2ra-103/23 — constatarea faptului acceptării succesiunii, recunoasterea dreptului de proprietate, declararea nulitătii actelor juridice

Dosarul nr. 2ra-103/23 2-18089837-01-2ra-23012023 Prima instanță - (Judecătoria Criuleni, sediul central) jud. S. Caraman Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) jud. N. Budăi, I. Dutca, D. Băbălău ÎNCHEIERE 22 februarie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Mariana Pitic Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Sergiu Russ în numele și interesele lui Anatoli Caraulnîi, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Elena Poperecinaia împotriva lui Anatoli Caraulnîi, intervenienți accesorii notarul Vladimir Bîstrițchi și Constantin Glițos, cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii, recunoașterea dreptului de proprietate și declararea nulității actelor juridice, împotriva deciziei din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 22 octombrie 2018, Elena Popirecinaia a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Anatoli Caraulnîi, intervenienți accesorii notarul Vladimir Bîstrițchi și Constantin Glițos, solicitând: - constatarea faptul acceptării succesiunii de către ea asupra averii succesorale rămase după decesul mamei ele Nadejda Caraulinaia, decedată la 26 aprilie 1997, prin intrarea în posesiunea averii succesorale, constituită din teren cu destinația agricolă, cu suprafața de 0,2084 ha, nr. cadastral xxxxx; teren cu destinația agricolă, cu suprafața de 0,5762 ha, nr. cadastral xxxxx; teren cu destinația agricolă- grădină, cu suprafața de 0,084 ha,

nr. cadastral xxxxx; teren pentru construcții, cu suprafața de 0,1662 ha, nr. cadastral xxxxx; casa de locuit cu suprafața de 82,5 m2, nr. cadastral xxxxx construcție accesorie, cu suprafața de 31,0 m2, nr. cadastral xxxxx, bunuri imobile ce se află în s.Dolinnoe, r-nul Criuleni; - recunoașterea dreptului de proprietate a reclamantei asupra averii succesorale: teren cu destinația agricolă, cu suprafața de 0,2084 ha, nr. cadastral xxxxx; teren cu destinația agricolă, cu suprafața de 0,5762 ha, nr. cadastral xxxxx; teren cu destinația agricolă- grădină, cu suprafața de 0,084 ha, nr. cadastral xxxxx; teren pentru construcții, cu suprafața de 0,1662 ha, nr. cadastral xxxxx; casa de locuit cu suprafața de 82,5 m2, nr. cadastral xxxxx construcție accesorie, cu suprafața de 31,0 m2, nr. cadastral xxxxx, bunuri imobile ce se află în s.Dolinnoe, r-nul Criuleni; 1 - declararea nulității certificatului de moștenitor legal nr. 1013 din 19 mai 2009, eliberat de notarul Vera Bîstrițcaia pe numele lui Anatoli Caraulnîi, asupra averii succesorale, rămase după decesul Nadejdei Caraulinaia, constituită din cota-parte de pământ cu destinație agricolă, cu suprafața de 0,2084 ha, cu numărul cadastral xxxxx; cota-parte de pământ cu destinația agricolă, cu suprafața de 0,5762, cu nr. cadastral xxxxx; cota-parte de pământ cu destinația agricolă, cu suprafața de 0,5002 ha cu nr. cadastral xxxxx,

