3ra-1125/16 — cu privire la contestarea actului administrativ

3ra-1125/16 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

dosarul nr. 3ra-1125/16

prima instanță –(Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău)V. Chișiliță

instanța de apel – (Curtea de Apel Chișinău) V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavrilița

ÎNCHEIERE

07 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Agenție

pentru Geologie și Resurse Minerale,

în pricina civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de societatea

științifică de producție ”Tegulum” societate pe acțiuni împotriva Agenției pentru

Geologie și Resurse Minerale privind anularea actelor administrative,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2016 prin care s-a

admis cererea de apel declarată de societatea științifică de producție ”Tegulum”

societate pe acțiuni și s-a casat integral hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău

din 30 iunie 2015 cu pronunțarea unei noi hotărîri,

c o n s t a t ă:

La 18 decembrie 2014 societatea științifică de producție ”Tegulum” societate

pe acțiuni a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției pentru Geologie

și Resurse Minerale prin care a solicitat anularea raportului din 09 septembrie 2013 cu

numărul 1/10-09-22 emis de Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale în privința

societății științifice de producție ”Tegulum” societate pe acțiuni și a actului de control

nr. 2/8 din 24 septembrie 2014 emis de Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale

cu privire la controlul îndeplinirii cerințelor privind folosirea rațională și protecția

subsolului.

În motivarea cererii de chemare în judecată a menționat că, conform deciziei de

control nr. 112-DC/14 din 03 septembrie 2014 emisă de Inspectoratul Ecologic de

Stat, în scopul verificării executării notificării Ministerului mediului nr. 04-07/1922

din 22 octombrie 2013, în temeiul art. 19 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 131 din 08 iunie

2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător, s-a dispus controlul

inopinat la societatea științifică de producție ”Tegulum” societate pe acțiuni – obiectul

zăcămîntul complex de nisip – prundiș și tripol ”Sănătăuca-IP”, s. Sănătăuca, r-nul

Florești. Perioada supusă controlului 22 octombrie 2013 – 16 septembrie 2014,

Conform mandatului de control nr. 21-MC/14 din 03 septembrie 2014 pentru

efectuare controlului inopinat a fost desemnată Agenția pentru Geologie și Resurse

Minerale.

Conform delegației de control nr. 19-D din 09 septembrie 2014 pentru

efectuarea controlului au fost delegate două persoane, Candru Petru – inspector

superior al Direcției Controlul Geologie și Supraveghere Minieră și Tonu Mihail –

inspector de stat pentru geologie și supraveghere minieră în cadrul Agenției.

La 24 septembrie 2014 a fost întocmit actul de control cu nr. 2/18 în care a fost

constatat că, societatea științifică de producție ”Tegulum” societate pe acțiuni nu a

declarat un volum de 172 210,05 m3 nisip-prundiș.

De asemenea, au menționat că, 24 octombrie 2014 în temeiul art. 14 din Legea

contenciosului administrativ, recurentul a înaintat o cerere prealabilă către intimat prin

care a solicitat anularea actelor administrative.

La 19 noiembrie 2014 recurentul a recepționat răspunsul la cererea prealabilă

cu nr. 1134/09 din 17 noiembrie 2014 prin care Agenția pentru Geologie și Resurse

Minerale a refuzat actul cu nr. 2/18 din 24 septembrie 2014, din lipsa temeiurilor

legale.

În acest sens, au menționat că, actele menționate supra sunt ilegale emise cu

încălcarea procedurii.

Astfel, au invocat că, contrar prevederilor legale și anume a Legii nr. 131 din

08 iunie 2016 privind controlul de stat, recurentul nu a primit nici o notificare din

partea Ministerului Mediului, în timp ce acest fapt este o cerință legală.

De asemenea, potrivit legii, controlul se efectuează numai de către controlorii

specificați expres în delegația de control, însă deși prin delegația de control au fost

delegate 2 persoane, Candu Petru și Tonu Mihail, de fapt controlul a fost efectuat de

către Candu Petru.

Deși reprezentanții intimatului menționează că controlul a avut loc pe 24

septembrie 2014, măsurările pe teren au fost efectuate pe 20 august 2013.

Această concluzie rezultă în primul rînd din conținutul Actului contestat în care

reprezentantul societății științifică de producție ”Tegulum” societate pe acțiuni, Livșeț

Vladimir care a participat la întocmirea actului de control direct a indicat că, în ziua

controlului măsurări pe teren nu au fost efectuate. În afară de aceasta Agenția, în

răspunsul său la cererea prealabilă scrie că la 24 septembrie 2014 măsurări pe teren nu

au fost efectuate, ele fiind efectuate la 20 august 2013.

