2rac-186/22 — incasarea sumelor, dobinzii de intirziere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea sumelor, dobinzii de intirziere
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
2rac-186/22 — incasarea sumelor, dobinzii de intirziere (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 2rac-186/22
2-15193118-01-2rac-17082022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru - M. Țurcan
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Budăi, D. Băbălău, I. Dutca
ÎNCHEIERE
01 februarie 2023 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
Judecătorii Victor Burduh
Aliona Miron
examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Societatea cu Răspundere
Limitată „Conprex” și de către Societatea pe Acțiuni „INTERAUTOTRANS”,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu
Răspundere Limitată „Conprex” împotriva Societății pe Acțiuni
„INTERAUTOTRANS” cu privire la încasarea sumelor, dobânzii de întârziere și
compensarea cheltuielilor de judecată și cererea reconvențională depusă de
Societatea pe Acțiuni „INTERAUTOTRANS” împotriva Societății cu Răspundere
Limitată „Conprex” cu privire la încasarea sumei și compensarea cheltuielilor de
judecată,
împotriva deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a
admis apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Conprex”, s-a casat
hotărârea din 11 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu emiterea unei
noi hotărâri,
c o n s t a t ă:
La 22 octombrie 2015 SRL „Conprex” a depus cerere de chemare în judecată
împotriva SA „INTERAUTOTRANS”, solicitând rezilierea contractului de
antrepriză nr.9/14 din 30 mai 2014, încasarea sumei de 250000 de lei pentru lucrările
executate, de facto, în baza contractului de antrepriză nr.9/14 din 30 mai 2014,
încasarea dobânzii de întârziere în sumă de 56227,97 de lei și încasarea cheltuielilor
de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta SRL „Conprex” a invocat că la 30 mai 2014 a
încheiat cu SA „INTERAUTOTRANS” un contract de antrepriză pentru executarea
lucrărilor la obiectul situat pe str. Socoleni, nr. 7/1, mun.Chișinău. Conform pct.2.1
din contract costul lucrărilor constituie 533477,05 lei, iar în temeiul pct. 2.2 clientul
achită în avans suma de 100000 de lei. Conform pct.2.3 din contract calculul bazat
pe actul lucrărilor executate se efectuează în decurs de 5 zile bancare din momentul
semnării actului.
1
SRL „Conprex” a menționat că SA „INTERAUTOTRANS” a încălcat
obligațiile prevăzute în contract, avansul nu a fost transferat, iar pentru lucrările
executate s-a achitat parțial.
Reclamanta a precizat că la data înaintării acțiunii au fost executate lucrări în
sumă de 423497,88 de lei, confirmate prin actele de predare-primire a lucrărilor
executate din 25 august 2014, pentru suma de 411712,14 lei și din 06 octombrie
2014 pentru suma de 11785,74 lei, precum și prin facturile fiscale nr. JA3414883
din 25 august 2014 și nr. JA3414887 din 06 octombrie 2014. Lucrările au fost
recepționate fără anumite neajunsuri. Astfel, pentru lucrările efectuate au fost
transferate sumele de 61712,14 lei, conform ordinului de plată din 01 septembrie
2014, de 50000 de lei, conform ordinului de plată din 23 septembrie 2014 și de
61785,74 de lei, conform ordinului de plată din 01 decembrie 2014, iar în total suma
de 173497,88 de lei.
A afirmat că în baza pct.3.4 din contract, beneficiarul urma, până la data de 20
iulie 2014 să asigure livrarea la obiect a materialelor de construcție, ceea ce nu a
făcut, deși, au fost numeroase adresări în acest sens. În lipsa materialelor de
construcție necesare, lucrările la obiect nu au fost executate în volum deplin și anume
nu au fost executate lucrări în sumă de 106976,17 lei.
La 31 martie 2015 în adresa pârâtei a fost expediată pretenția, recepționată la
17 aprilie 2015, în care s-a indicat că în legătură cu neexecutarea obligațiilor asumate
de către SA „INTERAUTOTRANS”, se reziliază contractul de antrepriză nr.9/14
din 30 mai 2014. La fel, s-a acordat un termen de 5 zile pentru transferarea datoriei
restante. La pretenția expediată a fost anexat și actul de verificare pentru cunoștință
și semnare, însă pretenția a rămas fără răspuns.
