3rh-45/22 — cu privire la contestarea actelor administrative, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la contestarea actelor administrative, încasarea prejudiciului moral şi a cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- persoanele care sunt în drept să depună cerere de revizuire, temeiurile declarării revizuirii
3rh-45/22 — cu privire la contestarea actelor administrative, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 3rh-45/22
2-22063119-01-3rh-27102022
Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov)
Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. T. Chișca-Doneva, N. Vascan,
I. Bejenaru, G. Stratulat, A. Cobăneanu)
ÎNCHEIERE
18 ianuarie 2023 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
Aliona Miron
Ala Cobăneanu
examinând cererea de revizuire depusă de Societatea cu Răspundere
Limitată „Miriams”, reprezentată de avocatul Angela Popil
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a
Societății pe Acțiuni „Tegulum” împotriva Ministerului Mediului al Republicii
Moldova și Agenției pentru Geologie și Resurse Minerale cu privire la contestarea
actelor administrative, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată
împotriva deciziei din 27 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție, prin care a
fost admis recursul depus de Societatea pe Acțiuni „Tegulum”, casată hotărârea din
1 decembrie 2010 a Curții de Apel Chișinău și emisă o nouă decizie de admitere a
acțiunii
constată:
La 5 noiembrie 2010, SA „Tegulum” a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Mediului al RM și Agenției pentru Geologie și Resurse
Minerale cu privire la contestarea actelor administrative, încasarea prejudiciului
moral și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a invocat că la data de 11 martie 2009, Ministerul
Economiei și Comerțului a eliberat companiei SA „Tegulum” Actul de confirmare
a perimetrului minier nr. 485, prin care se confirmă perimetrul minier pentru
exploatarea zăcământului de calcar și rocilor de nisip-prundiș „Vărăncău”.
Perimetrul este localizat la 1 km spre nord-vest de satul Vărăncău r-nul
Soroca, iar termenul de exploatare a perimetrului respectiv este până la epuizarea
zăcământului.
După ce SA „Tegulum” a procurat mai mult utilaj pentru a demara lucrările
de exploatare a zăcământului de calcar și a rocilor de nisip-prundiș, la data de
1
30 septembrie 2010, Ministerul Mediului al RM a emis ordinul nr. 83 cu privire la
revocarea dreptului de folosire asupra sectorului de subsol, prin care s-a cerut
revocarea dreptului de folosire asupra sectorului de subsol „Vărăncău” din
sat. Vărăncău r-nul Soroca de la SA „Tegulum”.
Drept motiv de adoptare a ordinului Ministerului Mediului nr. 83 din
30 septembrie 2010 au fost invocate prevederile art. 32 alin. (1) lit. i) Codul
subsolului, aprobat prin Legea nr. 3-XVI din 2 februarie 2009, care prevede că
dreptul de folosință asupra sectorului de subsol poate înceta în cazul nefolosirii
sectorului de subsol conform destinației de către beneficiarul lui fără motive
întemeiate pe parcursul a doi ani.
A obiectat că la pct. 2, ordinul contestat admite imixtiunea în evidența
contabilă a SA „Tegulum” și dispune radierea zăcământului de calcar „Vărăncău”
de la balanța SA „Tegulum” cu trecerea acestuia la balanța statului.
A indicat că Agenției pentru Geologie și Resurse Minerale i s-a ordonat de a
anula perimetrul minier atribuit SA „Tegulum” pentru zăcământul „Vărăncău” r-nul
Soroca, urmare la care la data de 1 octombrie 2010, Agenția pentru Geologie și
Resurse Minerale, a emis ordinul nr. 39, întru executarea ordinului nr. 83 din
30 septembrie 2010 emis de Ministerul Mediului al RM.
A subliniat că Actul de confirmare a perimetrului minier nr. 485 eliberat de
Ministerul Economiei și Comerțului, prin care se confirmă perimetrul minier pentru
exploatarea zăcământului de calcar și rocilor de nisip-prundiș „Vărăncău” a fost
eliberat la data de 11 martie 2009, respectiv reieșind din prevederile art. 32 alin. (1)
lit. i) Codul subsolului, invocate în ordinul nr. 83 din 30 septembrie 2010, termenul
de 2 ani, de nefolosire netemeinică a zăcămintelor începe să curgă din momentul
când SA „Tegulum” a obținut actul sus menționat, care permitea exploatarea
subsolului, care este 11 martie 2009, iar sancțiunea poate fi aplicată începând cu
11 martie 2011 și nu la data de 30 septembrie 2010 când a fost emis ordinul în cauză.
