3ra-2/23 — privind anularea actului administrativ individual defavorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind anularea actului administrativ individual defavorabil
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-2/23 — privind anularea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 3ra-2/2023
2-20072013-01-3ra-06012023
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Chisilița)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)
Î N C H E I E R E
15 februarie 2023 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componentă:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Aliona Miron
Iurie Bejenaru
examinând admisibilitatea recursului depus de Serviciul Fiscal de Stat,
în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată
depusă de Stela Muntean împotriva Serviciului Fiscal de Stat, cu privire la anularea
actului administrativ individual defavorabil și obligarea efectuării unui control repetat,
împotriva deciziei din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost casată integral hotărârea din 14 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani
și emisă o nouă decizie de admitere a acțiunii depuse de Stela Muntean,
c o n s t a t ă :
La 27 iunie 2020, Stela Muntean, a depus cerere de chemare în judecată, în
procedura contenciosului administrativ cu completările ulterioare împotriva
Serviciului Fiscal de Stat, privind anularea deciziei nr. 34 din 12 februarie 2020 emisă
asupra cazului de încălcare fiscală, precum și obligarea efectuării controlului fiscal
repetat privind corectitudinea calculării, declarării și achitării impozitului pe venit
pentru perioadele fiscale 2012-2016.
În motivarea acțiunii reclamanta a relatat că actele emise de Serviciului Fiscal de
Stat sunt total ilegale, neargumentate, neprobate și pasibile de a fi anulate. Or,
conform art. 226/15 alin. (1) din Codul fiscal, în baza deciziei de inițiere a controlului
fiscal Serviciul Fiscal de Stat, citează persoana fizică supusă verificării pentru a o
înștiința despre inițierea controlului fiscal, iar alin.(2) prevede că controlul fiscal se va
iniția nu mai devreme de 15 zile, de la data înmânării procesului-verbal de înștiințare,
cu prezentarea deciziei privind inițierea controlului fiscal.
Conform alin. (19)-(20) al aceluiași articol, la finalizarea controlului fiscal,
Serviciul Fiscal de Stat, prezintă persoanei fizice constatările și consecințele fiscale cu
întocmirea unui act de control fiscal, iar la actul de control fiscal se anexează
materialele ce au stat la baza rezultatelor stabilite.
Totodată, a invocat reclamanta că art. 216 alin. (6) din Codul fiscal, statuează că,
actul de control fiscal este un document întocmit de funcționarul fiscal sau altă
persoană cu funcție de răspundere a organului care exercită controlul, în care se
consemnează rezultatele controlului fiscal, în act se va descrie obiectiv, clar și exact
1
încălcarea legislației fiscale și/sau a modului de evidentă a obiectelor impunerii, cu
referire la documentele de evidență și la alte materiale, indicându-se actele normative
încălcate, în act va fi reflectată fiecare perioadă fiscală în parte, specificându-se
încălcările fiscale depistate în ea.
Astfel, a susținut reclamanta că la 09 martie 2020, a înaintat o cerere către
Serviciul Fiscal de Stat pentru a-i fi eliberat actul de control și materialele care au stat
la baza rezultatelor, care le-a recepționat pe data de 12 mai 2020.
În acest context, a invocat reclamanta că în rezultatul examinării actului de
control din 31 octombrie 2019 și a actelor de procedură, Serviciul Fiscal de Stat nu a
respectat prevederile, art. 216 alin. (2) din Codul fiscal, fiind efectuat controlul în
lipsa deciziei de inițiere a controlului, care nu i-a fost adusă la cunoștință. Iar la
controlul fiscal efectuat nu a participat și actul de control din 31 octombrie 2019, nu i-
a fost adus la cunoștință prin ce a fost încălcat art. 216 alin. (8) din Codul fiscal, care
prevede că contribuabilul, inclusiv prin intermediul conducătorului sau altui
reprezentant al său, este obligat, după caz, să asigure condiții adecvate pentru
efectuarea controlului, să participe la efectuarea lui și să semneze actul de control
fiscal, chiar și în cazul dezacordului. În caz de dezacord, el este obligat să prezinte în
scris, în termen de până la 15 zile calendaristice, argumentarea dezacordului, anexând
documentele de rigoare.
