2ra-1195/22 — recuperarea cheltuielilor pentru instruire

Dosarul nr. 2ra-1195/22 2-19198869-01-2ra-26082022 prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Briceni – A. Procopișina instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – I. Grosu, A. Ciobanu, A. Garbuz DECIZIE 25 ianuarie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție În componență: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari Victor Burduh Maria Ghervas examinând recursul declarat de Ministerul Apărării al Republicii Moldova, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ministerul Apărării al Republicii Moldova împotriva lui Eric Barba cu privire la recuperarea cheltuielilor pentru instruire, împotriva deciziei din 09 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a respins apelul declarat de Ministerul Apărării al Republicii Moldova și s-a menținut hotărârea din 12 august 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, prin care s-a admis parțial acțiunea, constată: La 16 decembrie 2019, Ministerul Apărării al Republicii Moldova a depus prin intermediul oficiului poștal cerere de chemare în judecare împotriva lui Eric Barba cu privire la recuperarea cheltuielilor pentru instruire (vol. I, f.d.

1-2, 22). În motivarea acțiunii a invocat că prin ordinul comandantului Academiei Militare a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun” nr. 158 din 08 august 2014, Eric Barba a fost admis la studii în Academia Militară în anul 2014. La 08 august 2014, Eric Barba a încheiat cu comandantul Academiei Militare contractul de îndeplinire a serviciului militar pentru perioada 08 august 2014 – 08 august 2023, în baza căruia ultimul s-a obligat ca după absolvirea studiilor să îndeplinească serviciul militar în Forțele Armate nu mai puțin de 5 ani, în caz contrar să ramburseze cheltuielile pentru instruire.

La 23 iunie 2018, Eric Barba a absolvit Academia Militară obținând specialitatea „infanterie și administrație publică”, fapt confirmat prin diploma de licență seria ALII nr. 618125391463. Reclamantul a menționat că în baza Ordinului Ministrului apărării al Republicii Moldova din 09 august 2019, Eric Barba a fost trecut în rezervă conform pct. 140 lit. m), la inițiativa personală a militarului, din Regulamentul cu 1 privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 941 din 17 august 2006. Ulterior, prin ordinul comandantului Brigăzii 3 infanterie motorizată nr. 167 din 02 septembrie 2019, Eric Barba a fost radiat din tabelul nominal al unității și de la toate categoriile de drepturi, fiind îndreptat pentru a fi luat în evidența militară în Centrul militar teritorial Edineț.

Reclamantul a indicat că dispunerea încasării cheltuielilor pentru instruire este reglementată de legislația în vigoare, în special art. 35 alin. (11) din Legea cu privire la statutul militarilor nr. 162 din 22 mai 2005; art. 27 alin. (6) din Legea cu privire la pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei nr. 1245 din 18 iulie 2002; Legea nr. 250 din 09 iulie 2004 privind interpretarea unei sintagme din art. 27 alin. (6) din Legea cu privire la pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei nr. 1245 din 18 iulie 2002. Ministerul Apărării al Republicii Moldova a relevat că pentru instruirea lui Eric Barba în cadrul Academiei Militare a suportat cheltuieli de 443 396 de lei, dintre care 37 407 de lei pentru anul 2014; 123 388 de lei pentru anul 2015, 117 766 de lei pentru anul 2016, 135 573 de lei pentru anul 2017 și 29 263 de lei pentru anul 2018. În opinia reclamantului, din motiv că Eric Barba și-a îndeplinit serviciul militar în Armata Națională în perioada 23 iunie 2016 – 02 septembrie 2019, suma pe care urmează să o achite acesta este proporțională termenului serviciului militar: 443 396 de lei / 1 826 de zile (5 ani de serviciu) x 1 389 de zile (perioadă restantă de îndeplinire a serviciului) = 337 282,06 lei.

