2ra-1195/22 — recuperarea cheltuielilor pentru instruire

2ra-1195/22 — recuperarea cheltuielilor pentru instruire (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-1195/22

2-19198869-01-2ra-26082022

prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Briceni – A. Procopișina

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – I. Grosu, A. Ciobanu, A. Garbuz

DECIZIE

25 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând recursul declarat de Ministerul Apărării al Republicii Moldova,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Ministerul Apărării al Republicii Moldova împotriva lui Eric Barba cu privire la

recuperarea cheltuielilor pentru instruire,

împotriva deciziei din 09 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

respins apelul declarat de Ministerul Apărării al Republicii Moldova și s-a

menținut hotărârea din 12 august 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, prin

care s-a admis parțial acțiunea,

constată:

La 16 decembrie 2019, Ministerul Apărării al Republicii Moldova a depus

prin intermediul oficiului poștal cerere de chemare în judecare împotriva lui Eric

Barba cu privire la recuperarea cheltuielilor pentru instruire (vol. I, f.d. 1-2, 22).

În motivarea acțiunii a invocat că prin ordinul comandantului Academiei

Militare a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun” nr. 158 din 08 august 2014, Eric

Barba a fost admis la studii în Academia Militară în anul 2014.

La 08 august 2014, Eric Barba a încheiat cu comandantul Academiei

Militare contractul de îndeplinire a serviciului militar pentru perioada 08 august

2014 – 08 august 2023, în baza căruia ultimul s-a obligat ca după absolvirea

studiilor să îndeplinească serviciul militar în Forțele Armate nu mai puțin de 5

ani, în caz contrar să ramburseze cheltuielile pentru instruire.

La 23 iunie 2018, Eric Barba a absolvit Academia Militară obținând

specialitatea „infanterie și administrație publică”, fapt confirmat prin diploma de

licență seria ALII nr. 618125391463.

Reclamantul a menționat că în baza Ordinului Ministrului apărării al

Republicii Moldova din 09 august 2019, Eric Barba a fost trecut în rezervă

conform pct. 140 lit. m), la inițiativa personală a militarului, din Regulamentul cu

1

privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 941 din 17 august 2006.

Ulterior, prin ordinul comandantului Brigăzii 3 infanterie motorizată nr. 167

din 02 septembrie 2019, Eric Barba a fost radiat din tabelul nominal al unității și

de la toate categoriile de drepturi, fiind îndreptat pentru a fi luat în evidența

militară în Centrul militar teritorial Edineț.

Reclamantul a indicat că dispunerea încasării cheltuielilor pentru instruire

este reglementată de legislația în vigoare, în special art. 35 alin. (11) din Legea cu

privire la statutul militarilor nr. 162 din 22 mai 2005; art. 27 alin. (6) din Legea

cu privire la pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei nr. 1245 din 18 iulie

2002; Legea nr. 250 din 09 iulie 2004 privind interpretarea unei sintagme din

art. 27 alin. (6) din Legea cu privire la pregătirea cetățenilor pentru apărarea

Patriei nr. 1245 din 18 iulie 2002.

Ministerul Apărării al Republicii Moldova a relevat că pentru instruirea lui

Eric Barba în cadrul Academiei Militare a suportat cheltuieli de 443 396 de lei,

dintre care 37 407 de lei pentru anul 2014; 123 388 de lei pentru anul 2015,

117 766 de lei pentru anul 2016, 135 573 de lei pentru anul 2017 și 29 263 de lei

pentru anul 2018.

În opinia reclamantului, din motiv că Eric Barba și-a îndeplinit serviciul

militar în Armata Națională în perioada 23 iunie 2016 – 02 septembrie 2019,

suma pe care urmează să o achite acesta este proporțională termenului serviciului

militar: 443 396 de lei / 1 826 de zile (5 ani de serviciu) x 1 389 de zile (perioadă

restantă de îndeplinire a serviciului) = 337 282,06 lei.

Ministerul Apărării al Republicii Moldova a remarcat că pregătirea cadrelor

militare se efectuează din contul mijloacelor alocate din bugetul de stat în baza

comenzii de stat, în dependență de necesitățile Forțelor Armate, iar prin refuzul

de a îndeplini serviciul militar în conformitate cu obligațiile asumate în contract,

Eric Barba a lipsit Ministerul Apărării al Republicii Moldova de un specialist în

domeniu, creând obstacole la executarea misiunilor de bază și de luptă specifice

Armatei Naționale, menite pentru asigurarea securității statului, impunând statul

să suporte cheltuieli nejustificate pentru instruirea cadrelor noi.