Ca urmare, a relevat reclamanta că fiind lipsită și de dreptul de a depune
dezacord la actul de control din 31 octombrie 2019, iar decizia nr. 34 din 12 februarie
2020 a fost emisă contrar art. 216 alin. (2) din Codul fiscal, cazul de încălcare fiscală
se examinează în termen de 15 zile, din data prezentării dezacordului, dacă a fost
prezentat la timp sau expirării termenului de prezentare a dezacordului dacă nu a fost
prezentat sau dacă a fost prezentat cu întârziere. Or, art. 242 din Codul fiscal, prevede
că, persoana trasă la răspundere pentru încălcare fiscală are dreptul să ia cunoștință de
dosarul său, să dea explicații, să prezinte probe, să formuleze cereri, să conteste
decizia asupra cazului. Ea poate beneficia de asistența unui avocat căruia îi
încredințează exercitarea, în numele său, a drepturilor menționate.
A invocat reclamanta că conform art. 243 alin. (1) din Codul fiscal, cazul de
încălcare fiscală se examinează în prezența persoanei trase la răspundere pentru
săvârșirea încălcării. Serviciul Fiscal de Stat o anunță în scris (prin citație) despre
locul, data și ora examinării cazului. Iar, art.239 din Codul fiscal, indică că, scopul
procedurii de examinare a cazului de încălcare fiscală constă în clarificarea promptă,
multilaterală, exhaustivă și obiectivă a circumstanțelor în care s-a produs, soluționarea
lui în strictă conformitate cu legislația, asigurarea îndeplinirii deciziei, precum și
stabilirea cauzelor și condițiilor care au contribuit la comiterea încălcării fiscale,
prevenirea încălcărilor, educarea în spiritul respectării legilor și consolidarea
legalității.
În acest context, a considerat reclamanta că Serviciul Fiscal de Stat nu a respectat
normele specificate nefiindu-i comunicate actele întocmite și emise în modul
corespunzător, și anume fiind expediate pe adresa mun. XXXXX, str. XXXXX
XXXXX nr. XX, ap. XXXX, pe când adresa de domiciliu din 29 octombrie 2013 este
mun. XXXXX, str. XXXXX XXXXX nr. XX, ap. XXXX. Iar ca urmare a
nerespectării de către Serviciul Fiscal de Stat a procedurii de comunicare a actelor a
fost în imposibilitate de-a prezenta argumente și documente confirmative întru
stabilirea situației fiscale.
2
Referitor la constatările aferente corectitudinii calculării, declarării și achitării
impozitului pe venit, pentru perioadele fiscale 2012-2016, descrise în actul de control
fiscal din 31 octombrie 2019, care a stat la baza emiterii deciziei nr. 34 din 12
februarie 2020, a relatat reclamanta că în perioada 2012-2016, a împrumutat mijloace
bănești care au fost utilizate în cadrul mai multor tranzacții comerciale, acest fapt se
dovedește prin contractele anexate la cerere. Însă, Serviciul Fiscal de Stat a considerat
returnarea împrumutului de către SRL „Som Treisf” în anul 2013 ca venit contrar
prevederilor art. 18 din Codul fiscal, or, în acest articol se regăsește ca sursă de venit
impozabil doar venitul obținut sub formă de dobândă.
Prin urmare, a notat reclamanta că decizia nr. 34 din 12 februarie 2020, este
emisă în temeiul unui act de control ilegal cu nr. XXXXX prelungit pe formularele nr.
XXXXX, XXXXXX, XXXXX și nr. XXXXX din XX octombrie XXXX și cu
încălcarea normelor de procedură din Codul fiscal, în lipsa argumentelor și
documentelor confirmative întru stabilirea situației fiscale. Or, de către Serviciul
Fiscal de Stat a fost viciată și procedura de examinare a contestației depuse, fără a
oferi posibilitatea de a prezenta argumente și documente confirmative ca urmare a
recepționării pe data de 12 mai 2020, a actului de control și materialele care au stat la
baza rezultatelor.
