2ra-33/23 — Încasarea prejudiciului cauzat

2ra-33/23 — Încasarea prejudiciului cauzat (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra–33/23

2-17016367-01-2ra-05012023

Prima instanță: Judecătoria Cahul (sediul central), (jud. L. Turculeț)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. R. Petrov, N. Bondarenco, S.Pilipenco)

Î N C H E I E R E

08 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Primăria

municipiului Cahul, reprezentată de avocatul Todorov Maxim și Consiliul municipal

Cahul,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ialanji Aliona

împotriva Primăriei municipiului Cahul și Consiliului municipal Cahul, intervenient

accesoriu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor cu privire la recuperarea

prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 27 octombrie 2022 a Curții de Apel Cahul, prin care au

fost respinse ca neîntemeiate apelurile depuse de Primăria municipiului Cahul,

reprezentată de avocatul Todorov Maxim și Consiliul municipal Cahul, a fost admis

apelul depus de către Ialanji Aliona, reprezentată de avocatul Grosu Eugen, casată

hotărârea din 26 aprilie 2022 a Judecătoriei Cahul (sediul central), fiind pronunțată

o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial,

c o n s t a t ă :

La 10 iulie 2017, Ialanji Aliona, reprezentată de avocatul Grosu Eugen a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Cahul și Consiliului

municipal Cahul prin care a solicitat încasarea în mod solidar de la Primăria

municipiului Cahul și Consiliul municipal Cahul în beneficiul său - Ialanji Aliona,

pentru copilul minor Xxxxxxx a prejudiciului material în sumă de 840, 34 de lei,

prejudiciului moral estimat la suma de 50 000 de lei și cheltuielilor pentru asistență

1

juridică.

Reclamanta în motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că, la 23

februarie 2017, în microraionul Xxxxxxx, din municipiul Xxxxxxx, în jurul orei

16.00, fiica sa, Xxxxxxx, născută la Xxxxxxx, a fost atacată de către trei câini

vagabonzi, care i-au produs minorei Xxxxxxxxxxxx, care a fost produsă la acțiunea

traumatică la o mușcătură, fapt confirmat prin pozele anexate, trimitere-extras al

medicului, prin fișa persoanei care a solicitat asistență antirabică și Raportul de

Expertiză Extrajudiciară nr.161 din 14 martie 2017. Reclamanta a mai relevat că

imediat după cele întâmplate, minora Xxxxxxx a fost spitalizată în secția de

traumatologie a Spitalului raional Cahul, unde i-a fost pus un vaccin contra rabiei și

s-au făcut pansamente la picior.

A notat că copilul a suportat o Xxxxxxx, Xxxxxxx, Xxxxxxx, Xxxxxxx,

Xxxxxxx și până în prezent are nevoie de vizite la psiholog. În continuare suferă de

Xxxxxxx și se teme să iasă de una singură în ograda casei. A subliniat că în urma

incidentului a suportat cheltuieli pentru tratament și reabilitare în sumă de 240, 34

de lei, și blugii care i-au fost deteriorați la momentul când a fost atacată, procurați

la prețul de 600 de lei. Prejudiciul moral care i-a fost cauzat minorei Xxxxxxx l-a

estimat la suma de 50 000 de lei.

A mai subliniat că la 07 aprilie 2017 s-au adresat către Primăria municipiului

Cahul cu o cerere prin care a solicitat soluționarea litigiului pe cale extrajudiciară.

La 28 aprilie 2017 a primit răspunsul de la Primăria mun. Cahul, prin care a

fost informată că cererea a fost transmisă după competență Consiliului municipal

Cahul, fiind totodată informată că determinarea prejudiciului material și moral ține

de competența instanței de judecată.

Prin încheierea din 13 august 2020, în proces în calitate de intervenient

accesoriu a fost atrasă Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.

Pe parcursul examinării cauzei, reclamanta a depus cerere de concretizare a

cerințelor, prin care a solicitat să fie încasat de la pârâți în mod solidar prejudiciul

material în mărime de 830,34 de lei, prejudiciu moral în mărime de 50 000 de lei și

cheltuielile de judecată.

Prin hotărârea din 29 decembrie 2020 a Judecătoriei Cahul (sediul central)

acțiunea a fost admisă parțial.

A fost încasată de la Consiliul municipal Cahul în beneficiul Alionei Ialanji,

pentru copilul minor Xxxxxxx, prejudiciul material în mărime de 240, 24 de lei.

A fost încasată de la Consiliul municipal Cahul în beneficiul Alionei Ialanji,

pentru copil minor Xxxxxxx, prejudiciul moral în mărime de 10 000 de lei.

A fost încasată de la Consiliul municipal Cahul în beneficiul Alionei Ialanji,

pentru copilul minor Xxxxxxx, cheltuielile de judecată, în mărime de 150 de lei.