Reclamanta a indicat că la momentul sesizării instanței, pârâta SA
„INTERAUTOTRANS” a acumulat o datorie în sumă de 250 000 lei.
Potrivit pct.2.3 din contract, plata urma a fi efectuată în termen de 5 zile bancare
din momentul semnării actului de executare a lucrărilor.
Actul a fost semnat la 25 august .2014, la data de 01 septembrie 2014 fiind
achitată suma de 61 712,14 lei din suma totală, ce urma a fi achitată - 411 712,14
lei, astfel încât, la data de 01 septembrie 2014 datoria pârâtei constituia suma de
350 000 lei.
De la 01 septembrie 2014 și până la 22 septembrie 2014 (când pârâta a achitat
suma de 50 000 lei), dobânda de întârziere, conform art.619 Cod civil, constituia
suma de 2 397,26 lei.
A mai menționat că la data de 06 octombrie 2014 părțile au semnat Actul de
executare a lucrărilor în sumă de 11 785,74 lei, plata pentru care trebuia să fie
efectuată până la 12 octombrie 2014, însă această sumă nu a fost achitată, și
respectiv, pentru perioada 23.09.2014 - 12.10.2014 dobânda de întârziere constituie
1 746,57 lei.
Reclamanta a punctat că de la 12 octombrie 2014 și până la 01 decembrie 2014
(când pârâta a achitat suma de 61 785,74 lei), dobânda de întârziere constituie suma
de 5 125,24 lei, iar de la 01 decembrie 2014 și până la 08 octombrie 2015 dobânda
de întârziere constituie 46 958,90 lei, în total, dobânda de întârziere constituind
56 227,97 lei.
2
SRL „Conprex” a solicitat rezilierea contractului de antrepriză nr. 9/14 din 30
mai 201 și încasarea de la SA „INTERAUTOTRANS” în beneficiul său a sumei de
250 000 lei cu titlu de datorie pentru lucrările executate potrivit contractului de
antrepriză, a sumei de 56 227,97 lei cu titlu de dobândă de întârziere și compensarea
cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea din 27 octombrie 2015 a Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău,
s-a refuzat în primirea capătului de cerere privind rezilierea contractului de
antrepriză din cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Conprex” împotriva
SA „INTERAUTOTRANS” cu privire la rezilierea contractului și încasarea sumei.
Pe parcursul examinării cauzei SRL „Conprex” a depus mai multe cererei de
majorare a pretențiilor.
La data de 20 septembrie 2016 SRL „Conprex” a depus cerere suplimentară,
prin care a majorat pretenția privind încasarea dobânzii de întârziere, solicitând
încasarea sumei de 115351,26 de lei cu titlu de dobândă de întârziere pentru perioada
09 octombrie 2015-19 septembrie 2016.
La 24 ianuarie 2017 SRL „Conprex” a depus cerere suplimentară, prin care a
majorat pretenția privind încasarea dobânzii de întârziere, solicitând încasarea sumei
de 130993,76 de lei pentru perioada 20 septembrie 2016-23 ianuarie 2017.
În cadrul ședinței de judecată din 01 aprilie 2019 SRL „Conprex” a depus cerere
de concretizare a acțiunii, majorând cuantumul pretențiilor și a solicitat încasarea
sumei de 250000 de lei cu titlu de cost al lucrărilor executate de facto, conform
contractului nr. 9/14 din 30 mai 2015, a sumei de 220860,83 de lei cu titlu de
dobândă de întârziere pentru perioada 01 septembrie 2014 - 01 aprilie 2019, a sumei
de 109979,17 lei cu titlu de retribuție datorată în temeiul art. 955 alin.(2) Cod civil,
încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 10000 de lei și a tuturor
cheltuielilor privind judecarea prezentei cauze în sumă de 13529,81 de lei.
În motivarea cererii concretizate SRL „Conprex” a indicat suplimentar că la 25
iulie 2014 a înștiințat în formă scrisă directorul adjunct al SA
„INTERAUTOTRANS”, Vladimir Pogojin, despre faptul neoferirii materialelor în
termenele prevăzute de părți, motiv pentru care lucrările de construcții pot fi stopate,
iar executarea lucrărilor conform contractului nu vor fi posibile de executat. Deși a
înștiințat pârâtul, situația nu s-a schimbat, lucrările au rămas neexecutate conform
contractului nr.9/14 din 30 mai 2014 în valoare de 109979,17 lei.
