2ra-1531/22 — constatarea incalcarii dreptului la un proces echitabil, a dreptului de a nu fi tras la raspundere contraventionala, repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2ra-1531/2022 2-20044334-01-2ra-21102022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (R. Pascari) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, O. Cojocaru, M. Anton) D E C I Z I E 01 februarie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari Galina Stratulat Victor Burduh examinând recursul declarat de Oleg Morari, reprezentat de avocatul Vitalie Malai, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Morari împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției, intervenienți accesorii Inspectoratul Național de Securitate Publică și Ministerul Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil, a dreptului de a nu fi tras la răspundere contravențională și repararea prejudiciului moral și material, împotriva deciziei din 12 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 06 aprilie 2020, Morari Oleg a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției, intervenienți accesorii Inspectoratul Național de Securitate Publică și Ministerul Justiției, prin care a solicitat constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil, a dreptului de a nu fi tras la răspundere contravențională, repararea prejudiciului moral și material.

În motivarea acțiunii a indicat că la 06.07.2019, ora 17:10, în mun. Chișinău, ofițerul de patrulare Leca Victor a întocmit procesul - verbal nr. MAI04892584 în baza pct. 122 (6) din RCC, precum și art. 228 alin. (7) din Codul contravențional. Prin hotărârea irevocabilă a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 21 noiembrie 2019, procesul-verbal menționat a fost anulat, fiind încetat procesul contravențional din lipsa faptului contravenției cu anularea deciziei de sancționare din 06.07.2019.

1 A subliniat că, prin întocmirea procesului-verbal i-a fost cauzată daună materială în mărime de 3000 de lei, achitată avocatului pentru servicii juridice, conform bonului de plată seria QL nr. 364029. De asemenea, a notat că s-a cauzat și o daună morală în mărime de 5000 de lei, manifestată prin sentimente de frustrare, cauzate de caracterul ilegal al acțiunilor colaboratorului Inspectoratului Național de Patrulare, suferințe continui din cauza ilegalităților comise în privința reclamantului, prin adoptarea unei decizii de sancționare ilegală. A accentuat reclamantul că dauna morală cauzată s-a realizat prin anxietate, cauzată de incertitudinea creată de angajatul Inspectoratului Național de Patrulare, din comportamentul căruia a înțeles că ilegalitățile comise, în viziunea acestuia sunt o normă de drept, suferințe psihice, stres, nervi, griji, afectare sufletească, oboseală, dificultăți, demoralizare, descurajare, limitare materială.

A menționat reclamantul că pentru alte situații, distincte de cele indicate în art. 3 din Legea nr. 1545 din 25.02.1998 nu este aplicabilă, iar cu trimitere la propoziția a doua din alin. (1) art. 13 al Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545-XIII din 25.02.1998, a punctat că prejudiciul material și moral cauzat prin aplicarea ilicită a amenzilor contravenționale de către alte organe decît instanța de judecată se repară de către aceste organe.

Astfel, în temeiul Legii cu privire la activitatea poliției și statutului polițistului nr.320/2012, art. 384 alin. (2) din Codul contravențional, art. 9 din Codul civil, art.21, 53 a Constituției, art. 4, 5, 7, 94, 96 din Codul de procedură civilă, a solicitat reclamantul constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil de a nu fi tras ilegal la răspundere contravențională, prezumția nevinovăției prin tragerea la răspundere contravențională și aplicarea ilegală a sancțiunii administrative, și încasarea în mod solidar de la Inspectoratul General al Poliției și Ministerul Afacerilor Interne a sumei de 5000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și 3000 de lei cu titlu de prejudiciu material pentru asistență juridică acordată în procedura contravențională.