ce se află în s.Dolinnoe, r-nul Criuleni; - declararea nulității certificatului de moștenitor legal nr. 1014 din 19 mai 2009, eliberat de notarul Vera Bîstrițcaia, pe numele lui Anatoli Caraulnîi asupra averii succesorale rămase după decesul Nadejdei Caraulinaia, constituită din teren cu destinația agricolă-grădină, cu suprafața de 0,084 ha, cu nr. cadastral xxxxx, ce se află în s. Dolinnoe, r-nul Criuleni; - declararea nulității certificatului de moștenitor legal nr. 1015 din 19 mai 2009, eliberat de notarul Vera Bîstrițcai, pe numele lui Anatoli Caraulnîi asupra averii succesorale rămase după decesul Nadejdei Caraulinaia, constituită din casa de locuit cu suprafața de 68,0 m2, cu construcție accesorie și terenul de pământ alăturat casei, cu suprafața de 0,1662 ha, cu nr. cadastral xxxxx, ce se află în s. Dolinnoe, r-nul Criuleni; - declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 1156 din 17 februarie 2017, a terenului cu destinația agricolă, cu suprafața de 0,5002 ha, nr. cadastral xxxxx, încheiat între Caraulnîi Anatoli și Glițos Constantin; - compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că potrivit extrasului de pe actul de căsătorie nr.5 din înregistrat de Primăria Maximovca, r.Strășeni, Caraulinaia Nadejda s-a aflat în căsătorie cu Timcov Pavel, în rezultatul căreia s-au născut copiii Timcov Alexei și Poperecinaia Elena. Pe parcursul vieții Nadejda Caraulinaia, a mai avut o relație cu Rîbac Trofim, din care s-a născut copilul Oxana Rîbac.

La 26 aprilie 1997 Nadejda Caraulinaia, mama lui Timcov Alexei, Poperecinaia Elena și Rîbac Oxana, a decedat, fapt ce se confirmă prin certificatul de deces înregistrat de Primăria Dolinnoe, r. Criuleni, înregistrat sub nr. 7 din 29 aprilie 1997. După decesul Nadejdei Caraulinaia a rămas patrimoniul succesoral constituit din mai multe bunuri imobile ce se află în s. Dolinnoe, r. Criuleni, cum ar fi: cota- parte de pământ cu destinație agricolă, cu suprafața de 0,2084 ha, cu nr. cadastral xxxxx; cota-parte de pământ cu destinație agricolă, cu suprafața de 0,5762 ha, cu nr. cadastral xxxxx; cota-parte de pământ cu destinație agricolă, cu suprafața de 0,5002 ha, cu nr. cadastral xxxxx; teren cu destinație agricolă-gradină, cu suprafața de 0,084 ha, cu nr. cadastral xxxxx; casa de locuit cu suprafața de 68,0 m2; cu construcție accesorie și terenul de pământ alăturat casei, cu suprafața de 0,1662 ha, cu nr. cadastral xxxxx.

Reclamanta a relatat că defuncta Nadejda Caraulinaia în timpul vieții nu a lăsat testament în privința masei succesorale rămase după moartea sa, și consideră că în lipsa moștenirii testamentare intervine moștenirea legală, adică în temeiul legii sunt chemați la moștenire consecutiv prima clasa iar în lipsa acesteia clasele următoare de moștenitori legali. Având în vedere că raporturile succesorale sunt guvernate de legea în vigoare la data deschiderii moștenirii, iar data deschiderii succesiunii este 29 aprilie 1997, 2 consideră că, la speță sunt aplicabile prevederile Codului civil în redacția din 26 decembrie 1964. Reieșind din normele enunțate raportate la speță persoane cu vocație succesorală, după decesul Nadejdei Caraulinaia, moștenitori legali de clasa 1, sunt copiii Timcov Alexei, Poperecinaia Elena și Rîbac Oxana.

După decesul mamei lor nimeni din moștenitorii legali nominalizați nu s-a adresat la notar pentru a depune o declarație de acceptate a succesiunii în termen de 6 luni, dar fiica defunctei Elena Poperecinaia, în mod tacit a acceptat moștenirea intrând de fapt în posesiunea și administrarea patrimoniului succesoral al defunctei, exercitând folosința și posesia bunurilor ce iau aparținut acesteia.

Elena Poperecinaia a menționat că drept dovadă a acceptării succesiunii de către ea, este faptul că aceasta după decesul mamei sale a rămas să locuiască în casa părintească împreună cu cei trei copii ai săi, cu doi din ei locuiește până în timpul de față, a achitat și achită până în prezent serviciile comunale și impozitele pe bunurile imobile ce fac parte din averea succesorală, a efectuat lucrări de reparație a casei și a construcției accesorii din cont propriu, a prelucrat și a strâns roada de pe terenurile agricole ce fac parte din averea succesorală, fapte care pot fi confirmate prin declarațiile mai multor martori și persoanelor interesate, copii defunctei Alexei Timcov și Oxana Rîbac.