Totodată, prin prisma art. 955 alin.(2) din Codul civil, a solicitat suma de
109979,17 lei cu titlu de retribuție datorată din motive imputabile pârâtului. Or, la
25 iulie 2014 pârâtul a fost notificat că din motivul neoferirii materialelor în
termenele prevăzute de părți în contract la pct.3.4, lucrările de construcții vor fi
stopate, iar executarea lucrărilor conform contractului nu va fi posibil de efectuat.
La 06 iunie 2016 SA „INTERAUTOTRANS” a depus cerere reconvențională
împotriva SRL „Conprex”, solicitând declararea nulă a pct. 2.1 din contractele de
antrepriză: nr. 3/13 din 04 noiembrie 2013, suma de 80264,47 de lei; nr.4/13 din 18
noiembrie 2013, suma de 118070,59 de lei; nr.5/13 din 04 decembrie 2013, suma de
126602, 96 de lei; nr. 6/14 din 31 ianuarie 2014, suma de 107780,90 de lei; nr. 7/14
din 03 martie 2014, suma de 279292,00 lei; nr.8/14 din 02 aprilie 2014, suma de
511777, 98 de lei, încasarea sumei de 888908,80 de lei și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de reconvenționale a invocat că a încheiat cu SRL
3
„Conprex” contracte de antrepriză, după cum urmează: nr.3/13 din 04 noiembrie
2013, suma de 80264,47 lei; nr.4/13 din 18 noiembrie 2013, suma de 118070,59 de
lei; nr.5/13 din 04 decembrie 2013, suma de 126602,96 de lei; nr.6/14 din 31 ianuarie
2014, suma de 107780,90 de lei; nr.7/14 din 03 martie 2014, suma de 279292,00 lei;
nr. 8/14 din 02 aprilie 2014, suma de 511777,98 de lei și nr.9/14 din 30 mai 2014 în
sumă de 533477,05 lei. Conform acestor contracte pârâta SRL „Conprex”, în calitate
de antreprenor, și-a asumat obligația de a efectua lucrări de construcție capitală la
cafeneaua din str. Socoleni, nr.7/1, sect. Rîșcani, mun.Chișinău, proprietatea SA
„INTERAUTOTRANS”.
A menționat că până la înaintarea acțiunii reconvenționale nu au fost
recepționate pe deplin lucrările la acest obiect de construcție și la data de 21
octombrie 2015 SRL „Conprex” a înaintat în instanța de judecată acțiune privind
rezilierea contractului de antrepriză nr.9/14 din 30 mai 2014 și încasării sumei de
250000 de lei, restanță la datoria pentru lucru efectuat și dobânda de întîrziere în
mărime de 56227, 97 de lei.
SA „INTERAUTOTRANS” a susținut că pentru lucrările efectuate a achitat
suma de 1397286 lei, care este mult mai mare decât costul real al lucrărilor
executate. Lucrările au fost stopate din motivul apariției unor neînțelegeri pe
marginea costului volumului lor, considerând că sunt mărite substanțial cele
reflectate în contractele de antrepriză semnate potrivit devizelor de cheltuieli anexate
la ele, întocmite de pârâtă prezentate doar spre semnătură, motiv pentru care SA
„INTERAUTOTRANS” a refuzat semnarea actului de verificare privind achitările
reciproce, propus spre semnare de pârât la 31 martie 2015.
Pentru înlăturarea acestor divergențe, la 24 noiembrie 2015 a depus cerere în
adresa Centrului Expertize Independente, prin care a solicitat efectuarea raportului
de constatare tehnico-științifică la obiectul str. Socoleni, nr.7/1, mun. Chișinău, în
vederea verificării lucrărilor de construcție și montaj, executate de SRL „Conprex”
la acest obiect și aprecierii valorii lucrărilor inclusiv manopera.
Cercetarea obiectului la fața locului a fost stabilită pentru data de 17 decembrie
2015, ora 09:00, cu înștiințarea pârâtei de a lua parte la aceste cercetări, prin
scrisoarea nr. 268, recepționată la 16 decembrie 2015, însă a refuzat să se prezinte.