Suplimentar au invocat că, volumul de nisip indicat în actul nr. 2/18 din 24

septembrie 2014 în mărime de 172 210,5 m3, nu reprezintă cantitatea de nisip-prundiș

constatată la data controlului inopinat.

Conform deciziei de control nr. 112-DC/14 din 03 septembrie 2014 emis de

Inspectoratul Ecologic de Stat, perioada de activitate supusă controlului este 22

octombrie 2013 - 16 septembrie 2014.

În conținutul actului contestat direct se indică în ziua controlului măsurări pe

teren nu au fost efectuate. Prin urmare, volumul de nisip extras indicat în actul nr.

2/18 din 24.09.2014 în mărime de 172 210.5 m3 nu indică situația de fapt la data

controlului, dar este o concluzie repetată din concluziile efectuate la 20 august 2013.

Totodată au invocat că, au fost încălcate prevederile Legii nr. 131 din 08 iunie

2016 care reglementează expres procedura de desfășurare a controlului.

Mai mult ca atît, relevă că, măsurările efectuate la 20 august 2013 și indicate în

raportul din 09 septembrie 2013 cu nr. 1/10-09-22 cu privire la rezultatele controlului

la zăcământul complex de nisip-prundiș și tripol ”Sănătăuca-II”, nu are relevanță la

actul contestat, deoarece ele se referă la o altă perioadă, decît cea indicată în decizia

de control.

Din conținutul actului raport rezultă că, pentru stabilirea coordonatelor

geografice în sistemul Moldref-99 ale abatajului de nisip-prundiș au fost efectuate

măsurări cu stația GPS model Trimble R6. Colectarea datelor și efectuarea

măsurărilor s-a finisat cu reprezentarea punctelor unghiulare pe un suport de hîrtie de

calcul la scara de 1:1000 și suprapunerea acesteia cu planul topografic a proiectului

perimetrului minier atribuit societății științifice de producție ”Tegulum” societate pe

acțiuni cu nr. 447 din 03 aprilie 2007 și determinarea suprafeței de pe care s-a extras

nisip-prundiș. În așa fel, de către Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale a fost

constatat faptul că, societatea științifică de producție ”Tegulum” societate pe acțiuni a

extras un volum de 172 210,5 m3 de nisip-prundiș pe care nu la declarat în

conformitate cu prevederile legislației subsolului în vigoare.

Subsecvent au invocat că, aparatul cu care s-au efectuat măsurările și la care

face trimitere Agenția nu se regăsește în lista oficială a mijloacelor de măsurare legale

folosite în interes public.

În asemenea circumstanțe, mai invocă că, nu pot fi considerate datele obținute

în urma măsurării cu stația GPS model Trimble R6 ca unele veridice și legale.

Un alt argument stipulat este că, pîrîtul în raportul din 09 septembrie 2013 cu

nr. 1/10-09-22 nu a indicat metodologia și actul normativ care stabilește modalitatea

măsurărilor și a constatărilor indicate în el. Respectiv pentru stabilirea volumului

necesar de nisip-prundiș este necesar de a cunoaște trei coordonate: lungimea, lățimea,

adâncimea.

În raportul respectiv, se indică grosimea medie a stratului de nisip extras

referitoare la toate coordonatele constatate, însă această constatare este incorectă,

subiectivă și eronată, deoarece măsurarea grosimii stratului de nisip nu a fost

efectuată.

În final au argumentat că, în raportul din 09 septembrie 2013 cît și în actul de

control contestat nu se indică că persoanele care au efectuat măsurările respective au

cunoștințe speciale în domeniul topograf minier, cît și faptul dacă în atribuțiile lor de

servicii intră efectuarea acestor acțiuni de măsurare (f.d. 1-8, Vol. I).

Prin hotărîrea din 30 iunie 2015 Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău a respins

ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de societatea pe acțiuni

”Tegulum” împotriva Agenției pentru Geologie și Resurse Minerale cu privire la

anularea actului controlului îndeplinirii cerințelor cu privire la folosirea rațională și

protecția subsolului nr. 2/18 din 24 septembrie 2014 emis de Agenția pentru

Geologice și Resurse Minerale cu privire la anularea raportului nr. 1/10-09-22 din 09

septembrie 2013 emis de Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale în privința

societății pe acțiuni ”Tegulum” (f.d. 148, Vol. I).