În acest context a invocat reclamanta că prevederile alin. (1) și (2) ale art. 189
din Codul fiscal, stipulează că, Serviciul Fiscal de Stat calculează impozitele și taxele
contribuabililor în urma controalelor fiscale, dacă au fost stabilite cazuri de
nerespectare a legislației fiscale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislația
fiscală. Iar, dacă în timpul controlului fiscal sumele impozitelor și taxelor care urmau
să fie vărsate la buget nu pot fi determinate din lipsă de contabilitate ori din cauza
ținerii ei neconforme, dacă contribuabilul (reprezentantul acestuia) sau persoana lui cu
funcție de răspundere nu prezintă, în totalitate sau în parte, documentele de evidentă
și/sau dările de seamă fiscale, Serviciul Fiscal de Stat calculează impozitele și taxele
prin metode și din surse indirecte, efectuând ulterior recalcularea lor după restabilirea
evidenței, în conformitate cu legislația, sau după prezentarea documentelor respective.
Astfel, a notat reclamanta că Serviciul Fiscal de Stat, în conformitate cu art. 214
alin.(6), (7) din Codul fiscal, în cadrul examinării contestației a putut efectua un
control fiscal repetat, în cazul în care rezultatele controlului fiscal al corectitudinii
calculării, declarării și achitării impozitului pe venit pentru perioadele fiscale 2012-
2016, exercitat anterior sunt neconcludente, incomplete sau nesatisfăcătoare.
Prin urmare, a susținut reclamanta că Serviciul Fiscal de Stat în cadrul
examinării contestației nu a efectuat un control fiscal repetat cu recalcularea
impozitelor și taxelor după prezentarea documentelor confirmative, motiv din care a
solicitat anularea deciziei nr. 34 din 12 februarie 2020 și obligarea Serviciului Fiscal
de Stat să efectueze un control fiscal repetat pentru perioada fiscală respectivă.
Prin hotărârea din 14 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost
respinsă acțiunea depusă de Stela Muntean. (f.d.156, Vol.I)
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 15 iunie 2021, Stela Muntean a
depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 14 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe și
pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă integral acțiunea. (f.d.158, Vol.I)
La 02 noiembrie 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani prin intermediul
poștei electronice, a expediat pentru notificare participanților la proces, copia hotărârii
3
motivate a primei instanțe (f.d. 176, Vol.I), iar la 05 noiembrie 2021, prin intermediul
Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău, Stela
Muntean a depus motivarea apelului (f.d. 183/191, Vol.I).
Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus de
Stela Muntean împotriva hotărârii din 14 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani.
Prin decizia din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat integral
hotărârea din 12 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o
nouă decizie prin care s-a admis acțiunea depusă de Stela Muntean împotriva
Serviciului Fiscal de Stat, cu privire la anularea actului administrativ individual
defavorabil și obligarea efectuării unui control repetat. S-a anulat decizia Serviciului
Fiscal de Stat nr. 34 din 12 februarie 2020 asupra cazului de încălcare fiscală comisă
de Stela Muntean. S-a obligat Serviciul Fiscal de Stat de a efectua un control fiscal
repetat privind corectitudinea calculării, declarării și achitării impozitului pe venit de
către Stela Muntean, pentru perioadele fiscale 2012-2016.
Pentru a decide astfel, Completul specializat al instanței de apel analizînd
prevederile art. art. 1324 pct. 2), 133 alin. (2) pct. 10 și pct. 14, 189, 2266 alin. (1)-(2),
2268 , 2269 , 22615 alin. (1)-(6), (11)-(21) din Codul fiscal în raport cu circumstanțele
de fapt ale speței, a conchis că prima instanța neîntemeiat a concluzionat privind
temeinicia deciziei Serviciului Fiscal de Stat nr. 34 din 12 februarie 2020, emisă
asupra cazului de încălcare fiscală comisă de către Stela Muntean, întrucât, în ședința
de judecată s-a stabilit că la situația din 01 ianaurie 2012, persoana fizică, Stela
Muntean a depus declarația privind disponibilul de mijloace bănești, înregistrată sub
nr. XX/XXXX la IF,,Ciocana”, în mărime de 970000 de lei, mijloace bănești deținute
în numerar.