Prin hotărârea din 19 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Morari Oleg împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției, intervenienți accesorii Inspectoratul Național de Securitate Publică și Ministerul Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil, a dreptului de a nu fi tras la răspundere contravențională și repararea prejudiciului moral și material, ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 12 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de apelul declarat de Morari Oleg, reprezentat de avocatul Malai Vitalie, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 19 iulie 2021. Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției nu sunt pârâții corespunzători în cadrul acțiunii depuse de către reclamantul Morari Oleg, temei pentru care instanța de fond just a respins acțiunea reclamantului ca neîntemeiată. La 10 octombrie 2022, Morari Oleg, reprezentat de avocatul Malai Vitalie a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea 2 recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu pronunțarea unei decizii noi privind admiterea acțiunii (f.d.

165-167). În motivarea recursului a manifestat dezacordul cu decizia instanței de apel reiterând argumentele indicate în cererea de chemare în judecată și cererea de apel. Suplimentar a indicat că, inversând calitățile personalităților juridice, instanțele inferioare ilegal au respins o acțiune în justiție încălcând un drept elimentar al recurentului de a fi compensate financiar ilegalitățile comise de intimați prin prepușii săi, ilegalități care au fost confirmate prin act judecătoresc irevocabil. Este notoriu faptul că subdiviziunile Inspectoratului de Poliție nu au buget propriu și nici nu sunt structuri comerciale ce-și pot asigura propriile încasări și/sau profituri astfel fiind un buget unic al Ministerului Afacerilor Interne prin Inspectoratul General de Poliție intimați solidari la caz, instanțele inferioare ilegal au soluționat fondul cauzei.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează că Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 12 mai 2022. La 23 septembrie 2022, prin intermediul poștei electronice a fost expediată în adresa participanților la proces decizia motivată (f.d. 162). Astfel, Colegiul constată că, recursul depus de Morari Oleg, reprezentat de avocatul Malai Vitalie la 10 octombrie 2022, se consideră depus în termenul stabilit de lege.

La 25 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copia cererii de recurs, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d. 170). La 14 noiembrie 2022, reprezentantul Inspectoratului General al Poliției și Inspectoratului Național de Securitate Publică a depus referință pe marginea recursului declarat, solicitând declararea acestuia ca fiind inadmisibil (f.d.177- 183). La 16 noiembrie 2022, Ministerului Afacerilor Interne a depus referință pe marginea recursului declarat, solicitând respingerea acestuia ca fiind neîntemeiat (f.d. 187-195).

În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). 3 Prin încheierea din 21 decembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de Morari Oleg, reprezentat de avocatul Malai Vitalie, a fost considerat admisibil.

În conformitate art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi. Art. 444 din Codul de procedură civilă, prevede că recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Verificând decizia din 12 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, în limitele controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recurs, pe baza materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile, Colegiul lărgit constată că la caz se impune necesitatea admiterii recursului, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, pentru motivele ce succed. În conformitate cu art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. Potrivit alin. (4), săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Colegiul lărgit atestă că prin prezenta acțiune civilă, Morari Oleg în temeiul Legii cu privire la activitatea poliției și statutului polițistului nr.320/2012, art. 384 alin. (2) din Codul contravențional, art. 9 din Codul civil, art. 21, art. 53 din Constituție, art. art. 4, 5, 7, 94, 96 din Codul de procedură civilă, a solicitat constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil de a nu fi tras ilegal la răspundere contravențională, prezumția nevinovăției prin tragerea la răspundere contravențională și aplicarea ilegală a sancțiunii administrative, și încasarea în mod solidar de la Inspectoratul General al Poliției și Ministerul Afacerilor Interne a 4 sumei de 5 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și 3 000 de lei cu titlu de prejudiciu material pentru asistență juridică acordată în procedura contravențională.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru judecând cauza în fond, prin hotărârea din 19 iulie 2021 a respins cererea de chemare în judecată depusă de Morari Oleg împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției, intervenienți accesorii Inspectoratul Național de Securitate Publică și Ministerul Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil, a dreptului de a nu fi tras la răspundere contravențională și repararea prejudiciului moral și material, ca fiind neîntemeiată.