Ministerul Apărării al Republicii Moldova a remarcat că pregătirea cadrelor militare se efectuează din contul mijloacelor alocate din bugetul de stat în baza comenzii de stat, în dependență de necesitățile Forțelor Armate, iar prin refuzul de a îndeplini serviciul militar în conformitate cu obligațiile asumate în contract, Eric Barba a lipsit Ministerul Apărării al Republicii Moldova de un specialist în domeniu, creând obstacole la executarea misiunilor de bază și de luptă specifice Armatei Naționale, menite pentru asigurarea securității statului, impunând statul să suporte cheltuieli nejustificate pentru instruirea cadrelor noi. Reclamantul Ministerul Apărării al Republicii Moldova a solicitat prin cererea de chemare în judecată încasarea de la Eric Barba a sumei de 337 282,06 lei pe care Ministerul Apărării al Republicii Moldova a suportat-o pentru instruirea acestuia și compensarea tuturor cheltuielilor legate de judecarea cauzei.

Prin hotărârea din 12 august 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, s-a admis parțial acțiunea depusă de Ministerul Apărării al Republicii Moldova. S-a încasat de la Eric Barba în folosul Ministerului Apărării al Republicii Moldova cheltuielile pentru instruire în sumă de 82 653,80 de lei. S-a încasat de la Eric Barba în folosul statului taxa de stat în cuantum de 2 479,61 de lei. În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată. S-a încasat de la Ministerul Apărării al Republicii Moldova în beneficul lui Eric Barba suma de 14 722,50 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare, proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului (vol. I, f.d. 143, 155-167). La 02 septembrie 2021, în interiorul termenului prevăzut la art. 362 din Codul de procedură civilă, Ministerul Apărării al Republicii Moldova a declarat 2 apel împotriva hotărârii din 12 august 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni (vol. I, f.d.

151). Prin decizia din 09 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul declarat de Ministerul Apărării al Republicii Moldova și s-a menținut hotărârea din 12 august 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni (vol. I, f.d. 240, 241-246 recto-verso). În consolidarea soluțiilor instanțele inferioare au reținut că prin Raportul de expertiză judiciară nr. 1/21 din 30 ianuarie 2021 eliberat de Biroul individual de expertiză judiciară „Cara Ecaterina” s-a concluzionat că: potrivit calculelor efectuate în baza datelor din evidență contabilă, cheltuielile reale de întreținere și instruire a lui Eric Barba în perioada de studii 08 august 2014 – 23 iunie 2018 constituie suma 120 630,34 de lei.

Totodată, instanțele inferioare au remarcat că din cheltuielile de întreținere și instruire a lui Eric Barba în perioada de studii 08 august 2014 – 23 iunie 2018 suportate de Ministerul Apărării al Republicii Moldova urmează să fie excluse cheltuielile care revin perioadei de activitate a lui Eric Barba în cadrul Armatei Naționale (23 iunie 2018 – 02 septembrie 2019, în total 437 de zile, în sumă de 26 004,12 lei.

Instanțele inferioare au constatat că reclamantul nu a administrat documente contabile ce ar confirma faptul suportării cheltuielilor pentru instruirea lui Eric Barba la Academia Militară „Alexandru cel Bun” în perioada 08 august 2014 – 23 iunie 2018 în sumă de 443 397 de lei, iar acest fapt presupune că Eric Barba urmează că restituie cheltuielile reale de instruire, constatate prin Raportul de expertiză judiciară nr. 1/21 din 30 ianuarie 2021, din care urmează să fie exclusă perioada de activitate a acestuia în cadrul Armatei Naționale, ceea ce constituie 82 653,80 de lei (120 630,34 – 26 004,12). La 05 august 2022, Ministerul Apărării al Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei din 09 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea deciziei recurate și a hotărârii din 12 august 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care să fie admisă integral acțiunea depusă împotriva lui Eric Barba (vol. II, f.d.

1-4). În motivarea recursului, Ministerul Apărării al Republicii Moldova a reiterat temeiurile de fapt și de drept ale speței, suplimentar invocând că instanțele inferioare au examinat superficial și subiectiv circumstanțele de fapt, iar în consecință au aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, și anume art. 17 din Legea cu privire la statutul militarilor nr. 162/2005 și nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată – art. 35 alin. (11) din Legea nr.162/2005 și art. 27 alin. (6) din Legea cu privire la pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei nr. 1245/2002, fapt ce a condiționat diminuarea cheltuielilor pentru instruire ale lui Eric Barba de la 337 282,06 lei la 82 653,80 de lei.