Reclamantul Ministerul Apărării al Republicii Moldova a solicitat prin

cererea de chemare în judecată încasarea de la Eric Barba a sumei de 337 282,06

lei pe care Ministerul Apărării al Republicii Moldova a suportat-o pentru

instruirea acestuia și compensarea tuturor cheltuielilor legate de judecarea cauzei.

Prin hotărârea din 12 august 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, s-a

admis parțial acțiunea depusă de Ministerul Apărării al Republicii Moldova.

S-a încasat de la Eric Barba în folosul Ministerului Apărării al Republicii

Moldova cheltuielile pentru instruire în sumă de 82 653,80 de lei.

S-a încasat de la Eric Barba în folosul statului taxa de stat în cuantum de

2 479,61 de lei.

În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

S-a încasat de la Ministerul Apărării al Republicii Moldova în beneficul lui

Eric Barba suma de 14 722,50 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare, proporțional

părții respinse din pretențiile reclamantului (vol. I, f.d. 143, 155-167).

La 02 septembrie 2021, în interiorul termenului prevăzut la art. 362 din

Codul de procedură civilă, Ministerul Apărării al Republicii Moldova a declarat

2

apel împotriva hotărârii din 12 august 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni

(vol. I, f.d. 151).

Prin decizia din 09 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul

declarat de Ministerul Apărării al Republicii Moldova și s-a menținut hotărârea

din 12 august 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni (vol. I, f.d. 240, 241-246

recto-verso).

În consolidarea soluțiilor instanțele inferioare au reținut că prin Raportul de

expertiză judiciară nr. 1/21 din 30 ianuarie 2021 eliberat de Biroul individual de

expertiză judiciară „Cara Ecaterina” s-a concluzionat că: potrivit calculelor

efectuate în baza datelor din evidență contabilă, cheltuielile reale de întreținere și

instruire a lui Eric Barba în perioada de studii 08 august 2014 – 23 iunie 2018

constituie suma 120 630,34 de lei.

Totodată, instanțele inferioare au remarcat că din cheltuielile de întreținere și

instruire a lui Eric Barba în perioada de studii 08 august 2014 – 23 iunie 2018

suportate de Ministerul Apărării al Republicii Moldova urmează să fie excluse

cheltuielile care revin perioadei de activitate a lui Eric Barba în cadrul Armatei

Naționale (23 iunie 2018 – 02 septembrie 2019, în total 437 de zile, în sumă de

26 004,12 lei.

Instanțele inferioare au constatat că reclamantul nu a administrat documente

contabile ce ar confirma faptul suportării cheltuielilor pentru instruirea lui Eric

Barba la Academia Militară „Alexandru cel Bun” în perioada 08 august 2014 –

23 iunie 2018 în sumă de 443 397 de lei, iar acest fapt presupune că Eric Barba

urmează că restituie cheltuielile reale de instruire, constatate prin Raportul de

expertiză judiciară nr. 1/21 din 30 ianuarie 2021, din care urmează să fie exclusă

perioada de activitate a acestuia în cadrul Armatei Naționale, ceea ce constituie

82 653,80 de lei (120 630,34 – 26 004,12).

La 05 august 2022, Ministerul Apărării al Republicii Moldova a declarat

recurs împotriva deciziei din 09 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând

casarea deciziei recurate și a hotărârii din 12 august 2021 a Judecătoriei Edineț,

sediul Briceni, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care să fie admisă integral

acțiunea depusă împotriva lui Eric Barba (vol. II, f.d. 1-4).

În motivarea recursului, Ministerul Apărării al Republicii Moldova a reiterat

temeiurile de fapt și de drept ale speței, suplimentar invocând că instanțele

inferioare au examinat superficial și subiectiv circumstanțele de fapt, iar în

consecință au aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, și anume art. 17 din

Legea cu privire la statutul militarilor nr. 162/2005 și nu au aplicat legea care

trebuia să fie aplicată – art. 35 alin. (11) din Legea nr.162/2005 și art. 27 alin. (6)

din Legea cu privire la pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei

nr. 1245/2002, fapt ce a condiționat diminuarea cheltuielilor pentru instruire ale

lui Eric Barba de la 337 282,06 lei la 82 653,80 de lei.