Prin decizia din 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel Cahul au fost admise

apelurile declarate de către Consiliul municipal Cahul, reprezentat de avocatul

2

Mîndru Ștefan și de către Ialanji Aliona, reprezentată de avocatul Grosu Eugen,

casată hotărârea din 29 decembrie 2020 a Judecătoriei Cahul (sediul central), cauza

fiind remisă spre rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată.

Prin hotărârea din 26 aprilie 2022 a Judecătoriei Cahul (sediul central),

acțiunea a fost admisă parțial.

A fost încasată de la Consiliul municipal Cahul în beneficiul Alionei Ialanji

prejudiciul material în sumă de 840, 34 de lei.

A fost încasată de la Consiliul municipal Cahul în beneficiul Alionei Ialanji

prejudiciul moral în mărime de 10 000 de lei.

A fost încasată de la Consiliul municipal Cahul în beneficiul Alionei Ialanji

cheltuielile de judecată în mărime de 150 de lei. În rest acțiunea a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Prin hotărârea suplimentară din 16 mai 2022 a Judecătoriei Cahul (sediul

central) a fost admisă pretenția lui Ialanji Aliona cu privire la încasarea de la

Consiliul municipal Cahul a cheltuielilor de judecată.

A fost încasată de la Consiliul municipal Cahul în beneficiul lui Ialanji Aliona

suma de 5000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a menționat că, s-a constatat cu

certitudine că la data de 23 februarie 2017, în regiunea Xxxxxxx, din municipiul

Xxxxxxx, în jurul orei 16.00, minora Xxxxxxx a fost atacată de un câine vagabond.

Conform raportului de expertiză extrajudiciară nr.161 din 14 martie 2017 a

fost efectuată expertiza medico-legală a minorei Xxxxxxx, prin care s-a constatat

Xxxxxxxxxxxx, care a fost produsă la acțiunea traumatică la o mușcătură de un

animal cum ar fi câinele, posibil în timpul și circumstanțele relatate, condiționează

dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămare ușoară. A notat prima

instanță că s-a constatat indubitabil că la data de 23 februarie 2017, cât și ulterior,

minora Xxxxxxx a beneficiat de ajutor medical de urgență la Spitalul raional Cahul,

fiindu-i administrat vaccin antirabic.

La fel, la 13 martie 2017 de către medicul psihiatru Olivia Ceban a fost

efectuată evaluarea psihologică prin care s-a constatat că minora Xxxxxxx are

Xxxxxxxxxxxx.

Astfel, a conchis prima instanță că direct și în virtutea legii responsabili de

câinii vagabonzi este Consiliul local. Reținând prevederile art.1998 din Codul civil,

a reținut că întrucât s-a constatat existența unei fapte ilicite manifestate prin

omisiunea Consiliului municipal Cahul de a lua măsurile necesare față de câinii

vagabonzi, inacțiune în rezultatul căreia reclamantei i s-a cauzat un prejudiciu

material și moral, instanța a conchis că prejudiciul material și moral urmează a fi

încasat de la Consiliul municipal Cahul, pretențiile îndreptate spre ceilalți pârâți

urmând a fi respinse.

În acest sens prima instanță a apreciat ca fiind întemeiată cerința lui Ialanji

3

Aliona privind încasarea prejudiciul material în mărime de 840, 34 de lei, deoarece

aceste cheltuieli sunt reale și au fost demonstrate, iar referitor la prejudiciul moral

solicitat în mărime de 50 000 de lei, prima instanță a conchis că reieșind din natura

prejudiciului material, de vârsta fragedă a copilului, precum și de faptul că Ialanji

Aliona a întreprins măsuri prompte de reabilitare psihologică a copilului, în prezent

consecințele acestui accident psihologic, sunt cu mult mai mici, astfel acordarea

sumei de 10000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, va reprezenta o satisfacție

echitabilă pentru Xxxxxxx.

Prin decizia din 27 octombrie 2022 a Curții de Cahul a fost respinse ca

neîntemeiate apelurile declarate de Primăria municipiului Cahul, reprezentată de

avocatul Todorov Maxim și Consiliul municipal Cahul, admis apelul declarat de

Ialanji Aliona, reprezentată de avocatul Grosu Eugen, casată hotărârea din 26 aprilie

2022 a Judecătoriei Cahul (sediul central), fiind pronunțată o nouă hotărâre prin care

acțiunea a fost parțial admisă.

A fost încasată de la Consiliul municipal Cahul și Primăria municipiului Cahul

în mod solidar în beneficiul Alionei Ialanji prejudiciul material în mărime de 840,

34 de lei.

A fost încasată de la Consiliul municipal Cahul și Primăria municipiului Cahul

în mod solidar în beneficiul Alionei Ialanji prejudiciul moral în mărime de 10 000

de lei.