În opinia recurentului, la soluționarea fondului speței, instanțele inferioare nu au ținut cont de criticile Ministerului Apărării al Republicii Moldova asupra Raportului de expertiză judiciară nr. 1/21 din 30 ianuarie 2021 întocmit de expertul judiciar Ecaterina Cara, prin care s-a atras atenția că, la efectuarea expertizei, expertul s-a condus de acte normative intrate în vigoare după realizarea raportului juridic litigios și nu s-a ținut cont de cele în vigoare în perioada respectivă, și anume Ordinul Ministrului apărării nr. 123 din 20 iunie 2007. Concomitent, expertul s-a axat pe Ordinul Ministrului Finanțelor cu privire 3 la aprobarea Instrucțiunii cu privire la evidența contabilă în instituțiile publice nr. 93 din 19 iulie 2010, ce a fost abrogat din 01 ianuarie 2016 prin Ordinul Ministrului Finanțelor al Republicii Moldova nr. 126 din 28 decembrie 2015 Recurentul a notat că vicii similare ale calculului cheltuielilor de instruire comise în raportul de expertiză, întocmit pe prezenta cauză de către expertul judiciar Ecaterina Cara, au fost identificate și în alte dosare judecătorești similare în care expertul judiciar Ecaterina Cara a efectuat expertiza cheltuielilor de instruire (decizia din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău în dosarul nr. 2- 20034265-02-2a-10112021; decizia din 06 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău în dosarul nr. 2-19049639-02-2a-13072021),

în cadrul cărora instanțele de judecată au sesizat faptul că la efectuarea expertizelor judiciare care diminuau calculul pretențiilor au fost eronat aplicate prevederi normative. Astfel, în acele dosare, instanțele judecătorești recunoșteau expertiza judiciară ca fiind probe concludente, din considerentul erorilor de aplicabilitate normativă viciau semnificativ calculul pretențiilor pecuniare, acordând prioritate calculelor prezentate de către Ministerul Apărării al Republicii Moldova. La 13 octombrie 2022, intimatul Eric Barba, reprezentat de avocatul Andrei Lavric, a depus prin intermediul poștei electronice referință, prin care a solicitat declararea recursului Ministerului Apărării al Republicii Moldova împotriva deciziei din 09 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți ca fiind inadmisibil.

Prin încheierea din 21 decembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a considerat admisibil recursul declarat de Ministerul Apărării al Republicii Moldova împotriva deciziei din 09 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți și s-a transmis Colegiului lărgit pentru examinare în fond. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Dispozitivul deciziei Curții de Apel Bălți a fost pronunțat la 09 iunie 2022. Conform extrasului din poșta electronică cu adresa „roxana.iacubovscaia@justice.md”, decizia motivată a instanței de apel a fost notificată participanților la proces în mod electronic la 20 iulie 2022 (vol. I, f.d.

247-248 recto-verso). Astfel, Colegiul opinează că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece cererea de recurs a fost depusă la 05 august 2022. Conform art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. Prin prisma art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi. În corespundere cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Completul din 5 judecători decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs. La caz, Colegiul a considerat inoportună invitarea participanților sau a reprezentanților acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs și în 4 referințe au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței efectuarea controlului judiciar al deciziei din 09 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, iar data și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Totodată, instanța de recurs a opinat că toate punctele de vedere, care puteau exista în această cauză pot fi cercetate și soluționate în mod adecvat pe baza înscrisurilor prezente la dosar.

Cu atât mai mult că, în esență, recurentul și intimatul au avut posibilitatea să își prezinte poziția în scris și să răspundă la concluziile părții adverse. Cu titlu subsidiar, nici un participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, 19 aprilie 2007, §§ 72-75; Eriksson vs Suedia, 12 aprilie 2012, §§ 66, 72; Pönkä vs Estonia, 08 noiembrie 2016, §§ 33-34, decizia nr. 95 din 19 decembrie 2016 a Curții Constituționale, §§ 26-27). Verificând argumentele invocate în recurs, prin prisma materialelor din dosar, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia că recursul declarat de Ministerului Apărării al Republicii Moldova urmează a fi admis și casată decizia din 09 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. În debutul analizei sale, Colegiul consideră imperioase dezideratele Curții Europene a Drepturilor Omului reținute în cauza Zubac vs. Croația (hotărârea din 05 aprilie 2018) potrivit cărora, din moment ce preeminența dreptului constituie un principiu fundamental al democrației și al Convenției, nu putea exista nicio așteptare, în baza Convenției sau de altă natură, potrivit căreia Curtea Supremă trebuia să ignore sau să nu aibă în vedere nereguli procedurale evidente.

