2ra-1723/22 — nulitatea certificatelor de moștenitor legal și constatarea faptelor cu valoare juridică

2ra-1723/22 — nulitatea certificatelor de moștenitor legal și constatarea faptelor cu valoare juridică (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-1723/22

(2-20098891-01-2ra-08122022)

Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Florești (jud. A. Zadorojniuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

ÎNCHEIERE

01 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de către recurentul Piotr Mocan,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nichita Mocan și

Andrei Mocan împotriva lui Piotr Mocan, intervenienți accesorii Lucian Mocan,

Aurelia Mocan, Zinaida Prisacari, notarul public Iadviga Buzu cu privire la

nulitatea certificatelor de moștenitor legal și constatarea faptelor cu valoare

juridică,

împotriva deciziei din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost respinsă cererea de apel depusă de apelantul Piotr Mocan, a fost menținută

hotărârea din 22 noiembrie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești,

c o n s t a t ă:

La data de 15 august 2020, Nichita Mocan și Andrei Mocan au depus cerere

de chemare în judecată împotriva lui Piotr Mocan, intervenienți accesorii Lucian

Mocan, Aurelia Mocan, Zinaida Prisacari, notarul public Iadviga Buzu cu privire

la nulitatea certificatelor de moștenitor legal și constatarea faptelor cu valoare

juridică.

În motivarea acțiunii, reclamanții au indicat că, din părinții - tata Ștefan

(Stepan) Mocan și mama - Elizaveta Mocan, s-au născut copii Nichita Mocan la

data de 09 iunie 1948 și Andrei Mocan la data de 24 iunie 1967, în speță ultimii

fiind reclamanți.

La data de 01 octombrie 2004, a decedat tatăl reclamanților Ștefan Mocan

în s. XXXXX, r-nul XXXXX, iar după decesul ultimului a rămas masa succesorală

compusă din: terenul pentru construcții cu suprafața de 0.3516 ha, număr cadastral

XXXXX; casa de locuit individuală cu suprafața de 86.7 m2, număr cadastral

XXXXX și construcții accesorii cu numerele cadastrale XXXXX - XXXXX;

terenul agricol cu suprafața de 1.2677 ha, toate bunurile imobile fiind amplasate în

s. XXXXX, r-nul XXXXX.

Au indicat reclamanții faptul că, în posesiunea acestor bunuri imobile după

decesul lui Ștefan Mocan au intrat reclamanții împreună cu frații lor Piotr Mocan

și Ion Mocan, în privința bunurilor defunctului Ștefan Mocan nu au existat litigii

între frați, toți dispunînd de aceste bunuri pînă în luna ianuarie a anului 2020, cînd

1

pîrîtul Piotr Mocan a început a lua mai multe bunuri de la casa părintească. Astfel,

reclamantul Nichita Mocan i-a făcut observație pîrîtului Piotr Mocan în privința

acestor însușiri, la ce ultimul i-a comunicat că are tot dreptul, deoarece este

moștenitor legal la 1/3 din masa succesorală a tatălui Ștefan Mocan, drept de

proprietate înregistrat în Registrul bunurilor imobile.

Astfel, abia la acel moment reclamantul Nichita Mocan a aflat că prin

tăinuire pîrîtul, împreună cu fratele Ion Mocan și mama Elizaveta Mocan s-au

adresat notarului Svetlana Burduja din or. Florești și au moștenit toată masa

succesorală, necomunicînd reclamanților despre acest fapt nici unul din

moștenitorii legali și nici notarul.

Au mai reținut reclamanții că, prin certificatul din Registrul bunurilor

imobile, eliberat la 23 ianuarie 2020 de Agenția Servicii Publice, Serviciul

Cadastral Teritorial Florești, reclamanții au aflat că în privința bunurilor ce au

aparținut defunctului Ștefan Mocan, au fost eliberate certificatele de moștenitor

legal nr. 13155 din 20 noiembrie 2007, nr. 11844 din 16 octombrie 2007 și nr.

13153 din 20 noiembrie 2007, lui Piotr Mocan, Ion Mocan și Elizaveta Mocan.

Au considerat reclamanții că, certificatele de moștenitor legal menționate

supra sunt lovite de nulitate absolută din motiv că mama reclamanților Elizaveta

Mocan nu avea dreptul la moștenirea averii succesorale a lui Ștefan Mocan din

motiv că căsătoria acestora a fost desfăcută la data de 23 iulie 1991, adică cu mult

timp pînă la decesul defunctului la 01 octombrie 2004 și ca urmare nu se încadra

în nici una din clasele de moștenitori legali.

