă

moral persoana prin opinia publică sau de unii indivizi în particular.

Suplimentar, reclamantul a susținut că pârâta a diseminat relatări false nu doar

condamnabile moral, dar și penal, iar caracterul defăimător al relatării folosite este

evident.

Totodată a opinat că, relatarea folosită încalcă și principiul prezumției nevinovăției,

care are incidență și în materie de apărare a onoarei, demnității și reputației profesionale.

Or, expresia folosită de pârâtă la pretinsa activitate infracțională a reclamantului și notată

la rigorile obligației de respectare a prezumției nevinovăției, în expunerea sa a evitat să

respecte condițiile cumulative prevăzute la art. 12 alin. (4) din Legea nr. 64/2010 cu

privire la libertatea de exprimare, fapt care certifică neconformitatea expresiei folosite cu

legislația în vigoare.

În continuare, reclamantul a precizat că autorul expresiei este identificat ca fiind

utilizatorul contului rețelei de socializare “Facebook” - Maria Horceag, ceea ce îi permite

să prezume că anume pârâta a răspândit relatarea falsă cu privire la fapte care îl vizează

anume pe reclamant, or, expresia defăimătoare a fost postată drept comentariu la o poza

în care apare imaginea lui Pretuleac Vladimir.

De asemenea, ținând cont de statutul pe care îl are în localitate (primar), reclamantul

consideră că prin asemenea conduită ilegală a pârâtei, îi este știrbită autoritatea lui, de

care trebuie să beneficieze în virtutea funcției pe care o deține.

În concluzie, reclamantul a menționat că prejudiciul moral, suportat în urma

comentariului postat de către pârâtă, îl estimează la suma de 10 000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Hîncești, sediul central, din 12 aprilie 2022, cererea de

chemare în judecată depusă de Pretuleac Vladimir către Horceag Maria cu privire la

apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, obligarea dezmințirii relatării false

cu privire la fapte, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 13 aprilie 2022, Pretuleac Vladimir, prin intermediul avocatului Frumosu Nicolae,

a depus cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Hîncești, sediul central, din 12

aprilie 2022, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de admitere a

acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2022, s-a respins apelul declarat

de Pretuleac Vladimir, prin intermediul avocatului Frumosu Nicolae, și s-a menținut

hotărârea Judecătoriei Hîncești, sediul central, din 12 aprilie 2022.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a menționat că prima instanță a

determinat corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate li s-a dat

apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este justă și întemeiată,

adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.

Astfel, făcând referire la prevederile legale aplicabile cazului dat, Curtea de Apel

Chișinău a remarcat că sarcina probațiunii este pusă pe seama reclamantului care trebuie

să dovedească că pârâtul a răspândit informația, îl vizează și este defăimătoare, informația

constituie o relatare cu privire la fapte și este în esență falsă, sau judecata de valoare nu

se bazează pe un substrat factologic suficient, existența și cuantumul prejudiciului cauzat.

Cu toate acestea, Pretuleac Vladimir nu a demonstrat prin probe concludente și

pertinente că, comentariul ”hoțul”, plasat de Horceag Maria pe pagina ”Sătenii din

2

Dancu” din rețeaua de socializare ”Facebook”, este fals, denigrator, defăimător și

calomnios, aducând atingeri reputației profesionale și a imaginii sale de primar al

localității s. Dancu și, respectiv, se referă expres la persoana sa.

Mai mult ca atât, instanța de apel a remarcat că unica probă prezentată de către

reclamantul/apelant, în vederea susținerii pretențiilor din acțiune, este screenshot-ul

postării Marinei Braga, pe pagina ”Sătenii din Dancu”, de pe rețeua de socializare

”Facebook”, cu fotografia unei persoane, pe care a fost indicat ”Hoțoman? Om cinstit?

Ne face de râs! AFARĂ”, iar în comentariile la aceasta se regăsește și comentariul Mariei

Horceag: ”hoțul”.

Suplimentar, Curtea de Apel Chișinău a menționat că din postarea respectivă nu este

evident că, în comentariul ”hoțul”, Horceag Maria s-a referit nemijlocit la Pretuleac

Vladimir, deoarece din comentarii reiese că acesta nu a fost subiect de discuție, numele

și prenumele lui nu a fost vizat în niciun comentariu/sub-comentariu, ceea ce denotă că

lipsește o anumită informație ce ar identifica persoana în cauză.