Instanța de recurs consemnează că legea procesual civilă consacră principiul general după care orice hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată și să reprezinte premisa pentru soluția din dispozitiv. Aceasta dispoziție este edictată atât în interesul unei bune administrări a justiției și încrederii ce trebuie să inspire justițiabililor, cât și pentru a se da instanțelor superioare posibilitatea de a controla judecata primelor instanțe. Pentru satisfacerea acestui principiu, judecătorii fondului sunt datori să arate motivele de fapt și de drept care au format convingerea lor, să enunțe cele constatate și dovezile care au determinat-o. Astfel, respectând principiile dreptului procesual civil, instanței de apel îi revenea o deosebită atenție de a determina toate componentele acțiunii civile, și în special obiectul acțiunii civile și temeiurile acesteia.

Obiectul acțiunii civile îl formează pretențiile reclamantului față de pârât, adresate instanței de judecată în scopul apărării propriilor drepturi și care reies din raportul material-litigios și în privința cărora instanța de judecată urmează să se expună prin hotărâre. Prin urmare, instanța de judecată și de apel trebuie să determine raportul material-litigios dintre părți întru constatarea corectă a specificului obiectului acțiunii civile și temeiului acesteia. Subsecvent identificării raporturilor dintre părți, instanța de judecată urmează să stabilească obiectul probațiunii pe pricina 5 dedusă judecății, circumstanță care presupune în sine conturarea faptelor juridice prin care se justifică pretențiile și obiecțiile părților și fără de care este imposibilă soluționarea justă a litigiului.

Cercetând materialele dosarului, Colegiul constată că, prin cererea de chemare în judecată reclamantul Ministerul Apărării al Republicii Moldova a solicitat recuperarea cheltuielilor suportate pentru instruirea lui Eric Barba în sumă de 337 282,06 lei, proporțională termenului serviciului militar (conform calculului 443 396 de lei / 1 826 de zile (5 ani de serviciu) x 1 389 de zile (perioadă restantă de îndeplinire a serviciului) = 337 282,06 lei). Fiind învestită cu judecarea acțiunii în prima instanță, Judecătoria Edineț, sediul Briceni, prin hotărârea din 12 august 2021 a admis parțial acțiunea depusă de Ministerul Apărării al Republicii Moldova. S-a încasat de la Eric Barba în folosul Ministerului Apărării al Republicii Moldova cheltuielile pentru instruire în sumă de 82 653,80 de lei.

S-a încasat de la Eric Barba în folosul statului taxa de stat în cuantum de 2 479,61 de lei. În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată. S-a încasat de la Ministerului Apărării al Republicii Moldova în beneficul lui Eric Barba suma de 14 722,50 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare, proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului (vol. I, f.d. 143, 155- 167). La 02 septembrie 2021, în interiorul termenului prevăzut la art. 362 din Codul de procedură civilă, Ministerul Apărării al Republicii Moldova a declarat apel împotriva hotărârii din 12 august 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni (vol. I, f.d. 151). Rejudecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Bălți, prin decizia din 09 iunie 2022, a respins apelul declarat de Ministerul Apărării al Republicii Moldova și a menținut hotărârea din 12 august 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni (vol. I, f.d.

240, 241-246 recto-verso). Colegiul observă că instanțele inferioare și-au întemeiat soluțiile pe raportul de expertiză judiciară nr. 1/21 din 30 ianuarie 2021 eliberat de Biroul individual de expertiză judiciară „Cara Ecaterina”.

