2ac-17/23 — constatarea încălcării dreptului la examinarea plângerii penale

Dosarul nr. 2ac-17/23

2-22152488-01-2ac-16012023

Î N C H E I E R E

01 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând solicitarea Curții de Apel Chișinău cu privire la strămutarea cauzei

civile de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță de același grad,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Daniliuc Nicolae

către Președintele Republicii Moldova, Procuratura Republicii Moldova, Curtea de

Apel Chișinău și Judecătoria Chișinău privind constatarea încălcării dreptului la

examinarea plângerii penale în strictă corespundere cu prevederile art. 19, 254, 265,

274, 313, 437-451 din Codul de procedură penală, încasarea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată,

c o n s t a t ă :

La 17 octombrie 2022, Daniliuc Nicolae a depus o cerere de chemare în

judecată către Președintele Republicii Moldova, Procuratura Republicii Moldova,

Curtea de Apel Chișinău și Judecătoria Chișinău, solicitând constatarea încălcării

dreptului la examinarea plângerii penale din 02 iulie 2020 în strictă corespundere cu

prevederile art. 19, 254, 265, 274, 313, 437-451 din Codul de procedură penală;

- încasarea în mod solidar de la Președintele Republicii Moldova, Procuratura

Republicii Moldova, Curtea de Apel Chișinău și Judecătoria Chișinău, în beneficiul

lui Daniliuc Nicolae suma de 50 000 euro cu titlu de prejudiciu moral, cauzat prin

încălcarea dreptului la examinarea plângerii penale;

- compensarea cheltuielilor de judecată pentru asistență juridică în sumă de

10 000 de lei.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 24 octombrie 2022,

s-a refuzat în primirea cererii de chemare în judecată formulată de Nicolae Daniliuc

către Președintele Republicii Moldova, Procuratura Republicii Moldova, Curtea de

Apel Chișinău și Judecătoria Chișinău cu privire la constatarea încălcării dreptului la

examinarea plângerii penale în strictă corespundere cu prevederile art. art. 19, 254,

265, 274, 313, 437-451 din Codul de procedură penală, încasarea prejudiciului

moral și a cheltuielilor de judecată.

1

Nefiind de acord cu încheierea primei instanțe, Daniliuc Nicolae a contestat-o

cu recurs, solicitând casarea încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 24

octombrie 2022, cu restituirea cauzei în instanța de fond.

La 02 decembrie 2022, cauza civilă a fost repartizată unui judecător raportor

din cadrul curții de Apel Chișinău, pentru examinarea recursului.

Prin încheierea din 14 decembrie 2022 Curtea de Apel Chișinău a sesizat

Curtea Supremă de Justiție și a transmis cauza pentru soluționarea posibilității

strămutării, pentru examinare în altă instanță de același grad, a recursului declarat de

Daniliuc Nicolae împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 24

octombrie 2022.

Drept motiv, a indicat că în prezenta cauză civilă Curtea de Apel Chișinău are

calitate de pârât, iar în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă,

există temei de strămutare a cauzei într-o altă instanță egală în grad.

Studiind materialele dosarului, în raport cu argumentele expuse, Colegiul

consideră necesar de a admite solicitarea Curții de Apel Chișinău cu privire la

strămutarea cauzei civile din următoarele considerente.

Art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, reglementează că

instanța strămută cauza la o altă instanță dacă substituirea judecătorilor săi devine

imposibilă, există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de

circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.

În corespundere cu prevederilor art.43 alin. (4) din Codul de procedură civilă,

strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. d), e), f), și g) se efectuează

de către instanța ierarhic superioară a cărei încheiere este irevocabilă și nu este

susceptibilă de recurs.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că, la caz strămutarea cauzei civile la o altă instanță de același

nivel este întemeiată.

Or, potrivit art.20 alin.(1) din Constituție orice persoană are dreptul la

satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor

care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime.

În ceea ce privește strămutarea, în jurisprudența sa, Colegiul a stabilit că

aceasta este un incident procedural cu privire la instanța sesizată, care urmărește

asigurarea unor condiții optime pentru desfășurarea activității de judecată,

înlăturând orice suspiciune legată de părtinirea și lipsa de obiectivitate în

soluționarea cauzelor deduse judecății.