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 12 mai 2022 a respins apelul declarat de apelul declarat de Morari Oleg, reprezentat de avocatul Malai Vitalie, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 19 iulie 2021. Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au reținut că acțiunea civilă intentată de către Morari Oleg a fost înaintată împotriva unui pârât necorespunzător, din acest motiv fiind respinsă ca neîntemeiată. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție analizând materialele anexate la dosar, în raport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că concluziile instanțelor ierarhic inferioare sunt greșite.

În conformitate cu art. 384 alin. (2) lit. u) din Codul contravențional, persoana în a cărei privință a fost pornit proces contravențional are dreptul să ceară și să primească despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile sau inacțiunile ilicite ale autorității competente să constate contravenția sau să soluționeze cauza contravențională. Din sensul normei de drept citate rezultă că persoana în privința căreia a fost pornit proces contravențional are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate de agentul constatator din cadrul Inspectoratului de Național de Patrulare prin sancționarea ilicită cu amendă contravențională, însă din contul bugetului instituției care are personalitate juridică și poate fi subiect al raportului obligațional de răspundere pentru prejudiciul cauzat, în condițiile enunțate supra.

Așa fiind, conform art. 1 din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998, prezenta lege constituie actul legislativ de bază care reglementează cazurile, modul și condițiile de răspundere patrimonială a statului pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile ilicite comise în procesele penale și contravenționale de organele de urmărire penală, de procuratură și de instanțele judecătorești.

În conformitate cu art. 2 din aceiași Lege, prin acțiuni ilicite se înțelege acțiuni sau inacțiuni ale organului împuternicit să examineze cazurile cu privire la contravenții, ale organului de urmărire penală sau ale instanței de judecată, care exclud vinovăția acestora, al căror caracter ilegal se manifestă prin încălcarea principiului general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere și nu poate fi judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcție de răspundere din organul de urmărire penală sau din instanța de judecată, manifestate prin încălcarea intenționată a normelor procedurale și materiale în timpul procedurii penale sau contravenționale (infracțiuni).

5 Conform art. 3 alin. (1) din aceiași Lege, în conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma: a) reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală; b) condamnării ilegale, confiscării ilegale a averii, supunerii ilegale la muncă neremunerată în folosul comunității; c) efectuării ilegale, în cazul urmăririi penale ori judecării cauzei penale, a percheziției, ridicării, punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau suspendării ilegale din lucru (funcție), precum și în urma altor acțiuni de procedură care limitează drepturile persoanelor fizice sau juridice; d) supunerii ilegale la arest contravențional, reținerii contravenționale ilegale sau aplicării ilegale a amenzii contravenționale de către instanța de judecată; e) efectuării măsurilor speciale de investigații cu încălcarea prevederilor legislației; f) ridicării ilegale a documentelor contabile, a altor documente, a banilor, a ștampilelor, precum și în urma blocării conturilor bancare.

În temeiul art. 13 alin. (1), (2) din Legea menționată mai sus, repararea prejudiciului specificat la art. 7 lit. a), c) - g) și în capitolul III se efectuează din contul bugetului de stat, iar în cazul când prejudiciul a fost cauzat de organul de urmărire penală întreținut din bugetul local - din contul acestui buget. Prejudiciul material și moral cauzat prin aplicarea ilicită a amenzilor contravenționale de către alte organe decât instanța de judecată se repară de către aceste organe. Amenzile se restituie de la buget, din fondul în care acestea au fost virate sau de către organul care a beneficiat de aceste sume.