În opinia recurentului, la soluționarea fondului speței, instanțele inferioare

nu au ținut cont de criticile Ministerului Apărării al Republicii Moldova asupra

Raportului de expertiză judiciară nr. 1/21 din 30 ianuarie 2021 întocmit de

expertul judiciar Ecaterina Cara, prin care s-a atras atenția că, la efectuarea

expertizei, expertul s-a condus de acte normative intrate în vigoare după

realizarea raportului juridic litigios și nu s-a ținut cont de cele în vigoare în

perioada respectivă, și anume Ordinul Ministrului apărării nr. 123 din 20 iunie

3

la aprobarea Instrucțiunii cu privire la evidența contabilă în instituțiile publice

nr. 93 din 19 iulie 2010, ce a fost abrogat din 01 ianuarie 2016 prin Ordinul

Ministrului Finanțelor al Republicii Moldova nr. 126 din 28 decembrie 2015

Recurentul a notat că vicii similare ale calculului cheltuielilor de instruire

comise în raportul de expertiză, întocmit pe prezenta cauză de către expertul

judiciar Ecaterina Cara, au fost identificate și în alte dosare judecătorești similare

în care expertul judiciar Ecaterina Cara a efectuat expertiza cheltuielilor de

instruire (decizia din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău în dosarul nr. 2-

20034265-02-2a-10112021; decizia din 06 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău

în dosarul nr. 2-19049639-02-2a-13072021), în cadrul cărora instanțele de

judecată au sesizat faptul că la efectuarea expertizelor judiciare care diminuau

calculul pretențiilor au fost eronat aplicate prevederi normative. Astfel, în acele

dosare, instanțele judecătorești recunoșteau expertiza judiciară ca fiind probe

concludente, din considerentul erorilor de aplicabilitate normativă viciau

semnificativ calculul pretențiilor pecuniare, acordând prioritate calculelor

prezentate de către Ministerul Apărării al Republicii Moldova.

La 13 octombrie 2022, intimatul Eric Barba, reprezentat de avocatul Andrei

Lavric, a depus prin intermediul poștei electronice referință, prin care a solicitat

declararea recursului Ministerului Apărării al Republicii Moldova împotriva

deciziei din 09 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți ca fiind inadmisibil.

Prin încheierea din 21 decembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a

considerat admisibil recursul declarat de Ministerul Apărării al Republicii

Moldova împotriva deciziei din 09 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți și s-a

transmis Colegiului lărgit pentru examinare în fond.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Bălți a fost pronunțat la 09 iunie 2022.

Conform extrasului din poșta electronică cu adresa

„roxana.iacubovscaia@justice.md”, decizia motivată a instanței de apel a fost

notificată participanților la proces în mod electronic la 20 iulie 2022 (vol. I,

f.d. 247-248 recto-verso). Astfel, Colegiul opinează că, în speță, calea de atac în

ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece cererea

de recurs a fost depusă la 05 august 2022.

Conform art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este

considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin prisma art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În corespundere cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători

decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților

acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în

cererea de recurs.

La caz, Colegiul a considerat inoportună invitarea participanților sau a

reprezentanților acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs și în

4

referințe au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței

efectuarea controlului judiciar al deciziei din 09 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți,

iar data și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Totodată, instanța de recurs a opinat că toate punctele de vedere, care puteau

exista în această cauză pot fi cercetate și soluționate în mod adecvat pe baza

înscrisurilor prezente la dosar. Cu atât mai mult că, în esență, recurentul și

intimatul au avut posibilitatea să își prezinte poziția în scris și să răspundă la

concluziile părții adverse. Cu titlu subsidiar, nici un participant nu a solicitat

audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho

Eskelinen și alții vs Finlanda, 19 aprilie 2007, §§ 72-75; Eriksson vs Suedia, 12

aprilie 2012, §§ 66, 72; Pönkä vs Estonia, 08 noiembrie 2016, §§ 33-34, decizia

nr. 95 din 19 decembrie 2016 a Curții Constituționale, §§ 26-27).

Verificând argumentele invocate în recurs, prin prisma materialelor din

dosar, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție a ajuns la concluzia că recursul declarat de Ministerului

Apărării al Republicii Moldova urmează a fi admis și casată decizia din 09 iunie

2022 a Curții de Apel Bălți, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de

Apel Bălți, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze

integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de

apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

În debutul analizei sale, Colegiul consideră imperioase dezideratele Curții

Europene a Drepturilor Omului reținute în cauza Zubac vs. Croația (hotărârea din

05 aprilie 2018) potrivit cărora, din moment ce preeminența dreptului constituie un

principiu fundamental al democrației și al Convenției, nu putea exista nicio

așteptare, în baza Convenției sau de altă natură, potrivit căreia Curtea Supremă

trebuia să ignore sau să nu aibă în vedere nereguli procedurale evidente.