Au menționat reclamanții că, un alt motiv de nulitate, este că toți cei trei

moștenitori au ascuns despre faptul că au depus la notar cerere de deschidere a

succesiunii, nu au anunțat notarul despre existența reclamanților în calitate de

persoane care au dreptul la moștenire și ca urmare nu au primit nici-o citație de a

se prezenta la notar pentru a depune o declarație de acceptare sau de renunțare la

moștenire.

Au menționat reclamanții că, la moment doi din cei trei moștenitori legali

sunt decedați și anume, Elizaveta Mocan, decedată la data de 29 mai 2010 și Ion

Mocan, decedat la data de 16 octombrie 2019, iar, reieșind din faptul că,

certificatele de moștenitor legal au fost eliberate la data de 16 octombrie 2007 și

20 noiembrie 2007, rezultă că persoanele s-au adresat cu cererea privind

deschiderea succesiunii în anul 2007, adică peste aproape 3 ani după decesul lui

Ștefan Mocan, care a lăsat moștenirea, situație produsă la data de 01 octombrie

2004 (dată de când și se consideră deschisă succesiunea), în situația în care Legea

indică termenul de adresare către notar cu asemenea cerere fiind de 6 luni din data

deschiderii succesiunii.

Au indicat reclamanții că, notarul la deschiderea dosarului succesoral și

eliberarea certificatului de moștenitor a încălcat prevederile Legii cu privire la

notariat nr. 1453 din 08 noiembrie 2002 (în vigoare la data executării acțiunilor și

eliberării actelor notariale).

Or, rezultând din prevederile art. 58 lit. b) al Legii sus numite, se atestă că

notarul refuză să deschidă procedura succesorală în cazul în care declarația de

acceptare a succesiunii a fost depusă după expirarea termenului stabilit de

legislație.

Au mai indicat reclamanții că, decedatul Ion Mocan are trei copii: Lucian

2

Mocan, Aurelia Mocan (a. n. 2007) și Zinaida Prisacari (a. n. 2009), reprezentant

legal fiind mama acestora Svetlana Prisacari, care consideră că urmează să fie citați

în acest proces, deoarece sunt moștenitori de gradul I și hotărârea care urmează a

fi pronunțată pe acest caz ar putea să influențeze drepturile sau obligațiile lor față

de una din părți.

Au menționat reclamanții că, Nichita Mocan, împreună cu soția sa, Aurelia

Mocan au avut grijă atît de Ion Mocan care era XXXXX, fiind încadrat în gradul

XXXXX de dizabilitate, cît și de fiicele acestuia Aurelia Mocan și Zinaida

Prisăcari, pe care i-au luat să locuiască cu ei în mun. Bălți și în privința minorei

Zinaida Prisacari fiind numită tutore Aurelia Mocan.

Reclamantului îi este inexplicabil că și fratele Ion Mocan a ascuns despre

faptul depunerii cererii la notar de acceptare a succesiunii și necomunicării

notarului că mai există încă doi moștenitori.

Astfel, reclamanții Nichita Mocan și Andrei Mocan au fost lipsiți de către

ceilalți moștenitori, prin dol, de dreptul la moștenirea averii defunctului Ștefan

Mocan, cu toate că primii au contribuit la înmormîntarea tatălui, au organizat

mesele de pomenire, au asigurat paza averii succesorale, au achitat serviciile

comunale, au îngrijit de terenul de lîngă casă și au locuit cîte 1-2 zile la sfîrșitul

fiecărei săptămîni, astfel, aceștia au acceptat moștenirea prin intrarea în posesiune.

Acest fapt fiind confirmat de rude și vecinii casei părintești din s. XXXXX, r-nul

XXXXX: Larisa Vicol, Alexei Diaconu, Varvara Vicol, Ion Cîșlari, Viorica

Botnari, Andrian Pantaz, Elena Madan, care au semnat o declarație în acest sens la

data de 18 iulie 2020.

Au menționat reclamanții că, fac parte din clasa I de moștenitori legali la

succesiunea legală după decesul lui Ștefan Mocan, iar la data de 28 iulie 2020, în

calitate de reprezentant al reclamanților, avocatul Alexandru Lungu, a depus o

interpelare către notarul Iadviga Buzu pentru a-i oferi mai multe informații din

dosarul succesoral deschis de notarul Svetlana Burduja. Potrivit ordinului

Ministerului Justiției nr. 525 din 06 decembrie 2013, arhiva activității notarului

Svetlana Burduja se deține de notarul Iadviga Buzu. Prin răspunsul nr. 01 din 05

august 2020 a fost respinsă satisfacerea cerințelor avocatului menționate în

interpelare pe motivul secretului profesional.