Conform raportului întocmit de SRL „CEXIN” s-a constatat că la lucrările de
desființare a construcțiilor existente s-au efectuat în linii generale volumele indicate
în raportul de expertiză privind starea tehnică a construcțiilor clădirii cafenea,
amplasată pe str. Socoleni, nr.7/1, or. Chișinău, volumul lucrărilor executate, de
facto, diferă de cel indicat în actele de recepție cardinal, ele și se repetă în unele
cazuri (Anexa nr.1), de exemplu: a) în devizele locale nr.1-7: „разбитые цементной
штукатурки стен” se repetă în devizul nr.1 (12,08 m3 ), în devizul nr.2 (15,95 m3);
„разбивка конструкции” de câteva ori se repetă în devizele enumerate și altele; b)
valoarea de deviz a lucrărilor de desființare, conform devizelor locale nr.1-7
constituia 607687,23 de lei, dar conform calculelor din Anexa nr.1 ele constituie, de
facto, 135274,88 de lei sau cu 472412,35 de lei mai puțin; c) transportul molozului
de construcție conform devizelor constituie 63018,39 de lei, dar conform calculelor
din Anexa nr.1 ele constituie, de facto, 35550 de lei, care includ și încărcarea
molozului de construcție. Calitatea în construcții la executarea lucrărilor de
reconstrucție, executate de firma SRL „Conprex” la obiectul nr. CPI 1/03-14-R în
4
linii generale corespunde normativelor în vigoare. Valoarea totală a lucrărilor de
reconstrucție executate, de facto, de SRL „Conprex” la obiectul nr. CPI 1/03-14-R,
inclusiv manopera, calculate în Anexa nr.1, conform datelor pieței curente, cercetate
la fața locului, constituie în total suma de 508377,27 lei sau cu 1138909,51 de lei
mai puțin.
Reclamanta a precizat că luând în considerare calculele din Anexa nr.1, pârâta
SRL „Conprex” a mărit volumul și manopera practic la majoritatea lucrărilor. Astfel:
a) valoarea de deviz a lucrărilor de desființare conform devizelor locale nr.1-7
constituia 607687,23 de lei, dar conform calculelor din Anexa nr.1 ele constituie, de
facto, 135274,88 de lei sau cu 472412,35 de lei mai puțin; b) transportul molozului
de construcție conform devizelor constituie 63018, 39 lei, dar conform calculelor
din Anexa nr.1 ele constituie, de facto, 35550,00 lei, care includ și încărcarea
molozului de construcție; c) în deviz și în procesele-verbale au fost incluse lucrări la
care nu au fost procurate de beneficiar materiale, cu toate că materialele au fost ale
beneficiarului, de exemplu, betocontact, conducte de canalizare, s-a inclus mai multă
armatură, etc; d) transportul materialelor în construcție a fost calculat incorect,
conform legislației în vigoare era necesar în baza informației MDRC nr.05/26-964
din 14 mai 2015, motiv pentru care transportul materialelor în construcție a fost
majorat cu circa 145083,22 de lei (182482,89 de lei- 37399,66 de lei = 145083,22
de lei), plus, la transportul materialelor de construcție, s-au adăugat așa cheltuieli ca
asigurarea socială și medicală 27,0%. Astfel, a transferat pârâtei, în baza contractelor
de antrepriză și facturilor de plată prezentate, suma de 1397286 de lei sau cu
888908,80 de lei mai mult decât valoarea totală a lucrările de reconstrucție pe care
le-a executat și care ar constitui suma de 508377,27 de lei, iar restul sumei achitate
ilegal urmează a fi restituită. Suma de 1397286 lei a fost achitată SRL „Conprex” în
baza facturilor fiscale, seria/nr: JA3414887; JA3414883; JA3414882; PA0873735;
PA0873734; PA0873733; PA0873731; PA0873730 și a actelor transmitere-primire
a lucrărilor executate, anexate la ele, fiind semnate din partea SA
„INTERAUTOTRANS” de către o persoană neîmputernicită.