Cu referire la prevederile art. 33 alin. (3) Codul subsolului, a evidențiat că
beneficiarului subsolului SA „Tegulum” nu i-au fost expediate care notificări
privind atenționarea asupra încălcărilor comise, precum și nu i s-a oferit un termen
de 3 luni pentru înlăturarea încălcărilor.
La data de 5 octombrie 2010, SA „Tegulum” a depus către Ministerul
Mediului al RM cererea prealabilă, prin care a solicitat revocarea ordinului nr. 83
din 30 septembrie 2010 cu privire la revocarea dreptului de folosire asupra sectorului
de subsol, emis de Ministerul Mediului al RM, din considerentele că este emis
contrar prevederilor legale.
Iar la data de 7 octombrie 2010 a depus și o cerere la Agenția pentru Geologie
și resurse Minerale, prin care a solicitat suspendarea executării ordinului nr. 39 din
1 octombrie 2010 emis de Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale, de către
șeful Direcției geologice, Andrei Juraveli, pentru executarea ordinului nr. 83 din
30 septembrie 2010 emis de Ministerul Mediului al RM, din motivul că ultimul este
emis contrar prevederilor legale.
Până în prezent nici Ministerului Mediului al RM și nici Agenția pentru
Geologie și Resurse Minerale nu a răspuns la cererile adresate de către
SA „Tegulum”.
A considerat că acțiunile Ministerului Mediului al RM contravin prevederilor
art. 32 alin. (1) lit. i) și art. 33 alin. (3) Codul subsolului și reprezintă fapte ilicite,
2
prin consecutivitate și acțiunile Agenției pentru Geologie și Resurse Minerale sunt
ilegale deoarece sunt bazate pe un ordin ilegal.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20 din
Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, art. 1398, 1404
Cod civil și art. 166-168 CPC.
A solicitat admiterea acțiunii, anularea ordinului nr. 83 din
30 septembrie 2010 „ Cu privire la revocarea dreptului de folosire asupra sectorului
de subsol”, emis de Ministerul Mediului al RM, anularea ordinului nr. 39 din
1 octombrie 2010 emis de Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale, de către
șeful Direcției geologice, Andrei Juraveli, pentru executarea ordinului nr. 83 din 30
septembrie 2010 emis de Ministerul Mediului al RM, încasarea din contul
Ministerului Mediului al RM a sumei de 50 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral
și cheltuielile de judecată în sumă de 8100 de lei.
La 29 noiembrie 2010, SA „Tegulum” a depus o cerere suplimentară la cererea
de chemare în judecată în care a invocat că la data de 17 mai 1990 a fost semnat
Actul de primire-predare a perimetrului minier „Vărăncău” dintre SA „Tegulum” și
Ministerul Industriei Locale a RSSM.
Ulterior, SA „Tegulum” i-a fost eliberat Actul de confirmare a perimetrului
minier nr. 23 din 26 iunie 1991.
În baza acestor acte s-a stabilit că SA „Tegulum” i-a fost transmis perimetrul
minier „Vărăncău” pentru exploatare până în anul 2035.
A menționat că de la data de 26 iunie 1991 SA „Tegulum” a început
exploatarea perimetrului minier „Vărăncău”, care conform Actului primire-predare
a perimetrului minier „Vărăncău” dintre SA „Tegulum” și Ministerul Industriei
Locale a RSSM avea zăcăminte în volum de 2 597 700 tone.
La momentul intrării în vigoare a Codului Subsolului nr. 1511 din
15 iunie 1993, SA „Tegulum” dispunea de Actul de confirmare a perimetrului
minier nr. 23 din 26 iunie 1991, însă nu dispunea de careva licență, deoarece Legea
privind acordarea de licențe pentru unele genuri de activitate nr. 332-XIV din
26 martie 1999, a intrat în vigoare la 17 iunie 1999.
La data de 3 august 1995 a intrat în vigoare Legea nr. 440 cu privire la zonele
și fișiile de protecție a apelor rîurilor și bazinelor de apă, care la art. 6 alin. (3)
prevedea că, lățimea zonelor de protecție a apelor râurilor Nistru, Prut și Dunăre
constituie cel puțin 1000 metri, însă zona perimetrului minier „Vărăncău” intra în
acești 1000 de metri ai zonei de protecție a râului Nistru.