A fost încasată de la Consiliul municipal Cahul și Primăria municipiului Cahul

în mod solidar în beneficiul Alionei Ialanji cheltuielile de judecată în mărime de 150

de lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 5000 de lei. În rest cererea a

fost respinsă ca neîntemeiată.

A fost menținută fără modificări hotărârea suplimentară din 16 mai 2023 a

Judecătoriei Cahul (sediul central).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că instanța de fond corect a

stabilit circumstanțele cauzei și a apreciat corect probele, a examinat minuțios și

multilateral cauza, însă în consecință a adoptat o soluție eronată, nu a stabilit cu

certitudine părțile vinovate de cauzarea prejudiciului, încasând prejudiciul material

și moral doar de la Consiliul municipal Cahul, și nu în mod solidar și din contul

Primăriei mun. Cahul.

Instanța de apel a menționat că în speță s-a constatat cu certitudine că minora

Xxxxxxx a fost mușcată de câine, fapt confirmat prin raportul de expertiză

extrajudiciară nr.161 din 14 martie 2017. Respectiv în urma mușcăturii minorei

Xxxxxxx i-a fost acordat ajutor medical de urgență, fiind internată în Spitalul raional

Cahul și vaccinată contra rabiei.

Așadar, în urma incidentului respectiv Ialanji Aliona a suportat un prejudiciu

material în mărime de 840, 34 de lei, constituit din medicamentele procurate pentru

tratament și hainele deteriorate ( blugii), care au fost procurați la prețul de 600 de

4

lei, fapt confirmat prin bonul de plată și confirmarea eliberată de Întreprinderea

Individuală ,,Moraru Hristina”.

Reținând prevederile art.221 din 19 octombrie 2007 privind activitatea

sanitar-veterinară, art. 2006 alin.(4) Cod civil, instanța de apel a reținut că Primăria

mun. Cahul și Consiliul mun. Chișinău poartă răspundere asupra câinilor maidanezi

și urma să întreprindă măsuri în vederea neadmiterii faptelor care s-au produs la 23

februarie 2017, atunci când minora Xxxxxxx a fost mușcată de un câine vagabond.

Respectiv, subiectul animalelor fără adăpost a fost neglijat de către Administrația

Publică Locală.

În lumina celor relatate, instanța de apel a conchis că prejudiciul material în

mărime de 840, 34 de lei, urmează a fi încasat în mod solidar atât de la Consiliul

municipal Cahul, cât și de la Primăria municipiului Cahul, deoarece ambii poartă

răspundere pentru producerea faptei prejudiciabile.

Referitor la prejudiciul moral, instanța de apel reținând concluziile

specialistului în consiliere psihologică conform căruia minora Xxxxxxx ca urmare a

mușcăturii provocate de un câine vagabond a suportat o Xxxxxxxxxxxxxxxx cu

impact foarte puternic asupra funcționării sale psihice, emoționale și sociale, a

considerat oportun de a încasa în mod solidar de la Primăria municipiului Cahul și

Consiliului municipal Cahul suma de 10 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral,

sumă care în opinia instanței este echitabilă suferințelor suportate de Xxxxxxx.

Ce ține de pretenția cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică,

instanța de apel a conchis că este întemeiată și urmează a fi admisă, deoarece pe

parcursul examinării cauzei Ialanji Aliona a fost asistată de avocatul Grosu Eugen,

astfel având în vedere munca efectiv depusă, complexitatea cauzei urmează a fi

încasată în mod solidar de la Consiliul municipal Cahul și Primăria municipiului

Cahul suma de 5000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

Instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiată poziția Primăriei municipiului

Cahul și de Consiliului municipal Cahul precum că Ialanji Aliona nu a prezentat

probe concludente precum că mușcătura a fost provocată de un câine sau un alt

animal, or, conform Raportului de expertiză extrajudiciară nr.161 din 14 martie

2017, la minora Xxxxxxx s-a constatat Xxxxxxxxxxxx, care a fost produsă la

acțiunea traumatică la o mușcătură de un animal cum ar fi câinele. Mai mult decât

atât, cele invocate de Primăria municipiului Cahul și Consiliul municipal Cahul

precum că nu s-a dovedit că presupusul câine era vagabond sau aparținea unui

proprietar care la lăsat liber și respectiv acel proprietar ar urma să suporte prejudiciu

cauzat de animalul cei aparține, nu a fost dovedită conform prevederilor art.118 din

Codul de procedură civilă prin probe pertinente, care ar servi drept de admiterea

acestui argument și respectiv nu scutește Administrația Publică Locală de

răspundere pentru prejudiciile cauzate de către câinii maidanezi.