Prin cererea depusă reclamanții au solicitat, anularea certificatelor de

moștenitor legal nr. 13155 din 20 noiembrie 2007, nr. 11844 din 16 octombrie 2007

și nr. 13153 din 20 noiembrie 2007, eliberate lui Piotr Mocan, Ion Mocan și

Elizaveta Mocan de către notarul Svetlana Burduja, asupra masei succesorale

rămase după decesul lui Ștefan Mocan pe motiv de nulitate absolută și constatarea

faptului acceptării succesiunii după decesul lui Ștefan Mocan, decedat la data de

01 octombrie 2004, prin intrarea în posesiune de către fiii Nichita Mocan și Andrei

Mocan, precum și dispunerea încasării de la pîrîtul Piotr Mocan în beneficiul

reclamanților a 1/3 din cheltuielile de judecată.

Prin hotărârea din 22 noiembrie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești,

acțiunea a fost admisă integral.

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 13 decembrie 2021 și ulterior

la 23 februarie 2022, Piotr Mocan a contestat hotărârea primei instanțe considerînd-

o neîntemeiată și ilegală, a solicitat admiterea apelului cu casarea hotărârii

contestate și emiterea unei noi soluții privind remiterea cauzei la reexaminare în

3

instanța de fond pentru dezbateri obiective, cu audierea lui Andrei Mocan, a

notarului și a martorilor ce pot confirma evenimentele și legalitatea lor pe cauză.

Prin decizia din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă

cererea de apel depusă de apelantul Piotr Mocan, a fost menținută hotărârea din 22

noiembrie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești.

Pentru a decide astfel, Colegiul a constatat că, prima instanță a determinat

corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate a dat

apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și

întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților

la proces.

Analizând argumentele invocate în cererea de apel, în raport cu probele

anexate la dosar și prevederile legii, ce guvernează raportul litigios, instanța de apel

a conchis că, cererea de apel urmează a fi respinsă, cu menținerea hotărârii

contestate, din următoarele considerente.

La caz, Colegiul a reiterat faptul că, la eliberarea certificatelor de moștenitor

legal nr.13155 din 20 noiembrie 2007, nr.11844 din 16 octombrie 2007 și nr.13153

din 20 noiembrie 2007 de către notarul Svetlana Burduja, peste 3 ani de la deces,

pe numele lui Piotr Mocan, Ion Mocan și Elizaveta Mocan, sunt lovite de nulitate

absolută, dat fiind faptul că contravin Legii.

Și asta deoarece, notarul Svetlana Burduja, a deschis procedura succesorală

și a eliberat certificatele de moștenitor legal la cererea lui Piotr Mocan, Ion Mocan

și Elizaveta Mocan, cu încălcarea prevederilor invocate supra, or, ultimii s-au

adresat cu cerere privind deschiderea succesiunii aproximativ peste trei ani de la

decesul lui Ștefan Mocan, situație produsă la data de 01 octombrie 2004, în situația

în care Legea indică expres că termenul de adresare către notar cu asemenea cerere

este de 6 luni din data deschiderii succesiunii.

Față de toate aceste considerente, instanța de apel a considerat ca fiind

irelevante criticile apelantului Piotr Mocan precum că toți moștenitorii legali ai

defunctului Ștefan Mocan, au fost chemați la notar în momentul deschiderii și

acceptării succesiunii rămase după decesul lui Ștefan Mocan, or, întru confirmarea

faptului dat la materialele cauzei nu sunt anexate careva probe în acest sens.

Sub alt aspect, Colegiul instanței de apel a reținut că, Elizaveta Mocan nici

nu făcea parte din clasa de moștenitori legali al defunctului Ștefan Mocan, deoarece

potrivit certificatului de divorț seria XXXXX nr. XXXXX, eliberat la data de 11

martie 2020, la data de 23 iulie 1991, a fost desfăcută căsătoria dintre cei doi.

Coroborând dispozițiile normei enunțate la materialul probator administrat

în speță, instanța de apel a conchis că, Piotr Mocan, Ion Mocan și Elizaveta Mocan,

intenționat, în mod dolosiv, au ascuns faptul adresării la notar în vederea moștenirii

masei succesorale rămase după decesul lui Ștefan Mocan, acțiunile descrise supra

fiind dolosive și care au afectat legalitatea certificatelor de moștenitori legali nr.