De asemenea, instanța de apel a evidențiat că Pretuleac Vladimir nu a demonstrat că

profilul de pe care a fost plasat comentariul ”hoțul” aparține Mariei Horceag și că expresia

indicată i-a fost adresată nemijlocit lui Pretuleac Vladimir, iar ca urmare, opinia reflectată

în postarea grupului ”Sătenii din Dancu” nu cumulează cele trei condiții necesare pentru

a obliga intimata să dezmintă informația în sensul art. 7 al Legii cu privire la libertatea de

exprimare.

Cu referire la argumentele privind denigrarea demnității și reputației profesionale,

instanța de apel a menționat că Pretuleac Vladimir nu a prezentat probe în acest sens, or,

exercitarea atribuțiilor sale profesionale presupune survenirea unor consecințe negative

și critici legate de funcția exercitată pe parcursul mandatului său, pe care ultimul urmează

să și le asume, iar limitele criticii acceptabile în adresa personalităților publice sau a

organismelor guvernamentale sunt mai largi decât ale celei în adresa persoanelor

particulare și, în general, sunt mai largi atunci când nu sunt criticate persoanele

nominalizate.

La 16 ianuarie 2023, Pretuleac Vladimir, prin intermediul avocatului Frumosu Nicolae,

a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie

2022, prin care a solicitat casarea acesteia și a hotărârii Judecătoriei Hîncești, sediul

central, din 20 ianuarie 2022, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii

de chemare în judecată.

În motivarea cererii de recurs s-a invocat că instanța de apel, nu a apreciat corect și nu

a elucidat pe deplin circumstanțele și probele administrate la dosar, nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată, fapt ce a dus la adoptarea unei soluții greșite.

Astfel, recurentul a specificat că instanțele de judecată nu au dat apreciere

corespunzătoare postării cu fotografia sa, în comentariile la care se regăsește și

comentariul Mariei Horceag: ”hoțul”.

De asemenea, recurentul a menționat că, faptul că anume Horceag Maria, a plasat

comentariul dat de pe profilul său de pe rețeaua de socializare ”Facebook” și că acesta a

fost adresat anume lui Pretuleac Vladimir, este incontestabil.

Mai mult ca atât, în cadrul ședințelor de judecată din prima instanță, Horceag Maria nu

a negat cele imputate ei.

Suplimentar, Pretuleac Vladimir a remarcat că de rând cu obligația lui de a proba

circumstanțele invocate, Horceag Maria de asemenea are obligația de a prezenta probe

privind netemeinicia pretențiilor din acțiune.

În concluzie, recurentul a menționat că circumstanțele de fapt elucidate prin prisma

3

materialelor cauzei, în coroborare cu normele legale aplicabile speței date, demonstrează

temeinicia cererii de chemare în judecată și, respectiv, a pretențiilor privind obligarea

dezmințirii relatării false, inclusiv a celor privind repararea prejudiciului moral.

Cu referire la prevederile art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil menționează că, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării

hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie

2022 a fost expediată părților în proces, la 22 decembrie 2022, prin poșta electronică. (f.d.

93)

Astfel, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului

civil, constată că recursul declarat de Pretuleac Vladimir, prin intermediul avocatului

Frumosu Nicolae, la 16 ianuarie 2023, este în termen.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele pricinii și

prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Pretuleac Vladimir, prin

intermediul avocatului Frumosu Nicolae, este neîntemeiat și urmează a fi declarat

inadmisibil, din considerentele ce urmează.

Potrivit art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători

decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului, prin prisma prevederilor

secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de procedură civilă, sunt strict

delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f)

din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării

esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor

circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural,

și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea recursului, or,

acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în condițiile

în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în

detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. În acest context este de

menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv

numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel,

precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că,

rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei

4

atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu

soluția dată de instanța inferioară, iar argumentele recursului nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil

să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în recursul declarat

de Pretuleac Vladimir, prin intermediul avocatului Frumosu Nicolae.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării

recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Pretuleac Vladimir, prin intermediul

avocatului Frumosu Nicolae.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

5