Referitor la alegațiile Primăriei municipiului Cahul și Consiliului municipal

5

Cahul precum că vinovat în situația dată nu este Administrația Publică Locală,

întrucât identificarea și sancționarea proprietarilor care au permis circulația câinilor

periculoși fără lesne și botniță pe străzile orașului îi revine Agenției Naționale pentru

Siguranța Alimentelor, instanța de apel a reținut că aceste prevederi se referă la câinii

care au stăpân, dar nu și la câinii vagabonzi.

La 19 decembrie 2022, Primăria municipiului Cahul, reprezentată de avocatul

Todorov Maxim a declarat recurs împotriva deciziei din 27 octombrie 2022 a Curții

de Apel Cahul, solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri, prin care

acțiunea să fie respinsă.

În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel a interpretat eronat

normele de drept material.

Astfel, a menționat că Ialanji Aliona nu a prezentat probe concludente precum

că mușcătura a fost provocată de un câine sau de un alt animal, precum și dacă

presupusul câine era vagabond sau aparținea unui proprietar, fiind scăpat de sub paza

proprietarului. A mai subliniat că nu s-a demonstrat nici locul cauzării prejudiciului

și anume faptul că anume pe străzile microraionului Xxxxxxx a avut loc evenimentul

invocat, și nu în ograda unei persoane concrete. Consideră că însuși probele

prezentate de Ialanji Aliona sunt contradictorii, deoarece în Raportul de expertiză

medico-legală și din fișa de dezvoltare a copilului, din cuvintele mamei Ialanji

Aliona copilul a fost mușcat de un câine, iar ulterior în declarațiile date la poliție a

comunicat că a fost mușcată de către 3 câini. Referitor la situația câinilor vagabonzi

a menționat că Primăria întreprinde toate măsurile în vederea înlăturării câinilor

vagabonzi de pe străzile municipiului.

La 22 decembrie 2022, Consiliul municipal Cahul a depus recurs împotriva

deciziei din 27 octombrie 2022 a Curții de Apel Cahul, hotărârii din 26 aprilie 2022

și a hotărârii suplimentare a Judecătoriei Cahul (sediul central), solicitând casarea

acestora cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă ca nefondată.

În motivarea recursului a invocat că instanțele au dat o încadrare juridică

greșită circumstanțelor pricinii deduse judecății și eronat au dispus încasarea de la

Primăria municipiului Cahul și Consiliul municipal Cahul a sumelor pretinse de

Ialanji Aliona. Astfel, instanțele invocă fapta ilicită manifestată prin omisiunea

Consiliului municipal Cahul de a lua măsurile necesare, dar nu se specifică care

anume măsuri nu au fost luate de către Administrația Publică Locală față de câinii

vagabonzi. Instanța de apel a aplicat eronat prevederile legii nr.221 din 19 octombrie

2007 privind activitatea sanitar-veterinară, și anume prevederile art.23-Colectarea și

nimicirea cadavrelor, dar nu a animalelor vii. Recurentul a mai subliniat că Ialanji

Aliona nu a prezentat probe concludente dacă mușcătura a fost provocată de un câine

sau un alt animal, precum și dacă presupusul câine era vagabond sau aparținea unui

proprietar, fiind scăpat de sub paza proprietarului. Nu s-a demonstrat nici locul

cauzării prejudiciului și anume că pe străzile microraionului Xxxxxxx a avut loc

6

evenimentul invocat și nu în ograda unei persoane concrete. Mai mult probele

prezentate sunt contradictorii, în raportul de expertiză medico-legală și din fișa de

dezvoltare a copilului, din cuvintele mamei Ialanji Aliona a fost înscris că copilul

Xxxxxxx a fost mușcat de un câine, ca ulterior în declarațiile date la poliție să

comunice deja despre 3 câini. Consideră că instanțele au examinat cauza superficial

și incorect au apreciat starea de fapt și de drept.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 27

octombrie 2022, expediată în adresa recurenților la 08 decembrie 2022 (f.d.88,

volumul-II). Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și

au declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererile de recurs, în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile declarate de către

Primăria municipiului Cahul, reprezentată de avocatul Todorov Maxim și Consiliul

municipal Cahul, inadmisibile, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În

conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului

împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului

XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul

reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură

civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de către Primăria municipiului Cahul,

reprezentată de avocatul Todorov Maxim și Consiliul municipal Cahul, nu pot duce

7

la admisibilitatea recursurilor, or acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al

Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra

reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției

instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează. Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursurilor nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestora ca fiind

admisibile.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererile de recurs declarate de către Primăria municipiului Cahul, reprezentată de

avocatul Todorov Maxim și Consiliul municipal Cahul.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către Primăria municipiului

Cahul, reprezentată de avocatul Todorov Maxim și Consiliul municipal Cahul.

Încheierea este irevocabilă.

8

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

9