SA „INTERAUTOTRANS” a menționat că devizele locale au fost întocmite
de pârâtă ca specialist, profesionist în domeniu și cu încrederea acordată, însă,
ulterior, s-a constatat potrivit raportului de constatare tehnico-științifică că este
depășit vădit costul lucrărilor de cele reale, fără a se motiva necesitatea depășirii lor
de la costul de piață și informarea beneficiarului despre acest fapt.
Reclamanta a susținut că pct. 2.1 din contractele de antrepriză: nr. 3/13 din 04
noiembrie 2013; nr.4/13 din 18 noiembrie 2013; nr.5/13 din 04 decembrie 2013; nr.
6/14 din 31 ianuarie 2014; nr. 7/14 din 03 martie 2014; nr.8/14 din 02 aprilie 2014,
sunt lovite de nulitate absolută, conform art. 220 Cod civil. Suma de 888908,80 lei,
este mai mult decât se cuvine și care depășește costul de piață a lucrărilor executate,
calificând-o drept o îmbogățire fără justă cauză din partea SRL „Conprex” și aceasta
urmează să restituie ce a primit ilegal, anume această sumă.
Ulterior, la 24 ianuarie 2017 SA „INTERAUTOTRANS” a depus o cerere, în
temeiul art. 60 Cod de procedură civilă, prin care a redus cuantumul pretențiilor din
cererea reconvențională, concretizându-le și a solicitat încasarea sumei de
888908,80 de lei, ce depășește costul lucrărilor executate, constituind o îmbogățire
fără justă cauză din partea pârâtei.
5
În susținerea cererii SA „INTERAUTOTRANS” a relatat că, motivele cererii
rămân aceleași indicate inițial. Suplimentar a menționat că în baza actelor de
transmitere-primire a lucrărilor executate la contractele de antrepriză menționate
anterior, a transferat către SRL „Conprex” suma de 1397286 de lei sau cu 888908,80
de lei mai mult decît valoarea totală a lucrărilor executate, conform dispozițiilor de
plată. Volumul lucrărilor în actele de transmitere-primire a lucrărilor executate sunt
mărite nejustificat și nu corespund celor real executate.
În cadrul examinării cauzei SRL „Conprex” a înaintat cerere cu privire la
respingerea acțiunii reconvenționale ca fiind tardivă. A punctat că ultimul act de
primire-predare și recepționare a lucrărilor a fost semnat de ambele părți la data de
06 octombrie 2014.
În opinia sa, la caz, sunt aplicabile prevederile art.968 alin.(1) Cod civil, potrivit
căruia, termenul de prescripție este de un an din momentul recepționării lucrării.
Termenele de prescripție la lucrări recepționate au fost reflectate în tabelul din
cerere. Astfel, la 06 iunie 2016 termenul de prescripție de un an de zile a fost depășit
de la 8 luni până la 18 luni, conform tabelului nr.2 din cerere, ultimul act de primire-
predare și recepționare a lucrărilor fiind semnat de ambele părți pe 06 octombrie
2014.
Prin hotărârea din 11 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a
respins ca nefondată cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Conprex”
împotriva SA „INTERAUTOTRANS” privind încasarea sumelor, dobânzii de
întârziere, cheltuielilor de judecată. S-a admis integral cererea reconvențională
depusă de SA „INTERAUTOTRANS” și s-a încasat de la SRL „Conprex” în
beneficiul SA „INTERAUTOTRANS” suma de 888908,80 de lei cu titlu de cost al
lucrărilor executate, suma de 26667,26 de lei cu titlu de taxă de stat, iar în total suma
de 915576,06 lei. S-a anulat sechestrul aplicat prin încheierea din 05 noiembrie 2015
a Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău, pe bunurile mobile, imobile și mijloacele
bănești din conturile bancare ale SA „INTERAUTOTRANS”, în limita valorii
acțiunii, suma de 315414,80 de lei.
Nefiind de acord cu hotărârea din 11 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, la 20 iunie 2019, în termenul legal, SRL „Conprex” a contestat-o cu apel.
Prin decizia din 09 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul
declarat de SRL „Conprex” și s-a menținut hotărârea din 11 iunie 2019 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru.