Astfel, potrivit legii date, se interzicea efectuarea cărorva lucrări de extragere.
Ulterior, prin Legea nr. 454 din 30 iulie 2001, au fost modificate prevederile
art. 13 din Legea nr. 440 cu privire la zonele și fișiile de protecție a apelor râurilor
și bazinelor de apă, care la alin. (2) a statornicit că în zonele de protecție a apelor se
interzice, fără coordonarea în scris cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea
resurselor naturale și cu protecția mediului înconjurător și cu autoritatea centrală
pentru sănătate să extragă substanțelor minerale utile. Coordonarea cu organele
respective a fost obținută cu greu.
Însă deja la data respectivă SA „Tegulum” avea în zona perimetrului
minier „Vărăncău”, rezerve extrase de nisip, prundiș în volum de 20 000 tone, care
din cauza scăderii cererii pe piață nu se vindea.
3
La data de 30 martie 2002 a intrat în vigoare Legea privind licențierea unor
genuri de activități nr. 451, potrivit căreia licența era valabilă numai dacă în anexa
ei era prevăzută Zona perimetrului minier care se exploatează.
Pentru a obține înscrierea necesară în anexa licenței era necesară prezentarea
unui contract de arendă încheiat între SA „Tegulum” și Primăria comunei Vărăncău.
Având la bază faptul că perimetrul minier „Vărăncău” se află la balanța
SA „Tegulum”, în baza Actului primire-predare a perimetrului minier „Vărăncău”
dintre SA „Tegulum” și Ministerul Mediului Industriei Locale a RSSM din
17 mai 1990, a obținut un nou „Act de confirmare a perimetrului minier” nr. 485 din
11 martie 2009.
La data de 1 octombrie 2008, SA „Tegulum” a depus la Primăria comunei
Vărăncău o cerere cu privire la încheierea contractului de arendă, la care la data de
21 octombrie 2008 a primit refuz.
Astfel, refuzul Primăriei Vărăncău a fost atacat în instanța de contencios
administrativ, iar prin hotărârea din 26 octombrie 2009 a Judecătoriei Soroca, a fost
obligat Consiliul comunei Vărăncău să dea în arendă SA „Tegulum” perimetul
minier „ Vărăncău”, iar prin decizia din 7 aprilie 2009, cauza a fost retransmisă spre
rjudecare în fond la Judecătoria Soroca, care la momentul depunerii prezentei acțiuni
în instanța de judecată se află pe rol la Judecătoria Soroca.
Respectiv, faptul că SA „Tegulum” se afla într-un litigiu cu Primăria comunei
Vărăncău, reprezintă unul din temeiurile pentru care SA „Tegulum” nu putea începe
lucrările de exploatare, iar Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale, știa despre
faptul că SA „Tegulum” se află în litigiu cu Primăria comunei Vărăncău, fapt ce se
adeverește prin notificarea făcută către aceasta la data de 26 februarie 2009.
Prin hotărârea din 1 decembrie 2010 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea a fost
respinsă.
La 15 decembrie 2010, SA „Tegulum” a depus recurs împotriva hotărârii din
1 decembrie 2010 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea
recursului, casarea hotărârii recurate și emiterea unei noi hotărâri de admitere a
acțiunii.
La 9 martie 2011, SA „Tegulum” a depus cerere de completare a recursului,
prin care la fel a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și emiterea
unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
Prin decizia din 13 aprilie 2011 a Curții Supreme de Justiție, a fost respins
recursul depus de SA „Tegulum” și menținută hotărârea din 1 decembrie 2010 a
Curții de Apel Chișinău.
La 18 martie 2022, prin intermediul poștei electronice și la 23 martie 2022,
prin intermediul oficiului poștal, Agentul guvernamental a depus cerere de revizuire
împotriva deciziei din 13 aprilie 2011 a Curții Supreme de Justiție, în temeiul
art. 449 lit. h) CPC.
La 21 aprilie 2022, prin intermediul poștei electronice, SA „Tegulum”,
reprezentată de avocatul Vladimir Grosu a depus cerere de revizuire împotriva
deciziei din 13 aprilie 2011 a Curții Supreme de Justiție, în temeiul art. 449 lit.
h) CPC.