13155 din 20 noiembrie 2007, nr. 11844 din 16 octombrie 2007 și nr. 13153 din

20 noiembrie 2007, eliberate pe numele acestora.

Din care considerente, Colegiul a reținut că, instanța de fond just a ajuns la

concluzia că actele juridice contestate - certificatele de moștenitori legali nr. 13155

din 20 noiembrie 2007, nr. 11844 din 16 octombrie 2007 și nr. 13153 din 20

noiembrie 2007, eliberate de notarul Svetlana Burduja, pe numele lui Piotr Mocan,

4

Ion Mocan și Elizaveta Mocan, sunt lovite de nulitate absolută, deoarece contravin

legii (normelor imperative), fiind eliberate de notar cu încălcarea directă a cadrului

legal aplicabil, precum și ordinii publice și bunelor moravuri, dat fiind faptul că,

persoanele care le-au obținut au acționat intenționat și cu cunoaștere de cauză în

acest sens, tăinuind de notar existența altor moștenitori și de ceilalți moștenitori

faptul adresării la un notar.

Ca urmare, concluzia instanței de fond de a admite pretenția reclamanților

privind anularea certificatelor de moștenitori legali nr. 13155 din 20 noiembrie

2007, nr. 11844 din 16 octombrie 2007 și nr. 13153 din 20 noiembrie 2007,

eliberate lui Piotr Mocan, Ion Mocan și Elizaveta Mocan de către notarul Svetlana

Burduja este una legală și întemeiată.

Sub aspectul celor relatate se atestă corectitudinea concluziei instanței de

judecată inferioare privind faptul constatării acceptării succesiunii asupra masei

succesorale după decesul lui Ștefan Mocan, decedat la 01 octombrie 2004, prin

intrarea în posesie de către fii Nichita Mocan și Andrei Mocan, fapt confirmat în

prima instanță prin probele administrate și cercetate, declarațiile martorilor și

actelor eliberate și confirmate de Administrația Publică Locală.

Astfel, prima instanță la deliberarea hotărârii s-a conformat prevederilor art.

240 alin. 3) Cod de procedură civilă, potrivit cărora, instanța judecătorească adoptă

hotărârea în limitele pretențiilor înaintate de reclamant și a pronunțat o hotărâre

legală și întemeiată, reieșind din limitele pretențiilor înaintate de reclamanți și dând

o apreciere justă suportului probatoriu administrat, acțiunea fiind admisă integral,

ca fiind întemeiată.

Respectiv, careva temeiuri pentru casarea hotărârii primei instanțe nu au fost

stabilite.

Din aceste considerente, Colegiul a concluzionat că, instanța de apel corect a

ajuns la concluzia de a respinge cererea de apel depusă de apelantul Piotr Mocan

și a menține hotărârea din 22 noiembrie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești.

La 23 noiembrie 2022, recurentul Piotr Mocan, a depus cerere de recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți și hotărârii din 22 noiembrie

2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, remiterea cauzei la rejudecare și

pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii, ca fiind neîntemeiată.

În motivarea recursului depus, recurentul Piotr Mocan, a indicat că atât

instanța de apel cât și prima instanță, la examinarea cauzei au încălcat esențial și

au aplicat eronat normele de drept procedural și material, ceea ce a dus la adoptarea

unei soluții neîntemeiate.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care

au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanța de apel, cărora le-a fost

dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanța de

apel a normelor legale aplicabile speței.

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 09 decembrie

2022 (f.d. 13, vol. II), instanța de recurs a comunicat intimaților recursul depus,

informând despre necesitatea depunerii referinței.

Referință la cererea de recurs depusă, în temeiul art. 439 alin. (2) Cod de

procedură civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu a parvenit.

5

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 06 octombrie 2022, iar cererea de

recurs a fost depusă la 23 noiembrie 2022.

Materialele cauzei atestă expedierea prin intermediul oficiului poștal a copiei

deciziei integrale participanților la proces la 18 octombrie 2022, conform scrisorii

de însoțire (f.d. 183, vol. I), iar la 26 octombrie 2022, potrivit avizului de recepție,

contrasemnat, recurentul Piotr Mocan – a recepționat (f.d. 192, vol. I). Astfel,

cererea de recurs declarată este depusă în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de recurentul Piotr Mocan,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, cererea de recurs declarată de recurentul Piotr

Mocan, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod

de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de instanța de apel și prima instanță, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că, procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII, Cod de procedură

6

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera ca fiind inadmisibilă cererea de recurs declarată de recurentul Piotr

Mocan.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de recurentul Piotr Mocan,

împotriva deciziei din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

7