Locuind în casa părintească de la decesul mamei sale Caraulinaia Nadejda până la momentul de față, era ferm convinsă că ea ca fiică a defunctei a moștenit toată averea succesorală a mamei sale intrând în posesia patrimoniului succesoral, mai mult ca atât, fratele Timcov Alexei și sora Rîbac Oxana nu au fost niciodată împotriva ca ea să moștenească. Elena Poperecinaia a indicat că, în noiembrie 2016 în legătură cu necesitatea încheierii contractului de furnizare a energiei electrice, a aflat că ea nu poate încheia un astfel de contract, deoarece casa ce i-a aparținut mamei sale figurează după Anatoli Caraulnîi care este unchiul său de pe mamă, totodată nu a atras mare atenție acestui fapt, ultimul i-a eliberat o procură în baza căreia a fost perfectat contractul.

În luna iulie 2018, Elena Poperecinaia împreună cu fratele Alexei Timcov care a venit în vizită din Federația Rusă, bănuind despre faptul că Anatoli Caraulnîi a perfectat actele pe casa părintească pe numele său, au mers la SCT Criuleni pentru a solicita informații referitor la bunurile imobile ce aparțin mamei sale. Reieșind din informația prezentată de SCT Criuleni, reclamanta și fratele Alexei Timcov, au rămas surprinși de faptul că, toate bunurile ce au aparținut mamei lor Nadejda Caraulinaia sunt înregistrate cu drept de proprietate după unchiul lor (fratele mamei) Anatoli Caraulnîi în temeiul certificatelor de moștenitor legal nr. 1013, 1014, 1015 din 19 mai 2009, cu care au luat cunosțință fiind solicitate de la Primăria Dolinnoe, r-nul Criuleni.

A comunicat că, moștenitorii legali de clasa 1, Elena Poperecinaia, Alexei Timcov și Oxana Rîbac, nu sunt de acord cu eliberarea de către notarul Vera Bîstrițcaia a certificatelor de moștenitor legal unchiului Anatoli Caraulnîi asupra patrimoniului succesoral ce a aparținut mamei lor Nadejda Caraulinaia, or, acesta nu a acceptat succesiunea prin depunerea unei declarații de acceptare a succesiunii notarului și nu a intrat în posesiunea și administrarea averii succesorale în termen de 6 luni de la deschiderea succesiunii, mai mult ca atât, succesorii au convenit de comun acord ca tot patrimoniul succesoral să fie moștenit de reclamantă.

3 În aceste circumstanțe consideră că, certificatele de moștenitor legal au fost eliberate contrar legii, pârâtul Anatoli Caraulnîi s-a adresat neîntemeiat notarului, mai mult ca atât a tăinuit și cu bună știință a dat declarații mincinoase în fața notarului că nu sunt moștenitori legali de o clasă precedentă, iar notarul în detrimentul prevederilor legii cu privire la notariat nu a stabilit cercul de persoane care au dreptul la succesiune. Sub aspectul actelor normative invocate, constatând faptul că certificatul de moștenitor legal a fost eliberat cu încălcarea legii cu privire la notariat, și a legislației civile, consideră că, certificatele de moștenitor legal nr. 1013, 1014, 1015 din 19 mai 2009, eliberate de notarul Bîstrițcaia Vera pe numele lui Caraulnîi Anatoli, asupra averii succesorale rămase după decesul Nadejdei Caraulinaia sunt lovite de nulitate absolută.

Referitor la pretenția ce ține de declararea nulă a contractului de vânzare- cumpărare nr. 1156 din 17 februarie 2017 încheiat între Anatoli Caraulnîi și Constantin Glițos asupra terenului cu destinație agricolă, cu suprafața de 0,5002 ha, nr. cadastral xxxxx, consideră că este lovit de nulitate absolută ca act care este subsecvent certificatului de moștenitor legal, ce urmează a fi declarat nul din motivele invocate mai sus. Deci, anularea actului inițial atrage și nulitatea actului subsecvent. Prin hotărârea din 19 noiembrie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul central, s- a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Elena Poperecinaia împotriva lui Anatoli Caraulnîi, intervenienți accesorii notarul Vladimir Bîstrițchi și Constantin Glițos, cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii, recunoașterea dreptului de proprietate și declararea nulității actelor juridice.