Prin încheierea din 4 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție, au fost admise
cererile de revizuire depuse de către Agentul guvernamental și SA „Tegulum”,
reprezentată de avocatul Vladimir Grosu, a fost casată decizia din 13 aprilie 2011 a
4
Curții Supreme de Justiție și reținută în procedura Curții Supreme de Justiție cauza
de contencios administrativ, pentru examinarea recursului depus de SA „Tegulum”
împotriva hotărârii din 1 decembrie 2010 a Curții de Apel Chișinău.
Prin decizia din 27 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis
recursul depus de SA „Tegulum”, casată hotărârea din 1 decembrie 2010 a Curții de
Apel Chișinău și emisă o nouă decizie prin care au fost admise cerințele
SA „Tegulum” împotriva Ministerului Mediului al Republicii Moldova și Agenției
pentru Geologie și Resurse Minerale cu privire la contestarea actelor administrative.
A fost anulat ordinul nr. 83 din 30 septembrie 2010 „Cu privire la revocarea
dreptului de folosire asupra sectorului de subsol”, emis de Ministerul Mediului al
Republicii Moldova.
A fost anulat ordinul nr. 39 din 1 octombrie 2010 emis de Agenția pentru
Geologie și Resurse Minerale, pentru executarea ordinului nr. 83 din
30 septembrie 2010 emis de Ministerul Mediului al Republicii Moldova.
La 27 octombrie 2022, SRL „Miriams”, reprezentată de avocatul Angela Popil
a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 27 iulie 2022 a Curții Supreme de
Justiție, prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei din
27 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție, cu redeschiderea procedurii procedurii în
ordine de recurs.
În motivarea cererii de revizuire cu referire la prevederile art. 449 lit. c) CPC,
a susținut că decizia din 27 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție afectează
drepturile și interesele SRL „Miriams”, deoarece la data de 30 decembrie 2010 între
SRL „Miriams” și Ministerul Mediului a fost semnat contractul nr. 30, prin care
SRL „Miriams” a obținut dreptul de folosință asupra sectorului de subsol pentru
extragerea substanțelor minerale utile din satul Vărăncău r-nul Soroca.
A menționat că dreptul de folosință asupra zăcământului specificat, obtinut de
către SRL „Miriams” în temeiul contractului nr. 30 din 30 decembrie 2010,
reprezintă același zăcământ exploatat anterior de către SA „Tegulum”.
A subliniat că la 26 martie 2013, Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale
a emis Actul de confirmare a perimetrului minier nr. 541 prin care a identificat
amplasarea și a atribuit perimetrul minier în favoarea SRL „Miriams”, iar la
17 iulie 2014, Inspectoratul Ecologic de Stat a emis Avizul nr. 05-5-4663/1270, prin
care a aprobat proiectul de execuție elaborat de SRL „Miriams”.
Ulterior, la 16 octombrie 2017, în urma desfășurării licitației de către Primăria
comunei Vărăncău r-nul Soroca, SRL „Miriams” a obținut dreptul de arendă asupra
terenului cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 7,69320 ha, situat în extravilanul
satului Vărăncău r-nul Soroca.
Conform contractului nr. 1 din 16 octombrie 2017, înregistrat la Agenția
Servicii Publice la 9 noiembrie 2017 cu nr. 780/17/23066, SRL „Miriams” a obținut
dreptul de folosință a terenurilor arendate, până la data de 16 octombrie 2037.
A indicat că la 14 august 2019, în urma desfășurării licitației de către Primăria
comunei Vărăncău r-nul Soroca, SRL „Miriams” a obținut dreptul de arendă a
terenului nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 8,3033 ha, și a terenului nr. cadastral
XXXXX, cu suprafața de 2,2355 ha, situat în extravilanul satului Vărăncău r-nul
Soroca, iar conform contractului nr. 1 din 14 august 2019 de arendă a terenului
pentru extragerea zăcămintelor minerale utile, înregistrat la Agenția Servicii Publice
5
la 24 octombrie 2019, cu nr. 780/19/20498, SRL „Miriams” a obținut dreptul de
folosință a terenurilor arendate, până la data de 14 august 2039.
La 16 decembrie 2019, între Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și
Mediului și SRL „Miriams” a fost încheiat contractul nr. 10 pentru folosirea
sectorului de subsol cu suprafața de 19,80 ha, amplasat în extravilanul sat. Vărăncău
r-nul Soroca, pentru cercetare geologică detaliată conform căruia Ministerul
Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a transmis sectorul de subsol
amplasat în extravilanul sat. Vărăncău r-nul Soroca, care ocupă parțial (8,17 ha)
suprafața zăcământului de calcar cretos-silicios „Vărăncău” exploatat de asemenea
de către SRL „Miriams” în temeiul contractului nr. 30 din 30 decembrie 2010
încheiat cu Ministerul Mediului, în limitele perimetrului minier nr. 541 din
26 martie 2013 eliberat de Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale, valabil pe
perioada exploatării zăcământului.