Instanța de recurs consemnează că legea procesual civilă consacră principiul

general după care orice hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată și să

reprezinte premisa pentru soluția din dispozitiv. Aceasta dispoziție este edictată

atât în interesul unei bune administrări a justiției și încrederii ce trebuie să inspire

justițiabililor, cât și pentru a se da instanțelor superioare posibilitatea de a

controla judecata primelor instanțe.

Pentru satisfacerea acestui principiu, judecătorii fondului sunt datori să arate

motivele de fapt și de drept care au format convingerea lor, să enunțe cele

constatate și dovezile care au determinat-o.

Astfel, respectând principiile dreptului procesual civil, instanței de apel îi

revenea o deosebită atenție de a determina toate componentele acțiunii civile, și în

special obiectul acțiunii civile și temeiurile acesteia. Obiectul acțiunii civile îl

formează pretențiile reclamantului față de pârât, adresate instanței de judecată în

scopul apărării propriilor drepturi și care reies din raportul material-litigios și în

privința cărora instanța de judecată urmează să se expună prin hotărâre.

Prin urmare, instanța de judecată și de apel trebuie să determine raportul

material-litigios dintre părți întru constatarea corectă a specificului obiectului

acțiunii civile și temeiului acesteia. Subsecvent identificării raporturilor dintre

părți, instanța de judecată urmează să stabilească obiectul probațiunii pe pricina

5

dedusă judecății, circumstanță care presupune în sine conturarea faptelor juridice

prin care se justifică pretențiile și obiecțiile părților și fără de care este imposibilă

soluționarea justă a litigiului.

Cercetând materialele dosarului, Colegiul constată că, prin cererea de

chemare în judecată reclamantul Ministerul Apărării al Republicii Moldova a

solicitat recuperarea cheltuielilor suportate pentru instruirea lui Eric Barba în

sumă de 337 282,06 lei, proporțională termenului serviciului militar (conform

calculului 443 396 de lei / 1 826 de zile (5 ani de serviciu) x 1 389 de zile

(perioadă restantă de îndeplinire a serviciului) = 337 282,06 lei).

Fiind învestită cu judecarea acțiunii în prima instanță, Judecătoria Edineț,

sediul Briceni, prin hotărârea din 12 august 2021 a admis parțial acțiunea depusă

de Ministerul Apărării al Republicii Moldova.

S-a încasat de la Eric Barba în folosul Ministerului Apărării al Republicii

Moldova cheltuielile pentru instruire în sumă de 82 653,80 de lei.

S-a încasat de la Eric Barba în folosul statului taxa de stat în cuantum de

2 479,61 de lei.

În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

S-a încasat de la Ministerului Apărării al Republicii Moldova în beneficul

lui Eric Barba suma de 14 722,50 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare,

proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului (vol. I, f.d. 143, 155-

167).

La 02 septembrie 2021, în interiorul termenului prevăzut la art. 362 din

Codul de procedură civilă, Ministerul Apărării al Republicii Moldova a declarat

apel împotriva hotărârii din 12 august 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni

(vol. I, f.d. 151).

Rejudecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Bălți, prin decizia din

09 iunie 2022, a respins apelul declarat de Ministerul Apărării al Republicii

Moldova și a menținut hotărârea din 12 august 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul

Briceni (vol. I, f.d. 240, 241-246 recto-verso).

Colegiul observă că instanțele inferioare și-au întemeiat soluțiile pe raportul

de expertiză judiciară nr. 1/21 din 30 ianuarie 2021 eliberat de Biroul individual

de expertiză judiciară „Cara Ecaterina”.

Recurentul a criticat raportul de expertiză judiciară nr. 1/21 din 30 ianuarie

2021, indicând că expertul judiciar Ecaterina Cara a pus la baza concluziilor sale

Ordinul Ministrului apărării nr. 920 din 10 decembrie 2018, prin care s-a abrogat

Ordinul Ministrului apărării nr. 123 din 20 iunie 2007.