La baza temeiniciei pretențiilor SA „INTERAUTOTRANS” față de SRL
„Conprex” prima instanță și instanța de apel au menționat că referitor la lucrările de
construcții efectuate de SRL „Conprex”, la materialele dosarului au fost anexate
două rapoarte de expertiză/evaluare, care demonstrează atât lucrările efectuate, cât
și sumele achitate pentru aceste lucrări în surplus de către SA
„INTERAUTOTRANS”.
La 11 ianuarie 2021 SRL „Conprex” a depus cerere de recurs împotriva deciziei
din 09 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,
casarea integrală a deciziei instanței de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare în
instanța de apel.
6
Prin decizia din 19 mai 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul
declarat de SRL „Conprex”, s-a casat decizia din 09 septembrie 2020 a Curții de
Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău.
Prin cererea 06 aprilie 2022 de SRL „Conprex” a concretizat pretențiile,
majorând cuantumul pretențiilor în partea dobânzilor de întârziere și a cheltuielilor
de judecată.
Prin decizia din 19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul declarat
de SRL „Conprex”, s-a casat hotărârea din 11 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru cu emiterea unei noi hotărâri, prin care s-a admis parțial acțiunea
inițială. S-a încasat de la SA „INTERAUTOTRANS” în beneficiul SRL „Conprex”
suma de 250 000 lei, cu titlu de cost al lucrărilor executate conform contractului nr.
9/14 din 30 mai 2015 și cheltuielile de judecată, ce rezultă din plata taxei de stat în
sumă de 7 500 lei, cheltuielile de executare a măsurii de asigurare în sumă de 2 100
lei, cheltuielile de asistență juridică în sumă de 10 000 lei, suportate în instanța de
fond și cheltuielile de asistență juridică suportate în instanța de apel în sumă de
3 000 lei. În rest, cererea de chemare în judecată inițială s-a respins. S-a încasat de
la SA „INTERAUTOTRANS” taxa de stat în beneficiul statului pentru instanța de
apel în sumă de 5625 lei. S-a respins acțiunea reconvențională depusă de SA
„INTERAUTOTRANS” ca fiind neîntemeiată.
Curtea de Apel Chișinău a notat că în temeiul contractului de antrepriză nr. 9/14
din 30 mai 2014 SRL „Conprex”, în calitate de antreprenor, și-a asumat obligația de
a efectua lucrări de construcție capitală la cafeneaua din str. Socoleni, 7/1, ce
aparține SA „INTERAUTOTRANS”.
Prin pct. 2.1 din contractul menționat s-a convenit că costul lucrărilor se
determină în baza înțelegerii contractuale, confirmate prin devizul local nr.7, anexat
la contractul dat și constituie suma de 533 477,05 lei, iar conform pct. 2.2 clientul
transferă antreprenorului avansul în mărime de 100 000 lei. Achitarea bazată pe actul
privind lucrările executate se efectuează în termen de 5 zile bancare de la momentul
semnării actului, conform pct.2.3 din același contract.
Instanța de apel a menționat că lucrările efectuate de către SRL „Coprex”, în
calitate de antreprenor, au fost recepționate de către SA „INTERAUTOTRANS”, în
calitate de beneficiar, în baza actelor de predare-primire întocmite: din 25 august
2014, în sumă de 411 712, 14 lei și din 06 octombrie 2014, în sumă de 11 785, 74
lei, cât și prin facturile fiscale JA3414883 din 25 august 2014 și JA3414887 din 06
octombrie 2014 (f.d.135, 137,Vol.I). 109.
La acest capitol, instanța de apel a menționat că SA „INTERAUTOTRANS”
nu a invocat careva obiecții la lucrările efectuate de SRL „Conprex”, actele de
primire-predare fiind contrasemnate de către ambele părți cu aplicarea ștampilei.
Instanța de apel a stabilit că lucrările de construcție au fost achitate parțial,
datoria neachitată constituind suma de 250 000 lei.
Condițiile contractului de antrepriză au fost negociate de părțile semnatare,
lucrările fiind recepționate în baza actelor de predare-primire, fără ca SA
„INTERAUTOTRANS” să înainteze careva obiecții la calitatea și cantitatea
lucrărilor efectuate, precum și la costul acestora.