La 30 decembrie 2019, Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale a eliberat
Actul de confirmare a perimetrului geologic nr. 103, prin care a identificat
amplasarea și a atribuit SRL „Miriams” sectorul de subsol amplasat în extravilanul
sat. Vărăncău r-nul Soroca, pentru cercetare geologică detaliată, în scopul evaluării
rezervelor de tripoli și nisip-prundiș.
A subliniat că la data pronunțării deciziei din 27 iulie 2022 a Curții Supreme
de Justiție, SRL „Miriams” este titulară a dreptului de folosință a sectoarelor de
subsol pentru extragerea zăcămintelor naturale și pentru cercetare, drept care se
extinde asupra sectorului de subsol asupra căruia a fost restabilit dreptul de folosință
și extragere al SA „Tegulum”.
La 5 decembrie 2022, SA „Tegulum”, reprezentată de avocatul Vladimir
Grosu a depus referință, prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire depusă
de SRL „Miriams”.
La 17 ianuarie 2023, SRL „Miriams”, reprezentată de avocatul Angela Popil
a depus supliment la cererea de revizuire, prin care la fel a solicitat admiterea cererii
de revizuire, casarea deciziei din 27 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție, cu
redeschiderea procedurii procedurii în ordine de recurs.
A menționat că în cazul în care revigorarea dreptului SA „Tegulum” afectează
drepturile SRL „Miriams”, faptul dat este suficient pentru a desființa actul
judecătoresc și redeschiderea procedurilor, oferind posibilitatea SRL „Miriams” de
apărare a drepturilor sale.
Totodată, a obiectat asupra stării de fapt pretins constatate de către instanța de
recurs și puse la temelia deciziei din 27 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție.
Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire
urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în
contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.
Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu
excepția art. 169-171.
Având în vedere că dispozițiile Codului administrativ nu reglementează
instituția revizuirii unei hotărâri judecătorești irevocabile, cererea de revizuire
depusă de către SRL „Miriams”, reprezentată de avocatul Angela Popil urmează a fi
6
examinată în conformitate cu prevederile Capitolului XXXIX din Codul de
procedură civilă.
În conformitate cu art. 453 alin. (1) CPC după ce examinează cererea de
revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: a) încheierea de
respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.
După cum denotă actele cauzei, la 18 martie 2022, prin intermediul poștei
electronice și la 23 martie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Agentul
guvernamental și la 21 aprilie 2022, prin intermediul poștei electronice,
SA „Tegulum”, reprezentată de avocatul Vladimir Grosu au depus cereri de
revizuire împotriva deciziei din 13 aprilie 2011 a Curții Supreme de Justiție, în
temeiul art. 449 lit. h) CPC.
Este cert și fapul că prin încheierea din 4 mai 2022 a Curții Supreme de
Justiție, au fost admise cererile de revizuire depuse de către Agentul guvernamental
și SA „Tegulum”, reprezentată de avocatul Vladimir Grosu, a fost casată decizia din
13 aprilie 2011 a Curții Supreme de Justiție și reținută în procedura Curții Supreme
de Justiție cauza de contencios administrativ, pentru examinarea recursului depus de
SA „Tegulum” împotriva hotărârii din 1 decembrie 2010 a Curții de Apel Chișinău.
Iar prin decizia din 27 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis
recursul depus de SA„Tegulum”, casată hotărârea din 1 decembrie 2010 a Curții de
Apel Chișinău și emisă o nouă decizie prin care au fost admise cerințele
SA „Tegulum” împotriva Ministerului Mediului al Republicii Moldova și Agenției
pentru Geologie și Resurse Minerale cu privire la contestarea actelor administrative.
A fost anulat ordinul nr. 83 din 30 septembrie 2010 „Cu privire la revocarea
dreptului de folosire asupra sectorului de subsol”, emis de Ministerul Mediului al
Republicii Moldova. A fost anulat ordinul nr. 39 din 1 octombrie 2010 emis de
Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale, pentru executarea ordinului nr. 83 din
30 septembrie 2010 emis de Ministerul Mediului al Republicii Moldova.