Însă, din analiza deciziei din 09 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți și a

hotărârii din 12 august 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, rezultă că

instanțele inferioare nu au dat apreciere obiecțiilor Ministerului Apărării al

Republicii Moldova împotriva raportului de expertiză judiciară nr. 1/21 din 30

ianuarie 2021 și nu au combătut argumentul acestuia, precum că, la efectuarea

expertizei judiciare, expertul s-a condus de acte normative intrate în vigoare după

realizarea raportului juridic litigios, și anume de Ordinul Ministrului apărării

nr. 920 din 10 decembrie 2018, în timp ce trebuia să aplice și să se conducă de

Ordinul Ministrului apărării nr. 123 din 20 iunie 2007.

Mai mult ca atât, Colegiul constată că, deși, atât expertul judiciar, cât și

reclamantul Ministerul Apărării al Republicii Moldova fac trimitere la Ordinele

Ministrului apărării nr. 123 din 20 iunie 2007 „privind aprobarea Instrucțiunii cu

6

privire la modul de recuperare a cheltuielilor de instruire în instituțiile de

învățământ militar”, nr. 920 din 10 decembrie 2018 „despre aprobarea

Metodologiei de calculare a cheltuielilor pentru instruire” și nr. 566 din 21 august

2019 „despre aprobarea Instrucțiunii de calcul și componența cheltuielilor anuale

pentru instruire în Academia Militară a Forțelor Armate”, acestea nu sunt anexate

nici la materialele cauzei, nici nu sunt publicate în Registrul de stat al actelor

juridice.

În opinia Colegiului, pentru stabilirea corectă a specificului obiectului

acțiunii civile și a temeiului acesteia, instanțele inferioare urmau să cerceteze

Ordinele Ministrului apărării nr. 123 din 20 iunie 2007, nr. 920 din 10 decembrie

2018 și nr. 566 din 21 august 2019, or, în lipsa acestor acte cu caracter normativ,

nu poate fi dată o apreciere justă raportului material-litigios în privința cărora

instanțele de judecată s-au expus prin hotărâre.

Cercetarea acestor acte cu caracter normativ este necesară inter alia și

pentru a determina dacă la efectuarea expertizei judiciare au fost aplicate actele

normative pertinente și dacă calculele efectuate au fost realizate în temeiul

prevederilor legale în vigoare la data constituirii raportului juridic litigios,

contractul de îndeplinire a serviciului militar din 08 august 2014, precum și dacă

raportul de expertiză judiciară nr. 1/21 din 30 ianuarie 2021 nu este viciat.

Or, în conformitate cu art. 158 alin. (4) și (6) din Codul de procedură civilă,

raportul de expertiză este examinat în ședință de judecată și evaluat în ansamblu

cu celelalte probe. Raportul de expertiză nu este obligatoriu pentru instanța

judecătorească și se apreciază conform art. 130. Respingerea lui însă trebuie să

fie motivată.

În conformitate cu art. 130 din Codul de procedură civilă, (1) instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din

dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

(2) Nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă

prestabilită fără aprecierea lor.

(3) Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența,

admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura

lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea cauzei.

(4) Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată să

reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și

respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de

altele.

(5) Proba este declarată ca fiind veridică dacă instanța constată prin

cercetare și comparare cu alte probe că datele pe care le conține corespund

realității.

În această ordine de idei, Colegiul observă că instanța de apel a judecat

formal cauza și nu și-a îndeplinit rolul activ, prin solicitarea de la reclamantul

Ministerul Apărării al Republicii Moldova prezentarea Ordinelor Ministrului

apărării nr. 123 din 20 iunie 2007, nr. 920 din 10 decembrie 2018 și nr. 566 din

21 august 2019, pentru a determina dacă, la întocmirea raportului de expertiză

judiciară nr. 1/21 din 30 ianuarie 2021, expertul judiciar a aplicat corect actele cu

caracter normativ.

7

În circumstanțele date, instanța de recurs este în dificultate de a exercita

controlul judiciar asupra unei asemenea soluții date de Curtea de Apel Chișinău și

de a verifica temeinicia și legalitatea acestei soluții.

Coroborând circumstanțele ce preced, instanța de recurs conchide temeinicia

recursului declarat de Ministerul Apărării al Republicii Moldova și necesitatea

casării integrale a deciziei din 09 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți și restituirii

cauzei la Curtea de Apel Bălți.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) și art. 445 alin. (2) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Ministerul Apărării al Republicii Moldova.

Se casează integral decizia din 09 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, adoptată

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ministerul

Apărării al Republicii Moldova împotriva lui Eric Barba cu privire la recuperarea

cheltuielilor pentru instruire și se trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel

Bălți, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Maria Ghervas

8