Recurentul a criticat raportul de expertiză judiciară nr. 1/21 din 30 ianuarie 2021, indicând că expertul judiciar Ecaterina Cara a pus la baza concluziilor sale Ordinul Ministrului apărării nr. 920 din 10 decembrie 2018, prin care s-a abrogat Ordinul Ministrului apărării nr. 123 din 20 iunie 2007. Însă, din analiza deciziei din 09 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 12 august 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, rezultă că instanțele inferioare nu au dat apreciere obiecțiilor Ministerului Apărării al Republicii Moldova împotriva raportului de expertiză judiciară nr. 1/21 din 30 ianuarie 2021 și nu au combătut argumentul acestuia, precum că, la efectuarea expertizei judiciare, expertul s-a condus de acte normative intrate în vigoare după realizarea raportului juridic litigios, și anume de Ordinul Ministrului apărării nr. 920 din 10 decembrie 2018, în timp ce trebuia să aplice și să se conducă de Ordinul Ministrului apărării nr. 123 din 20 iunie 2007. Mai mult ca atât, Colegiul constată că, deși, atât expertul judiciar, cât și reclamantul Ministerul Apărării al Republicii Moldova fac trimitere la Ordinele Ministrului apărării nr. 123 din 20 iunie 2007 „privind aprobarea Instrucțiunii cu 6 privire la modul de recuperare a cheltuielilor de instruire în instituțiile de învățământ militar”,

nr. 920 din 10 decembrie 2018 „despre aprobarea Metodologiei de calculare a cheltuielilor pentru instruire” și nr. 566 din 21 august 2019 „despre aprobarea Instrucțiunii de calcul și componența cheltuielilor anuale pentru instruire în Academia Militară a Forțelor Armate”, acestea nu sunt anexate nici la materialele cauzei, nici nu sunt publicate în Registrul de stat al actelor juridice. În opinia Colegiului, pentru stabilirea corectă a specificului obiectului acțiunii civile și a temeiului acesteia, instanțele inferioare urmau să cerceteze Ordinele Ministrului apărării nr. 123 din 20 iunie 2007, nr. 920 din 10 decembrie 2018 și nr. 566 din 21 august 2019, or, în lipsa acestor acte cu caracter normativ, nu poate fi dată o apreciere justă raportului material-litigios în privința cărora instanțele de judecată s-au expus prin hotărâre.

Cercetarea acestor acte cu caracter normativ este necesară inter alia și pentru a determina dacă la efectuarea expertizei judiciare au fost aplicate actele normative pertinente și dacă calculele efectuate au fost realizate în temeiul prevederilor legale în vigoare la data constituirii raportului juridic litigios, contractul de îndeplinire a serviciului militar din 08 august 2014, precum și dacă raportul de expertiză judiciară nr. 1/21 din 30 ianuarie 2021 nu este viciat. Or, în conformitate cu art. 158 alin. (4) și (6) din Codul de procedură civilă, raportul de expertiză este examinat în ședință de judecată și evaluat în ansamblu cu celelalte probe. Raportul de expertiză nu este obligatoriu pentru instanța judecătorească și se apreciază conform art. 130. Respingerea lui însă trebuie să fie motivată.

În conformitate cu art. 130 din Codul de procedură civilă, (1) instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. (2) Nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. (3) Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea cauzei. (4) Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele.

(5) Proba este declarată ca fiind veridică dacă instanța constată prin cercetare și comparare cu alte probe că datele pe care le conține corespund realității. În această ordine de idei, Colegiul observă că instanța de apel a judecat formal cauza și nu și-a îndeplinit rolul activ, prin solicitarea de la reclamantul Ministerul Apărării al Republicii Moldova prezentarea Ordinelor Ministrului apărării nr. 123 din 20 iunie 2007, nr. 920 din 10 decembrie 2018 și nr. 566 din 21 august 2019, pentru a determina dacă, la întocmirea raportului de expertiză judiciară nr. 1/21 din 30 ianuarie 2021, expertul judiciar a aplicat corect actele cu caracter normativ. 7 În circumstanțele date, instanța de recurs este în dificultate de a exercita controlul judiciar asupra unei asemenea soluții date de Curtea de Apel Chișinău și de a verifica temeinicia și legalitatea acestei soluții.

Coroborând circumstanțele ce preced, instanța de recurs conchide temeinicia recursului declarat de Ministerul Apărării al Republicii Moldova și necesitatea casării integrale a deciziei din 09 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți și restituirii cauzei la Curtea de Apel Bălți. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) și art. 445 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se admite recursul declarat de Ministerul Apărării al Republicii Moldova. Se casează integral decizia din 09 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, adoptată în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ministerul Apărării al Republicii Moldova împotriva lui Eric Barba cu privire la recuperarea cheltuielilor pentru instruire și se trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari Victor Burduh Maria Ghervas 8