La 27 octombrie 2022, SRL „Miriams”, reprezentată de avocatul Angela Popil
a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 27 iulie 2022 a Curții Supreme de
Justiție, în temeiul art. 449 lit. c) CPC.
În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de
persoanele menționate la art. 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile
consemnate la art. 449 CPC și anexându-se probele ce le confirmă.
În conformitate cu art. 447 CPC, sunt în drept să depună cerere de revizuire:
a) părțile și alți participanți la proces.
b) persoanele care nu au participat la proces, dar care sunt lezate în drepturi
prin hotărârea, încheierea sau decizia judecătorească.
c) Agentul guvernamental, precum și subiecții menționați la lit.a) și b) din
prezentul articol, în cazurile prevăzute la art.449 lit. g) și h).
În conformitate cu art. 449 lit. c) CPC revizuirea se declară în cazul în care
instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost
implicate în proces.
În interpretarea corectă a prevederilor art. 449 lit. c) CPC, este important de
constatat dacă persoana care consideră că nu a fost implicată în proces este subiect
al raportului material litigios.
Raportând la caz dispozițiile legale enunțate, se reține că prin decizia din
27 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție, completul specializat pentru examinarea
7
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a examinat recursul depus de
SA „Tegulum” la 15 decembrie 2010, completat prin cererea din 9 martie 2011
împotriva hotărârii din 1 decembrie 2010 a Curții de Apel Chișinău.
În același timp, din materialele cauzei se evidențiază cert faptul că
SRL „Miriams” nu a fost vizată în conținutul actelor administrative contestate de
SA „Tegulum”, prin urmare nu a fost atrasă în proces de către instanțele de judecată.
Or, obiect de examinare în prezenta speță a constituit ordinul nr. 83 din
30 septembrie 2010 emis de Ministerul Mediului al Republicii Moldova și ordinul
nr. 39 din 1 octombrie 2010 emis de Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale,
pentru executarea ordinului Ministerul Mediului al RM nr. 83 din
30 septembrie 2010, ce se referă la revocarea dreptului de folosință a SA „Tegulum”
asupra sectorului de subsol din sat. Vărăncău r-nul Soroca și nicidecum la drepturile
SRL „Miriams”, care în circumstanțele descrise în cererea de revizuire, pot fi apărate
pe altă cale judecătorească, într-o altă procedură.
Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție relevă că prin adoptarea deciziei din 27 iulie 2022 a Curții
Supreme de Justiție, instanța de recurs a remediat încălcările constatate în hotărârea
Curții Europene a Drepturilor Omului din 1 februarie 2022, în cauza SA „Tegulum”
vs Moldova, la momentul depunerii cererii de recurs de către SA „Tegulum”.
Față de aceste considerente, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că motivele invocate de
către SRL „Miriams” în cererea de revizuire cu privire la dreptul de folosință asupra
sectorului de subsol pentru extragerea substanțelor minerale utile din satul Vărăncău
r-nul Soroca, apărute în cadrul altor raporturi juridice, decât cele contestate în
prezenta speță, nu justifică dreptul acesteia prin prisma art. 447 CPC, de a depune
cererea de revizuire în temeiul dispozițiilor art. 449 lit. c) CPC.
Distinct de cele menționate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție remarcă că admiterea cererii de
revizuire, în sensul formulat, ar contravine principiului securității raporturilor
juridice și ar constitui o încălcare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Aici este de principiu că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu
reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești
irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar
retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului
securității raporturilor juridice.
În susținerea opiniei enunțate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și jurisprudența CtEDO
potrivit căreia, dreptul la o instanță, garantat de articolul 6 §1 din Convenție,
presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele
fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor
juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei
8
chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v.
România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII).
Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res
judicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest
principiu cere ca nicio parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri
irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă
determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla
existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de
reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este
necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova,
, Popov nr. 2 vs. Moldova).
Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge
cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.
În conformitate cu art. 195, 230 Cod administrativ, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție
dispune:
Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Societatea cu
Răspundere Limitată „Miriams”, reprezentată de avocatul Angela Popil împotriva
deciziei din 27 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de contencios
administrativ, la cererea de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni „Tegulum”
împotriva Ministerului Mediului al Republicii Moldova și Agenției pentru Geologie
și Resurse Minerale cu privire la contestarea actelor administrative, încasarea
prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței, Tamara Chișca-Doneva
judecătorul
Judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
Aliona Miron
Ala Cobăneanu
9