În acest sens, Completul specializat al instanței de apel a notat că din materialele
cauzei rezultă că Stela Muntean în perioada anului 2012, a efectuat următoarele
achiziții/vânzări și a recepționat împrumuturi și anume:
- la 11 mai 2012: achiziționarea a 2/3 din bunul imobil nr. cadastral XXXXXX la
preț de 383040,00 de lei. Și, respectiv soldul mijloacelor financiare s-a micșorat până
la 586960, 91 de lei;
- la 30 mai 2012: achiziționarea a bunului imobil cu nr. cadastral XXXXXX și
6453203.238.01, la preț de 78724,00 de lei. Și, respectiv soldul mijloacelor financiare
s-a micșorat până la 508236, 91 de lei;
- la 31 mai 2012: achiziționarea bunului imobil nr. cadastral XXXXXX, la preț
de 522435 de lei. Și, respective soldul mijloacelor financiare s-a micșorat până la
14199 de lei;
- la 07 iunie 2012: achiziționarea a XX % din capitalul social al SRL,,Blue Ice
Real Estate”, la preț de 400000 de lei. Și, respectiv, soldul mijloacelor financiare s-a
micșorat până la 414199 de lei;
-la 15 iunie 2012: vânzarea a 2/3 din bunul imobil cu nr. cadastral XXXXXXX,
la preț de 383040 de lei. Și, respectiv, soldul mijloacelor financiare s-a micșorat рână
la 31159 de lei;
-la 13 noiembrie 2012: a primit un împrumut de la B.C. ,,Moldindconbank” S.A.,
în mărime de 50000 de lei. Și, respectiv, soldul mijloacelor financiare s- a majorat
рână la 18841 de lei;
4
-la 14 decembrie 2012: achiziționarea autoturismului XXXX XXXX, la preț de
30000 de lei. Și, respectiv, soldul mijloacelor financiare s-a micșorat рână la 11159 de
lei.
Totodată, Completul specializat al instanței de apel a relevat că pe parcursul
anului 2012 a avut un venit sub forma salariului, în mărime totală de 12873,91 de lei.
Și, respectiv, soldul mijloacelor financiare s-a majorat рână la 1714,91 de lei; a depus
numerar în conturi bancare, în sumă totală de 15826,00 de lei. Și, respectiv, soldul
mijloacelor financiare s-a micșorat până la 14111,09 de lei; a achitat impozite și taxe
în sumă totală de 1341,65 de lei. Și, respectiv, soldul mijloacelor financiare s-a
micșorat рână la 15452,74 de lei. Or, toate achizițiile, vânzările, împrumuturile și
cheltuielile sus - menționate, au fost constatate de către întimat (pag. 4-5 din Actul de
control). Însă, cu toate acestea, intimatul a ajuns la о concluzie greșită și anume la
faptul că venitul estimat nedeclarat pentru perioada 2012 este de 401325,09 de lei. Iar
această eroare se datorează faptului că, Serviciul Fiscal de Stat nu a diminuat suma
venitul estimat (ultima coloană din tabelul nr. 7), în mărime de 1371325,09 de lei, cu
sumele ce reprezintă intrări de fonduri (coloana nr. 3 din tabelul nr. 7), și anume suma
de 383040 de lei + 50000 de lei, precum și nu a diminuat cu suma de 970000 de lei,
care reprezintă mijloace bănești deținute în numerar de către Stela Muntean, în mod
legal, la data de 01 ianuarie 2012.
Astfel, Completul specializat al instanței de apel a relevat că dacă Serviciul
Fiscal de Stat ar fi ținut cont de sumele indicat mai sus, venitul estimat presupus a fi
nedeclarat nu ar fi în sumă de 401325,09 de lei, dar în sumă de 1545274 de lei. Iar
prin urmare, venitul estimat presupus a fi nedeclarat, a fost calculat greșit de către
Serviciul Fiscal de Stat.
Totodată, cu privire la calculele efectuate de către Serviciul Fiscal de Stat pentru
anul 2013, Completul specializat al instanței de apel a conchis că nici Serviciul Fiscal
de Stat și nici prima instanța nu au luat în considerare contractele de împrumut
prezentate de către Stela Muntean, care ar combate în totalitate argumentele
pârâtului/intimat-Serviciul Fiscal de Stat, precum că, presupusul venit estimat
nedeclarat a reclamantei ca fiind de 4827290,36 de lei. Or, în anul 2013, reclamanta,
Stela Muntean a luat cu împrumut următoarele sume și anume:
- suma de 970000 de lei, în baza contractului de împrumut f/n, din XX iunie
XXXX (f.d.51);
- suma de 955000 de lei, în baza contractului de împrumut f/n, din XX iulie
XXXX (f.d.52);
- suma de 980000 de lei, în baza contractului de împrumut f/n, din XX noiembrie
XXXX (f.d.53);
- suma de 950000 de lei, în baza contractului de împrumut f/n, din XX noiembrie
XXXX (f.d.54);
- suma de 920000 de lei, în baza contractului de împrumut f/n, din XX noiembrie
XXXX (f.d.55);
- suma de 945000 de lei, în baza contractului de împrumut nr. X, din XX
decembrie XXXX (f.d.56).