Corespunzător, contractul menționat, încheiat între părțile în litigiu, generează
drepturi și obligații pentru SA „INTERAUTOTRANS” de a achita costul lucrărilor
7
efectuate de către reclamanta/apelantă, în condițiile agreate de ambele părți și
corelativ, acordă dreptul SRL „Conprex” de a cere executarea obligațiilor asumate
de către pârâtă/intimată în temeiul contractului de antrepriză.
Astfel, în circumstanțele expuse, ținând cont că, pârâta/intimată nu și-a
respectat obligația asumată în baza contractului de antrepriză de a achita integral
costul lucrărilor efectuate de către antreprenor, instanța de apel a considerat
temeinicia pretenției formulate de SRL „Conprex” cu privire la încasarea sumei
restante de 250 000 lei din contul SA „INTERAUTOTRANS”.
Respingând pretenția reclamantei SRL „Conprex” cu privire la încasarea
dobânzii de întârziere, Curtea de Apel Chișinău a stabilit că la caz obligația nu este
purtătoare de dobândă, or, datoria rezultă din contractul de antrepriză și nu se are în
vedere o obligație pecuniară în sensul art.585, 619 Cod civil.
Totodată, Curtea de Apel Chișinău a respins cerința cu privire la încasarea din
contul SA „Conprex” în beneficiul SRL „INTERAUTOTRANS” a retribuției în
sumă de 109 979,17 lei, pretinsă și calculată de către reclamanta/apelantă prin prisma
art.955 alin.(2) Cod civil, în conformitate cu care, antreprenorul are dreptul la
retribuție dacă imposibilitatea terminării lucrării are loc din cauza materialului
necalitativ prezentat de client sau a indicațiilor acestuia, cu condiția că antreprenorul
și-a executat obligațiile informaționale. Colegiul a notat că aceste prevederi legale
nu sunt aplicabile la caz, în situația în care în speță nu se regăsesc cumulativ
condițiile specificate la art. 955 alin. (2) Cod civil.
De asemenea, Curtea de Apel Chișinău a dispus respingerea acțiunii
reconvenționale ca fiind neîntemeiată, or, sumele care au fost achitate de beneficiar
în urma lucrărilor executate au fost negociate de părți, prin urmare achitarea acestora
nu poate fi interpretată ca o îmbogățire fără justă cauză din partea antreprenorului
SRL „Conprex”. Iar, prima instanță, dispunând admiterea acțiunii reconvenționale,
prin prisma concluziilor expuse în Raportul de constatare tehnico-științifică și a
Raportului de expertiză judiciară din 02 aprilie 2018, a intervenit nejustificat și
neîntemeiat în costul lucrărilor convenite de către părțile semnatare ale contractului
de antrepriză, care reprezintă în sine, acordul de voință realizat între două persoane
juridice de drept privat, precum și nu a ținut cont de faptul că, contractul poate fi
modificat numai în conformitate cu clauzele sale ori prin acordul părților, dacă legea
nu prevede altfel.
Ținând cont de faptul că instanța de apel a concluzionat asupra temeiniciei
parțiale a acțiunii inițiale, corespunzător, a considerat necesar de a admite cerința cu
privire la compensarea cheltuielilor de judecată și a încasat din contul pârâtei cu titlu
de taxă de stat suma de 7 500 lei, suma de 2 100 lei cu titlu de cheltuieli de executare
a măsurii de asigurare, cheltuielile de asistență juridică în sumă de 10 000 lei
suportate în instanța de fond și cheltuielile de asistență juridică suportate în instanța
de apel în sumă de 3 000 lei.
La 08 august 2022 SRL „Conprex” a declarat recurs împotriva deciziei din 19
mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel în
partea respingerii acțiunii inițiale și emiterea în această parte a unei noi decizii de
admitere a pretențiilor din acțiunea inițială. A mai solicitat, încasarea de la SA
„INTERAUTOTRANS” a sumei de 6634 lei cu titlu de taxă de stat achitată pentru
examinarea cauzei în ordine de recurs.
8
În motivarea recursului recurenta SRL „Conprex” a indicat că la materialele
cauzei sunt anexate confirmări de achitare a taxei de stat de către SRL „Conprex”
pentru examinarea cauzei la diferite etape, însă, necătând la aceasta, instanța de apel
a dispus compensarea cheltuielilor suportate de către SRL „Conprex” doar în sumă
de 7500 lei.