S-a constatat faptul acceptării succesiunii de către Elena Poperecinaia, asupra terenului cu modul de folosință agricol, cu suprafața de 0,2084 ha, nr. cadastral xxxxx, asupra terenului cu modul de folosință agricol, cu suprafața de 0,5762 ha, nr. cadastral xxxxx, asupra terenului cu modul de folosință agricol cu suprafața de 0,5002 ha, nr. cadastral xxxxx, asupra terenului cu modul de folosință grădină, cu suprafața de 0,084 ha, nr. cadastral xxxxx, asupra terenului cu modul de folosință pentru construcții, cu suprafața de 0,1662 ha, nr. cadastral xxxxx, asupra construcției cu modul de folosință casa de locuit individuală cu suprafața de 82,5 m2 și nr. cadastral xxxxx, asupra construcției cu modul de folosință construcție accesorie, cu suprafața de 31,0 m2, cu nr. cadastral xxxxx situate în s.Dolinnoe, r-nul Criuleni, prin intrarea în posesie asupra acestora după decesul mamei sale Nadejda Caraulinaia, născută la 13 noiembrie 1946 și decedată la 26 aprilie 1997. S-a respins pretenția reclamantei Elena Poperecinaia privind recunoașterea dreptului de proprietate asupra averii succesorale, ca fiind neîntemeiată.

S-a declarat nul certificatul de moștenitor legal nr. 1013 din 19 mai 2009, eliberat de notarul Vera Bîstrițcaia pe numele lui Anatoli Caraulnîi, asupra averii succesorale, rămase după decesul Nadejdei Caraulinaia, constituită din cota-parte de pământ cu destinație agricolă, cu suprafața de 0,2084 ha, cu numărul cadastral xxxxx; cota parte de pământ cu destinația agricolă, cu suprafața de 0,5762, cu nr. cadastral xxxxx; cota parte de pământ cu destinația agricolă, cu suprafața de 0,5002 ha cu nr. cadastral xxxxx, ce se află în s.Dolinnoe, r-nul Criuleni. S-a declarat nul certificatul de moștenitor legal nr. 1014 din 19 mai 2009, eliberat de notarul Vera Bîstrițcaia, pe numele lui Anatoli Caraulinîi asupra averii 4 succesorale rămase după decesul Nadejdei Caraulinaia, constituită din teren cu destinația agricolă-grădină, cu suprafața de 0,084 ha, cu nr. cadastral xxxxx, ce se află în s. Dolinnoe, r-nul Criuleni.

S-a declarat nul certificatul de moștenitor legal nr. 1015 din 19 mai 2009, eliberat de notarul Vera Bîstrițcai, pe numele lui Anatoli Caraulinîi asupra averii succesorale rămase după decesul Nadejdei Caraulinaia, constituită din casa de locuit cu suprafața de 68,0 m2, cu construcție accesorie și terenul de pământ alăturat casei, cu suprafața de 0,1662 ha, cu nr. cadastral xxxxx, ce se află în s. Dolinnoe, r-nul Criuleni. S-a declarat nul contractul de vânzare-cumpărare nr. 1156 din 17 februarie 2017, a terenului cu destinația agricolă, cu suprafața de 0,5002 ha, nr. cadastral xxxxx, încheiat între Anatoli Caraulinîi și Constantin Glițos. S-a încasat de la Anatoli Caraulinîi în beneficiul Elenei Poperecinaia, taxa de stat achitată de reclamant la momentul depunerii cererii de chemare în judecată, în mărime de 1 052,77 lei.