Astfel, Completul specializat al instanței de apel a constatat că în anul 2013,
reclamanta/apelanta, Stela Muntean a luat cu împrumut de la diferite persoane, suma
totală de 5720000 de lei. Înregistrând în anul 2013 intrări de fonduri cu 892709,64 de
lei, mai mult decât Serviciul Fiscal de Stat a presupus a fi venit estimat nedeclarat de
5
către Stela Muntean, care însă nu reprezintă venit, întrucât sumele împrumutate
urmează a fi rambursate.
În acest context, Completul specializat al instanței de apel a notat că alegația
intimatului/pârât precum că reclamanta, Stela Muntean ar fi avut în anul 2013 un venit
estimat nedeclarat de 4827290,60 de lei, este unul absurd și neîntemeiat.
În aceeași ordine de idei, cu privire la calculele efectuate de către Serviciul Fiscal
de Stat pentru anul 2014, Completul specializat al instanței de apel a menționat că nici
Serviciul Fiscal de Stat și nici prima instanța nu au luat în considerare contractele de
împrumut prezentate de către Stela Muntean, care ar combate în totalitate argumentele
Serviciului Fiscal, precum că, presupusul venit estimat nedeclarat a reclamantei ca
fiind de 2904303,80 de lei. Or, în anul 2014, reclamanta a luat cu împrumut
următoarele sume și anume:
- suma de 710000 de lei, în baza contractului de împrumut nr. X din XX martie
XXXX (f.d.57);
- suma de 1350000 de lei, în baza contractului de împrumut nr. X din XX mai
XXXX (f.d.58);
- suma de 950000 de lei, în baza contractului de împrumut nr. X din XX august
XXXX (f.d.59).
Astfel, Completul specializat al instanței de apel a conchis că, în anul 2014, Stela
Muntean a luat cu împrumut de la diferite persoane, suma totală de 3010000 de lei. Iar
dacă se adună suma împrumutată în anul 2014 cu suma disponibilă la sfârșitul anului
2013, se atestă faptul că, ultima are în posesia sa mijloace financiare disponibile în
mărime de 3902709,64 de lei. Or, ultima a înregistrat în anul 2014 intrări de fonduri
cu 998405,84 de lei, mai mult decât Serviciul Fiscal de Stat a presupus a fi venit
estimat nedeclarat, care însă nu reprezintă venit, întrucât sumele împrumutate
urmează a fi rambursate.
În acest context, Completul specializat al instanței de apel a apreciat ca fiind
neîntemeiat și absurd argumentul pârâtului/intimat, precum că, reclamanta/apelanta ar
fi avut în anul 2014 un venit estimate nedeclarat de 2904303,80 de lei. Iar astfel,
concluziile la care a ajuns pârâtul, Serviciul Fiscal de Stat în Actul de control fiscal și
decizia nr. 34 din 12 februarie 2020, și pe care instanța de fond le-a acceptat, sunt
absolut nefondate, întrucât sumele împrumutate de către Stela Muntean, demonstrează
cu certitudine faptul că, aceasta avea capacitatea financiară să efectueze achiziții.
Mai mult ca atât, Completul specializat al instanței de apel a relevat că
mijloacele financiare de care a dispus reclamanta/apelanta nu reprezentau un venit
impozabil, întrucât sumele utilizate erau împrumutate și urmează a fi rambursate.