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, la 02 iulie 2015 societatea

științifică de producție ”Tegulum” societate pe acțiuni a depus cerere de apel

împotriva hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 30 iunie 2015 prin care a

solicitat casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărîri prin care cererea de chemare în

judecată să fie admisă (f.d. 150, Vol. I).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2016 s-a admis apelul

declarat se societatea pe acțiuni ”Tegulum”, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Buiucani

mun. Chișinău din 30 iunie 2015, pronunțată în pricina civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de societatea științifică de producție ”Tegulum” societate pe acțiuni

împotriva Agenției pentru Geologie și Resurse Minerale privind anularea actelor

administrative și s-a emis o hotărîre nouă prin care s-a admis integral cererea de

chemare în judecată, s-a anulat, ca fiind emis contrar prevederilor legii și cu

încălcarea procedurii stabilite, raportul din 09 septembrie 2013 cu nr. 1/10-09/22 cu

privire la rezultatele controlului la zăcămîntul complex de nisip-prundiș și tripol

”Sănătăuca-II” emis de Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale în privința

societății științifice de producție ”Tegulum” societate pe acțiuni, s-a anulat, ca fiind

emis contrar prevederilor legii și cu încălcarea procedurii stabilite, actul controlului

îndeplinirii cerințelor privind folosirea rațională și protecția subsolului cu nr. 2/18 din

24 septembrie 2014, emis de Agenția pentru Geologie și resurse Minerale în privința

societății științifice de producție ”Tegulum” societate pe acțiuni (f.d. 197, Vol. I).

Nefiind de acord cu hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2016,

Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale la 07 iunie 2016 a depus cerere de

recurs prin care a solicitat casarea hotărîrii instanței de apel cu menținerea hotărîrii

primei instanțe.

În motivarea cererii de recurs au invocat că, instanța de apel a dat o apreciere

greșită probelor administrate și anume, instanța de apel a constatat că raportul nr.

1/10-09-22 din 09 septembrie 2013 privind rezultatele controlului la zăcămîntul

complex de nisip-prundiș și tripol ”Sănătăuca II” nu este un act administrativ și nu

poate fi supus controlului contenciosului administrativ.

Actul respectiv, este un act de constatare, preparatoriu a faptelor depistate în

timpul controlului.

Suplimentar, au invocat că, în cazul în care raportul respectiv se va considera

un act administrativ, urmează de luat în considerație că nu a fost respectat art. 17 alin.

(1) din Legea contenciosului administrativ care stabilește că, actul administrativ poate

fi contestat în termen de 30 de zile de la data comunicării acestuia.

În susținerea acestui argument au relevat că societate pe acțiuni ”Tegulum” a

primit raportul nr. 1/10-09-22 din 09 septembrie 2013 la solicitarea acestuia prin

scrisoarea Agenției nr. 219/09 din 24 februarie 2014.

Cererea de chemare în judecată a fost înaintată la 18 decembrie 2014, adică cu

depășirea termenului de prescripție, de 30 de zile.

Cît privește concluzia instanței de apel precum că, la stabilirea volumului total

de substanțe minerale utile extrase din limitele zăcămîntului complex ”Sănătăuca-II”

Agenția a utilizat stația GPS, model Trimple R6, buletin de verificare metrologică nr.

A 3274420 din 27 decembrie 2012 au comunicat că, stația menționată a fost utilizată

pentru stabilirea coordonatelor geografice ale abatajului de nisip-prundiș și în sistemul

de coordonate Moldref-99 și grosimea stratului util.

Ulterior coordonatele geografice, după georeferențiere, au fost transpuse pe

planul topografic al perimetrului minier nr. 447 din 03 aprilie 2007 și planul

calculului rezervelor de nisip-prundiș ale zăcămîntului ”Sănătăuca-II”. În rezultat s-a

obținut suprafața totală de pe care societatea pe acțiuni ”Tegulum” a extras nisip-

prundiș din limita zăcămîntului complex ”Sănătăuca II”, suprafața a fost calculată

digital prin intermediul softului de profil.

Suprafața excavată la rîndul ei, conform formulelor matematice, a fost înmulțită

la grosimea medie a stratului de nisip-prundiș, astfel a fost evaluat volumul de 172

210,5 m3 extras de către societatea pe acțiuni ”Tegulum” din limitele zăcămîntului

complex ”Sănătăuca-II” și nedeclarat prin dările de seamă obligatorii cu privire la

starea și mișcarea rezervelor de substanțe minerale utile conform hotărîrii Guvernului

nr. 418 din 17 aprilie 2007 și prevederilor Codului subsolului.