Deci, sensul normelor de drept citate rezultă indubitabil că persoana în privința căreia a fost pornit procesul contravențional are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate de agentul constatator din cadrul Inspectoratului Național de Patrulare prin sancționarea ilicită cu amendă contravențională, însă din contul bugetului instituției care are personalitate juridică și poate fi subiect al raportului obligațional de răspundere pentru prejudiciul cauzat, în condițiile enunțate supra. În acest context, Colegiul lărgit reține că potrivit art. 12 alin. (1) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, Inspectoratul General al Poliției reprezintă unitatea centrală de administrare și control a Poliției, cu statut de persoană juridică și cu competență pe tot teritoriul Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 14 din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, în vederea îndeplinirii atribuțiilor specifice Poliției, prin ordinul ministrului afacerilor interne, la propunerea șefului Inspectoratului General al Poliției, se înființează subdiviziuni specializate. Subdiviziunile specializate sunt unități ale Poliției de competență teritorială generală, subordonate Inspectoratului General al Poliției, care pot crea servicii publice desconcentrate și se instituie conform specificului unor sectoare și direcții concrete de activitate. Prin ordinul ministrului afacerilor interne se înființează subdiviziunea specializată a Poliției, care va avea calitatea de organ de urmărire penală.

Structura și regulamentele de activitate a subdiviziunilor specializate se aprobă de către ministrul afacerilor interne. Conform art. 3 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 547 din 12 noiembrie 2019, Inspectoratul General este 6 persoană juridică cu competentă pe întreg teritoriul Republicii Moldova, cu sediul în mun. Chișinău, dispune de ștampilă cu imaginea Stemei de Stat și denumirea sa în limba de stat, precum și de cont trezorerial și alte atribute specifice, în modul stabilit. Conform art. 15-17 din regulament, Inspectoratul are în subordinea sa: 1) subdiviziuni specializate; 2) subdiviziuni teritoriale.

În vederea îndeplinirii atribuțiilor specifice Poliției, la propunerea șefului Inspectoratului, prin ordin al ministrului afacerilor interne, se înființează subdiviziuni specializate, inclusiv subdiviziunea care va avea calitatea de organ de urmărire penală. Subdiviziunile specializate reprezintă entități ale Poliției de competență teritorială generală, cu sau fără personalitate juridică, aflate în subordinea Inspectoratului. În corespundere cu art. 7 din Regulamentul cu privire la supravegherea tehnică exercitată de Inspectoratul Național de Securitate Publică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 415 din 8 aprilie 2003, Inspectoratul Național de Securitate Publică îndeplinește funcțiile de control de stat, dirijare, alte obligațiuni de serviciu ce țin de supravegherea tehnică prevăzute în actele normative în vigoare.

Astfel, Inspectoratul Național de Securitate Publică, fiind o subdiviziune a Inspectoratului General al Poliției, nu poate fi desinestătător subiect în raportul obligațional de răspundere civilă, această obligație fiind atribuită prin lege unității centrale de administrare și control a Poliției, cu statut de persoană juridică și cu competență pe tot teritoriul Republicii Moldova. Reieșind din analiza circumstanțelor de fapt și de drept enunțate, instanța de recurs constată că acțiunea a fost îndreptată către pârâtul corespunzător, la caz Inspectoratul General al Poliției, prin urmare instanțele ierarhic inferioare greșit și- au motivat concluziile asupra netemeiniciei acțiunii prin prisma necorespunderii pârâtului corespunzător.

Din aceste motive recursul necesită să fie admis, decizia din 12 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău casată integral cu trimiterea prezentei cauze civilă spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. La judecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate, creând condiții reale participanților la proces pentru realizarea drepturilor sale și judecând cauza, să emită o hotărâre întemeiată și legală, reieșind din toate circumstanțele reale și esențiale ale cauzei. De asemenea, instanța urmează să indice cu suficientă claritate motivele pentru care acceptă sau respinge probele prezentate de către participanții la proces, dându-le o apreciere corespunzătoare, precum și să se expună asupra tuturor argumentelor și cerințelor formulate de către toți participanții la proces.

În conformitate cu prevederile art. art. 442, 444, 445 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Oleg Morari, reprezentat de avocatul Vitalie Malai. Se casează decizia din 12 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Morari împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției, 7 intervenienți accesorii Inspectoratul Național de Securitate Publică și Ministerul Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil, a dreptului de a nu fi tras la răspundere contravențională și repararea prejudiciului moral și material, cu restituirea cauzei la rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari Galina Stratulat Victor Burduh 8