Totodată, Completul specializat al instanței de apel a mai notat că Serviciul
Fiscal de Stat nu a comunicat reclamantei, Stela Muntean actele întocmite și emise în
modul corespunzător, întrucât, actele emise la caz pe numele ultimei au fost expediate
pe adresa mun. XXXXX, str. XXXXX XXXXX nr. XX, ap. XXXX, însă, adresa de
domiciliu din 29 octombrie 2013 este mun. XXXXX, str. XXXXX XXXXX nr. XX,
ap. XXXX. Iar, ca urmare a nerespectării de către Serviciul Fiscal de Stat a procedurii
de comunicare a actelor, Stela Muntean a fost în imposibilitate de-a prezenta
argumente și documente confirmative întru stabilirea situației fiscale. Însuși
reprezentanții intimatului în ședința de judecată au confirmat faptul că, în cazul în
care Stela Muntean prezenta actele menționate la momentul efectuării controlului,
urma să fie stabilită o altă sumă decît cea menționată în decizia contestată, iar
6
apelanta, nefiind informată despre inițierea contorului fiscal, obligație ce îi revine
Serviciului Fiscal de Stat după cum indică normele citate mai sus, era în imposibilitate
să prezinte actele și probele întru susținerea opiniei sale.
În consecință, Completul specializat al instanței de apel a conchis că pretenția cu
privire la anularea deciziei Serviciului Fiscal de Stat nr. 34 din 12 februarie 2020
asupra cazului de încălcare fiscală comisă de Stela Muntean și, obligarea Serviciul
Fiscal de Stat de a efectua un control fiscal repetat privind corectitudinea calculării,
declarării și achitării impozitului pe venit de către Stela Muntean, pentru perioadele
fiscale 2012-2016, este întemeiată și urmează a fi admisă, cu anularea deciziei
Serviciului Fiscal de Stat nr. 34 din 12 februarie 2020 asupra cazului de încălcare
fiscală comisă de Stela Muntean. Și obligarea Serviciului Fiscal de Stat de a efectua
un control fiscal repetat privind corectitudinea calculării, declarării și achitării
impozitului pe venit de către Stela Muntean, pentru perioadele fiscale 2012-2016.
Or, conform art. 224 alin. (1) lit. a) și b) din Codul administrativ, examinând
acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă una dintre
următoarele hotărâri: a) în baza unei acțiuni în contestare, anulează în tot sau în parte
actul administrativ individual, precum și o eventuală decizie de soluționare a cererii
prealabile, dacă acestea sînt ilegale și prin ele reclamantul este vătămat în drepturile
sale; b) în baza unei acțiuni în obligare, anulează în tot sau în parte actul administrativ
individual de respingere a solicitării sau o eventuală decizie adoptată în procedura
prealabilă și obligă autoritatea publică să emită un act administrativ individual, dacă
revendicarea pretenției reclamantului de emitere a actului este întemeiată.
Astfel, Completul specializat al instanței de apel a constatat că prima instanță nu
a supus unei analize minuțioase și nu a verificat circumstanțele menționate, care, însă,
necesitau a fi examinate, prin prisma cadrului legal aplicabil la caz, întru clarificarea
tuturor aspectelor importante pentru soluționarea cazului dat. Iar astfel, se constată că
concluziile instanței de fond sunt greșite, iar, soluția adoptată- neîntemeiată, reieșind
din interpretarea eronată a situației de fapt.
Prin urmare, luând în considerare cele menționate mai sus și având în vedere
faptul că, prima instanță nu a constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele
importante pentru soluționarea cauzei, dând o interpretare eronată a normelor de
drept, Completul specializat al instanței de apel a ajuns la concluzia de a casa integral
hotărârea din 14 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei
noi decizii privind admiterea acțiunii, cu anularea deciziei Serviciului Fiscal de Stat
nr. 34 din 12 februarie 2020 asupra cazului de încălcare fiscală comisă de Stela
Muntean și obligarea Serviciului Fiscal de Stat de a efectua un control fiscal repetat
privind corectitudinea calculării, declarării și achitării impozitului pe venit de către
Stela Muntean, pentru perioadele fiscale 2012-2016.
La 12 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Serviciul Fiscal de
Stat a depus recurs, iar la 19 ianuarie 2023 motivarea recursului împotriva deciziei din
28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,
casarea integrală a deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii prin care să
fie menținută hotărârea primei instanțe prin care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea
depusă de Stela Muntean împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la anularea
deciziei SFS nr. 34 din 12 februarie 2020 asupra cazului de încălcare fiscală comisă
de Stela Muntean și obligarea efectuării unui control fiscal repetat.