Ca atare, pronunțarea asupra cererii de strămutare nu implică judecarea

aspectelor ce privesc fondul cauzei, astfel încât, în vederea împiedicării tergiversării

soluționării aspectelor ce privesc drepturile și obligațiile ce rezultă din raporturile

juridice deduse judecății.

Astfel, hotărârea asupra strămutării rezolvă un incident procedural cu privire

la instanța sesizată, iar nu fondul cauzei.

Faptele asupra cărora este chemată să se pronunțe instanța competentă să

judece cererea de strămutare nu țin de pricina însăși, ci de asigurarea condițiilor pe

2

care le implică art. 43 din Codul de procedură civilă, respectiv nepărtinirea și

obiectivitatea în soluționarea pricinii.

Strămutarea se definește ca fiind acea instituție procesuală prin care o

instanță competentă potrivit regulilor generale de competență va fi desesizată de

judecarea unei cauze în favoarea unei alte instanțe de același grad, pentru motive

care pun la îndoială imparțialitatea.

Totodată, Colegiul a reținut că strămutarea reprezintă un remediu excepțional

pentru situații în care deplina imparțialitate - îndeosebi în componenta sa obiectivă,

respectiv aparența de imparțialitate în ochii unui observator obiectiv și rezonabil, iar

nu insinuant și tendențios - a instanței, în întregul său, nu poate fi asigurată.

Așadar, Colegiul apreciază că strămutarea reprezintă unul dintre mijloacele

procesuale care contribuie la asigurarea caracterului efectiv al imparțialității

judecătorilor, garanție instituțională a dreptului la un proces echitabil.

De altfel, Colegiul a reținut că un element esențial al dreptului la un proces

echitabil îl constituie independența și imparțialitatea instanței, aceasta din urmă

definindu-se, de regulă, prin lipsa oricărei prejudecăți sau atitudini părtinitoare.

Cu privire la imparțialitatea obiectivă, analizând dispozițiile procesual civile

referitoare la temeiurile strămutării, Colegiul a constatat că, în unele cazuri, există

elemente obiective care conduc în mod întemeiat la îndoieli cu privire la

imparțialitatea instanței.

La caz, Curtea de Apel Chișinău, în prezentul litigiu are calitate procesuală

de pârât și tot Curtea de Apel Chișinău este instanța competentă în examinarea

recursului declarat de Daniliuc Nicolae împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru din 24 octombrie 2022.

Astfel, Colegiul a constatat că strămutarea la altă instanță judecătorească de

același grad va fi suficientă pentru a înlătura motivele de bănuială legitimă care au

stat la baza măsurii strămutări.

În acest context, Colegiul observă că, în acord cu jurisprudența Curții

Europene a Drepturilor Omului, imparțialitatea magistratului poate fi apreciată într-

un sens dublu: din perspectiva unui demers subiectiv - imparțialitatea subiectivă și

din perspectiva unui demers obiectiv - imparțialitatea obiectivă.

Curtea a reținut că demersul subiectiv tinde a determina convingerea

personală a unui judecător într-o cauză anume, ceea ce semnifică așa numita

imparțialitate subiectivă, iar demersul obiectiv are scopul de a determina dacă există

garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința sa, ceea ce

semnifică așa-numita imparțialitate obiectivă.

Astfel, Colegiul prin prisma art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă,

care statuează expres că, strămutarea pricinii în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. d),

e), f), și g) se efectuează de către instanța ierarhic superioară a cărei încheiere este

irevocabilă și nu este susceptibilă de recurs, consideră necesar de a strămuta

prezenta cauză spre examinare în ordine de apel la Curtea de Apel Bălți, ca instanță

de judecată egală în grad.

3

În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. f) și alin. (4), art. 269-270 Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se admite solicitarea Curții de Apel Chișinău privind strămutare a cauzei

civile, într-o altă instanță egală în grad.

Cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Daniliuc Nicolae

către Președintele Republicii Moldova, Procuratura Republicii Moldova, Curtea de

Apel Chișinău și Judecătoria Chișinău privind constatarea încălcării dreptului la

examinarea plângerii penale în strictă corespundere cu prevederile art. 19, 254, 265,

274, 313, 437-451 din Codul de procedură penală, încasarea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată, se strămută spre examinare la Curtea de Apel

Bălți.

Încheierea nu se supune niciunei cai de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii

Galina Stratulat

Victor Burduh

4