2r-4/23 — Constatarea încălcării dreptului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Constatarea încălcării dreptului
- Temei legal
- Temeiurile restituirii recursului, forma si continutul recursului
2r-4/23 — Constatarea încălcării dreptului (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 2r–4/23
2-21134014-01-2r-04012023
Prima instanță: Judecătoria Drochia (sediul central), (jud. V. Craveț)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți ( jud. Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)
Î N C H E I E R E
01 februarie 2023 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
examinând recursul declarat de către Gordaș Igor,
în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de
Gordaș Igor împotriva Sistemului Judecătoresc Național unic, compus din 506
judecători, cu statut echivalent și a componentelor sale:vicepreședintele Judecătoriei
Bălți, Pădurari Valeriu, specialist principal al Judecătoriei Bălți, Ceaica Dumitru cu
privire la constatarea faptului încălcării de discriminare, încălcării drepturilor sale
prin neadmiterea accesului la justiție, restabilirea stării de fapt și încasarea
prejudiciului moral,
împotriva încheierii din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a
fost restituită ca fiind tardivă cererea de apel depusă de Gordaș Igor împotriva
hotărârii din 23 februarie 2022 a Judecătoriei Drochia (sediul central),
c o n s t a t ă:
La 25 iunie 2021, Gordaș Igor s-a adresat cu cerere de chemare în judecată
împotriva Puterii Judecătorești a Republicii Moldova, în persoana Sistemului
Judecătoresc Național unic, compus din 506 judecători, cu statut echivalent și a
componentelor sale: vicepreședintele Judecătoriei Bălți Pădurari Valeriu, specialist
principal al Judecătoriei Bălți, Ceaica Dumitru cu privire la constatarea faptului
încălcării de discriminare, încălcării drepturilor sale prin neadmiterea accesului la
justiție, restabilirea stării de fapt și încasarea prejudiciului moral.
Prin hotărârea din 23 februarie 2022 a Judecătoriei Drochia (sediul central)
cererea de chemare în judecată înaintată de Gordaș Igor a fost respinsă ca fiind
neîntemeiată.
La 03 mai 2022 Gordaș Igor a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 23
februarie 2022 a Judecătoriei Drochia (sediul central), solicitând casarea acesteia, cu
emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea înaintată să fie admisă.
Prin încheierea din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost restituită ca
tardivă, cererea de apel depusă de Gordaș Igor împotriva hotărârii din 23 februarie
2022 a Judecătoriei Drochia (sediul central).
1
La 23 decembrie 2022, Gordaș Igor a declarat recurs împotriva încheierii din
14 decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea încheierii și restituirea
cauzei în instanța de apel, pentru examinarea fondului.
Verificând materialele dosarului, Colegiul consideră că recursul declarat de
Gordaș Igor, urmează a fi restituit din considerentele ce succed.
În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. b 1 ) din Codul de procedură civilă,
instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea
de recurs nu corespunde prevederilor art. 437 alin. (1).
Potrivit art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs
trebuie să cuprindă esența și temeiurile recursului, argumentul ilegalității deciziei
atacate, solicitările recurentului, propunerile respective.
La caz, Colegiul constată că cererea de recurs din 23 decembrie 2022, depusă
de Gordaș Igor împotriva încheierii din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți,
nu corespunde exigențelor art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, or,
aceasta nu cuprinde esența și temeiurile recursului. Iar, în lipsa indicării exprese a
argumentelor privind ilegalitatea încheierii atacate, instanța de recurs este în
imposibilitate de a o verifica.
La fel, Colegiul constată că Gordaș Igor a depus cererea de recurs într-o altă
limbă decât limba oficială în care se desfășoară procesul, fără a anexa traducerea
acesteia în limba de stat.
În sensul dat, instanța de recurs remarcă că, prin Hotărârea nr. 17 din 4 iunie
2018 a Curții Constituționale a Republicii Moldova, a fost constatată desuetudinea
Legii nr. 3465 din 1 septembrie 1989 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe
teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.
Curtea a notat că potrivit art. 74 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22 decembrie
2017 cu privire la actele normative, efectul constatării desuetudinii unei legi
presupune încetarea acțiunii sale, tot așa cum se întâmplă în cazul abrogării ei.
În lumina celor indicate, Colegiul reiterează că unul din principiile
fundamentale ale procesului civil este principiul limbii oficiale de procedură, care
este consacrat în art. 118 din Constituție, art. 24 din Codul de procedură civilă și art.
9 din Legea cu privire la organizarea judecătorească.
Prevederile conținute în art. 118 din Constituție sunt necesare pentru asigurarea
respectări drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor în condițiile
egalității depline în fața legii. Reglementările invocate au fost reluate și incorporate
în textul legilor procedurale, fiind coroborate cu tratatele internaționale, Pactul
internațional cu privire la drepturile civile și politice și Convenția pentru apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care nu impun condiții privind
limba în care se desfășoară procesul, prezumând că ședința de judecată se desfășoară
în limba națională a statului.
Conform art. 13 din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova este limba
moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine, care în lumina Hotărârii Curții
Constituționale a Republicii Moldova nr. 36 din 5 decembrie 2013, urmează a fi
înțeleasă ca limba română.
Caracterul oficial al limbii instituie obligativitatea utilizării acesteia în
raporturile cetățenilor cu autoritățile statului, în această limbă fiind redactate și aduse
la cunoștința publică toate actele oficiale ale statului.
Din cele menționate rezultă că procedura judiciară poate fi efectuată în altă
2
limbă, însă documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în
limba de stat.
Astfel, cetățenii care nu posedă sau nu vorbesc limba de stat au dreptul să se
exprime în limba maternă în cadrul procedurilor judiciare, chiar și în ipoteza în care
cunosc limba de stat, fiind un beneficiu legal acordat acestora. Totodată, dreptul de
a se exprima în limba maternă în cadrul procedurilor orale desfășurate în fața
instanței judecătorești, include și dreptul de a întocmi și înainta în instanță acte de
procedură sau alte cereri în această limbă.
În aceste condiții, Colegiul concluzionează că atunci când cererea de recurs în
Secțiunea 1 este redactată într-o altă limbă decât limba de stat, este aplicabilă
sancțiunea procedurală sub forma restituirii cererii de recurs.
Or, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor înaintate
instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în limba de stat,
din simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul
împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant. Obligația
instanței de judecată este de a asigura participanții la proces să ia cunoștință de
actele, de lucrările dosarului și să vorbească în judecată prin interpret, în cazul când
nu cunosc limba de stat.
Din aceste motive, Colegiul ajunge la concluzia de a restitui cererea de recurs
depusă de Gordaș Igor împotriva încheierii din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel
Bălți.
Distinct, Colegiul menționează că recurentul avea obligația de a întreprinde
toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CtEDO (Cauza Van
Harn vs Germania nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a-și proteja drepturile de
acces la instanță prin depunerea unui recurs cu respectarea exigențelor art. 437 alin.
(1) din Codul de procedură civilă.
Având în vedere că cererea de recurs depusă de Gordaș Igor este una
declarativă, formală, nu cuprinde esența și argumentele ilegalității încheierii atacate
și este redactată într-o altă limbă decât limba de stat, Colegiul ajunge la concluzia
de a o restitui din motiv că nu corespunde prevederilor art. 437 alin. (1) din Codul
de procedură civilă.
În conformitate cu art. 269-270 și art. 4261 alin. (1) lit. b1 ) din Codul de
procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se restituie recursul depus de Gordaș Igor împotriva încheierii din 14
decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
3