7
În susținerea recursului Serviciul Fiscal de Stat a indicat motivele de drept și de
fapt invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele de judecată ierarhic
inferioare, suplimentar a învederat că, instanța de apel la emiterea deciziei din 28
septembrie 2022 a interpretat eronat normele de drept material și a apreciat arbitrar
probele și circumstanțele de fapt ale pricinii, iar hotărârea primei instanțe este legală,
întemeiată și adoptată cu respectarea normelor de drept material și procedural, cu
verificarea și aprecierea probelor în conformitate cu legislația care guvernează
obiectul litigiului, motiv din care Serviciul Fiscal de Stat solicită casarea integrală a
deciziei din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii din
14 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani prin care a fost respinsă ca
neîntemeiată acțiunea depusă de Stela Muntean, deoarece prima instanță justificat a
concluzionat că, instanța de judecată este competentă să oblige autoritatea publică
pârâtă să emită un act administrativ individual favorabil reclamantului, dacă
solicitarea sa este întemeiată. Altfel spus, dacă pretenția reclamantului este întemeiată,
instanța de judecată contribuie la oferirea avantajului solicitat, care ilegal a fost
respinsă de autoritatea publică pârâtă.
Astfel, a susținut recurentul că în raport cu normele care guvernează speța și în
virtutea competenței și atribuțiilor funcționale, Serviciul Fiscal de Stat în conformitate
cu cerințele legale a emis actul administrativ contestat, decizia nr. 34 asupra cazului
de încălcare fiscală comisă de Stela Muntean.
Prin urmare, Serviciul Fiscal de Stat a invocat că, instanța de apel a dat o
apreciere pripită și arbitrară actelor și probelor aferente cauzei, nu a constatat și nu a
elucidat pe deplin toate circumstanțele importante soluționării juste a cauzei și
incorect a aplicat normele de drept material, pe când concluzia primei instanțe despre
necesitatea respingerii acțiunii este justă, legală și întemeiată.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de
apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu
recurs.
Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de
apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu
stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de
Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se
depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de
apel.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 28 septembrie
2022, în ședință publică. (f.d.5, Vol.II)
Totodată, din actele dosarului se atestă că, dispozitivul deciziei din 28
septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificat Serviciului Fiscal de Stat
prin intermediul poștei electronice la 05 octombrie 2022, fapt confirmat prin extrasul
din poșta electronică anexat la materialele cauzei. (f.d.32, Vol.II)
Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2022, a fost
notificată Serviciului Fiscal de Stat, prin intermediul poștei electronice la
23 decembrie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la
materialele cauzei. (f.d.39, Vol.II)
8
Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ menționează că Serviciul Fiscal de Stat s-a conformat prevederilor
legale și a depus recursul nemotivat, cât și motivarea recursului în termenul prevăzut
de art. 245 din Codul administrativ.
La 16 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție în scopul asigurării unui proces
echitabil în ordine de recurs, a expediat pentru notificare în adresa intimatei Stela
Muntean, copia cererii de recurs nemotivată, iar la 20 ianuarie 2023 motivarea
recursului depus de Serviciul Fiscal de Stat, creând astfel participanților la proces
condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a
acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității
în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței. (f.d.43; 55, Vol.II)
Prin referința depusă la data de 09 februarie 2023, Stela Muntean a solicitat să fie
declarat inadmisibil recursul depus de Serviciul Fiscal de Stat împotriva deciziei din
28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar în cazul în care instanța de recurs
va considerat că este admisibil a solicit ca pe fond să fie respins ca neîntemeiat.
(f.d.59/77, Vol. II)
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Serviciul Fiscal de Stat, în
raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,
recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din
Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la
literele a)-f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă
caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un
drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual
succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării
unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să
răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel
ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de
drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o
motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest
argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul
9
administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din
Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele
expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină
cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin
legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului
Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă
de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale
ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.
(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La
fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de
atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi
conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie
1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara
inadmisibil recursul depus de Serviciul Fiscal de Stat.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de Serviciul Fiscal de Stat, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Aliona Miron
Iurie Bejenaru
10