Cît privește Lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului

metrologic legal și obligatoriu, este de menționat că potrivit poziției 7.4. din lista

respectivă, - receptoare a sistemului satelitar global de navigație sunt supuse în mod

obligatoriu controlului metrologic periodic, fapt care Agenția la executat obținînd

buletinul de verificare metrologică nr. A 3274420 din 27 decembrie 2012. Astfel,

faptul invocat de recurent că dispozitivul folosit nu este inclus în Lista oficială

publicată în Monitorul Oficial din 16 noiembrie 2012, nu corespunde adevărului

întrucît prin lista respectivă se includ mijloacele de măsurare supuse controlului

metrologic.

Cît privește invocarea stabilirii coordonatelor geografice ale abatajului de nisip-

prundiș de către o persoană care nu este atestată în domeniu, au menționat că legislația

nu prevede astfel de specificări. Totuși lucru cu stația GPS a fost efectuat de către un

inspector din cadrul Agenției delegat la control prin decizia și delegația de control

care este obligat să verifice veridicitatea datelor prezentate Fondului de stat de

informații privind subsolul privind volumul de substanțe minerale utile extrase.

Referitor la anularea actului de control nr. 2/18 din 24 septembrie 2014 ca fiind

neîntemeiată au menționat că urmare a controlului geologic planificat din 20 august 2-

13 la zăcămîntul complex ”Sănătăuca-2” gestionat de către societatea pe acțiuni

”Tegulum” s-a constatat că beneficiarul subsolului a încălcat prevederile legale,

inclusiv prevederile art. 39 lit. g) din Codul subsolului, care stabilește obligațiunea

beneficiarului subsolului de prezentare Fondului de stat de informații privind subsolul,

precum și autorităților publice, în conformitate cu competența acestora, date veridice

despre rezervele de substanțe minerale explorate, extrase și rămase în subsol,

componentele conținute în ele, despre folosirea subsolului în scopuri nelegate de

extragerea substanțelor minerale utile. Rezultatele sunt expuse în actul de control nr.

2/30 din 20 august 2013 și în raportul nr. 1/10-09-22 din 09 septembrie 2013.

Astfel, potrivit procedurii stabilite Agenția a expediat în adresa Ministerului

Mediului rezultatele controlului din 20 august 2013 la societatea pe acțiuni

”Tegulum” pentru a întreprinde măsurile prevăzute de legislația în vigoare.

La 22 octombrie 2013 Ministerul Mediului a expediat în adresa societății pe

acțiuni ”Tegulum” notificarea nr. 04-07/1922, prin care a cerut înlăturarea încălcărilor

constatate de către organul de control.

Notificarea în cauză a fost recepționată de către reprezentantul societății pe

acțiuni ”Tegulum” la 30 octombrie 2013. Respectiv, nu este valabil argumentul

intimatului precum că nu a știut despre notificarea respectivă.

Ulterior, au menționat că, controlul a decurs în conformitate cu prevederile

legale, or notificarea Ministerului Mediului urma să fie executată de către intimat, fapt

ce nu a avut loc.

La 01 septembrie 2016 societatea științifică de producție ”Tegulum” societate

pe acțiuni a depus referință prin care a solicitat a declara recursul depus ca

inadmisibil.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează

că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 16 martie 2016.

Potrivit scrisorii nr. 19240-4 copia deciziei a fost expediată părților la 19 mai

2016 (f.d. 213, Vol. I), însă la materialele cauzei nu este dovada recepționării acesteia

de către părți. Cererea de recurs a fost depusă la 07 iunie 2016, respectiv, recursul se

consideră depus în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Analizând modul în care recurentul și-a exercitat dreptul la recurs, fără a se

expune cu referire la legalitatea deciziei instanței de apel atacate, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) Codul de procedură civilă.

Astfel, analizînd argumentele recursului prin prisma existenței temeiurilor de

declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele

stabilite de norma precitată, instanțele de judecată aplicând corect normele de drept

material și de drept procedural.

Subsecvent, în conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă,

cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației, în

viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Codul de procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în

prevederile art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă și nu constituie temei

de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei

dar nu și temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează și jurisprudența CEDO, conform cărei recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri, însă motivele recursului invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul

judecării pricinii, asupra căror instanțele ierarhic inferioare de judecată s-au pronunțat

în modul corespunzător.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4)

Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii

doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în

mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor

stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă

argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Cu referire la argumentul recurentului privind aplicarea eronată de către

instanțele judecătorești inferioare a normelor de drept material, colegiul menționează

că în cererea de recurs nu se indică prin ce s-a manifestat aplicarea eronată a normelor

de drept material și din care circumstanțe aceasta rezultă. Colegiul reține că aceste

argumentul al recurentului poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea

aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului

judiciar.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Primăria municipiului

Chișinău nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul

de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului, Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Dumitru Mardari