A susținut că instanța de apel, respingând pretenția privind încasarea dobânzii
de întârziere prevăzută de art. 595 Cod civil, în redacția legii până la 01 martie 2019,
eronat a interpretat legea, recurenta menționând că în p. 4.1 din contractul de
antrepriză părțile expres au stabilit că pentru neexecutarea sau executarea
necorespunzătoare a obligațiilor contractuale părțile poartă răspundere în
conformitate cu legislația.
De asemenea, consideră că instanța de apel eronat a respins pretenția privind
încasarea retribuției conform art. 955 alin. (2) Cod civil, pe motiv că nu s-ar fi
întrunit toate condițiile impuse de lege. A indicat că SRL „Conprex” la data de 25
iulie 2014 a notificat SA „INTERAUTOTRANS” despre neoferirea materialului și
că din acest motiv lucrările au fost stopate, ceea ce îi oferă dreptul de a pretinde
restul sumei neîncasate potrivit contractului.
La 07 septembrie 2022 SA „INTERAUTOTRANS” a declarat recurs împotriva
deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia în
partea admiterii acțiunii inițiale și emiterea în această parte a unei noi hotărâri de
respingere a acțiunii.
În motivarea recursului a indicat că rapoartele de expertiză, cărora instanța de
apel nu le-a dat nicio apreciere, respingându-le ca probe, univoc dovedesc că pentru
lucrările efectuate s-a achitat mai mult decât pentru real executate, mai mult cu
104236,08 lei.
A susținut că deși contractul nr. 9/14 din 30 mai 2014 prevede suma lucrărilor
de 533 477,05 lei, însă, până la moment lucrările nu au fost executate deplin, lipsind
și un proces-verbal de recepție finală, iar în actele de predare-primire lucrările
neexecutate au fost reflectate în mod eronat ca fiind executate.
În conformitate cu articolul 433 lit. a), b), c) și d) din Codul de procedură
civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu
recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă
aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen.
Completul constată că, în speță, cererile de recurs sunt îndreptate împotriva
deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău care intră în categoria de acte
specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă. De asemenea,
acestea sunt depuse de către Societatea cu Răspundere Limitată „Conprex” și de
către Societatea pe Acțiuni „INTERAUTOTRANS”, care au calitatea procesuală de
reclamantă și pârâtă și sunt îndreptățite să o conteste, nefiind depuse repetat.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
Materialele cauzei atestă că decizia motivată a intanței de apel a fost notificată
la adresa electronică a recurentelor la data de 11 iulie 2022 (f.d. 51, vol. IV).
9
Prin urmare, recursul declarat la 08 august 2022 de către SRL „Conprex” și
recursul declarat la 07 septembrie 2022 de către SA „INTERAUTOTRANS” sunt în
termen.
Prin referința din 07 septembrie 2022 SA „INTERAUTOTRANS” a solicitat
de a considera recursul declarat de SRL „Conprex” ca fiind inadmisibil.
Examinând admisibilitatea recursurilor, fără prezența participanților la proces,
în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că cererile de recurs formulate de către SRL
„Conprex” și SA „INTERAUTOTRANS”, sunt inadmisibile, pentru motivele ce
succed.
Verificând motivele de casare, invocate în recursuri, completul Colegiului
atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și
(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentelor cu
soluția pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform
Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului,
dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2),
(3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă
părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care
se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau
a normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică
să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie
să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursurile
declarate de către SRL „Conprex” și SA „INTERAUTOTRANS”, asemenea aspecte
nu se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează că recursurile în cauză conțin
obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de
apel, primind o apreciere corespunzătoare.
10
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentelor la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurente nu pot
constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa
cum formal invocă SRL „Conprex” și SA „INTERAUTOTRANS” și, respectiv, nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursurile declarate de către SRL „Conprex” și SA
„INTERAUTOTRANS” ca fiind inadmisibile.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,
alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Recursurile declarate de către Societatea cu Răspundere Limitată „Conprex” și
de către Societatea pe Acțiuni „INTERAUTOTRANS” împotriva deciziei din 19
mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, se consideră inadmisibile.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Maria Ghervas
Judecătorii Victor Burduh
Aliona Miron
11