S-a încasat de la Anatoli Caraulinîi în beneficiul Elenei Poperecinaia, suma de 700 lei, cu titlu de cheltuieli de judecare a cauzei suportate de reclamantă pentru servicii cadastrale în timpul procesului. S-a încasat de la Anatoli Caraulnîi în beneficiul Elenei Poperecinaia, suma de 5 000 lei cu titlu de cheltuieli reale, necesare și rezonabile pentru asistență juridică. La 8 decembrie 2021, Anatoli Caraulnîi a declarat apel nemotivată împotriva hotărârii din 19 noiembrie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul central, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii și remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond. La 3 ianuarie 2022, Constantin Glițos a contestat hotărârea cu apel, solicitând casarea ei, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond.

Prin decizia din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Anatolii Caraulinîi și apelul declarat de Constantin Glițos și s-a menținut hotărârea din 19 noiembrie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul central. În motivarea deciziei emise, Colegiul instanței de apel a conchis că soluția instanței de fond fiind una corectă. În acest sens, a reținut că Elena Poperecinaia, în calitate de succesor după decesul mamei sale, și-a manifestat voința de drept și de fapt asupra întregii mase succesorale prin intrarea în posesia patrimoniului succesoral, acțiuni care sunt însoțite de administrarea și utilizarea acestuia, or, acceptarea se consideră tacită atunci când succesibilul face un act, pe care n-ar putea să-l facă decât în calitate de moștenitor și care lasă a se presupune neapărat și fără echivoc intenția sa de a accepta moștenirea.

În concluzie instanța de apel a menționat că reclamanta a acceptat moștenirea, prin prisma faptului, intrării în posesie și administrare a masei succesorale, a continuat să locuiască în imobil, pe care îl întreține, achitând impozitele și serviciile comunale, astfel prin acțiunile ei a acceptat tacit moștenirea situație care justifică cererea bazată pe prevederile art.281 alin.(2) lit. f) din Codul de procedură civilă, iar certificatul nr. 56 din 11 februarie 2019 eliberat de către Primăria com. Dolinnoe (f.d. 88, vol. 1) și extrasul din Registrul gospodăriilor (f.d.201-210, vol. 1) constată concluziilor enunțate. 5 La 6 decembrie 2022, avocatul Sergiu Russ, în numele și interesele lui Anatoli Caraulnîi, a declarat recurs împotriva deciziei di din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor și pronunțarea unei hotărâri noi prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă ca fiind neîntemeiată.

În motivarea recursului a invocat că decizia este ilegală, neîntemeiată și pasibilă de a fi casată în baza temeiurilor de recurs prevăzute de art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă. Interpretarea și aplicarea eronată a prevederilor normelor materiale de drept o argumentează prin faptul că instanța de apel absolut greșit a considerat faptul acceptării succesiunii de către Elena Poperecinaia asupra patrimoniul mamei sale. Consideră că instanțele inferioare absolut greșit și în lipsa probelor plauzibile au ajuns la concluzia că anume intimata Elena Poperecinaia a intrat în posesia patrimoniului succesoral după decesul lui Caraulinaia Nadejda și nu apelantul Caraulinîi Anatolie.

Instanța de apel absolut nu l-a convins pe intimat că toate argumentele și probele sale invocate au fost auzite și riguros analizate. Dimpotrivă, recurentul a rămas absolut nesatisfăcut de actul justiției, deoarece nici măcar nu i s-a explicat din care motiv argumentele sale au fost respinse, fiind pur și simplu ignorate. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Materialele cauzei atestă că, copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată părților la 11 octombrie 2022, însă dovada legală de recepționare a acestei de către recurent sau reprezentantul lui, lipsește.

Iar, din aceste motive, Colegiul consideră recursul depus la 6 decembrie 2022, ca fiind declarat în termen. În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Copia cererii de recurs a fost expediată intimaților la 23 ianuarie 2023. Însă până la data examinării admisibilității recursului declarat, referințe nu au fost depuse.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). 6 Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanța de judecată nu este absolut.

Există limitări implicit admise [cauza Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(a se vedea Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. 7 Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursul declarat de avocatul Sergiu Russ în numele și interesele lui Anatoli Caraulnîi, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se declară inadmisibil recursul înaintat de avocatul Sergiu Russ în numele și interesele lui Anatoli Caraulnîi. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Mariana Pitic Victor Burduh 8