2ra-1117/22 — schimbarea domiciliului copiilor minori

2ra-1117/22 — schimbarea domiciliului copiilor minori (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-1117/2022

2-19018341-01-2ra-12082022

Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Florești (R. Rusu-Parii)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Revenco, D. Corolevschi, D. Stănilă)

D E C I Z I E

18 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Maria Ghervas

Liliana Catan

Aliona Miron

Victor Burduh

examinând recursul declarat de către Liliana Găvaze, reprezentată de avocatul

Dorin Podlisnic,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Liliana

Găvaze împotriva lui Dorel Găvaze, intervenient accesoriu Direcția Generală Asistență

Socială și Protecție a Familiei Florești cu privire la schimbarea domiciliului copiilor

minori,

împotriva deciziei din 04 aprilie 2022 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 09 aprilie 2019, Liliana Găvaze a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Dorel Găvaze, intervenient accesoriu Direcția Generală Asistență Socială

și Protecție a Familiei Florești, solicitând schimbarea domiciliului copiilor minori Xxxx

și Xxxx, născuți la xxxx, de la tata Dorel Găvaze la mama Liliana Găvaze.

În motivarea acțiunii a invocat că prin hotărârea din 01 aprilie 2016 a Judecătoriei

Soroca, sediul Florești, a fost desfăcută căsătoria înregistrată cu Dorel Găvaze, fiind

stabilit domiciliul copiilor minori cu pârâtul.

Reclamanta a considerat că soluția instanței de judecată în partea determinării

domiciliului copiilor minori a fost una pripită, luată în detrimentul intereselor copiilor

minori.

Reclamanta a comunicat că a convenit cu pârâtul că de la momentul despărțirii nu

va fi lipsită de dreptul și posibilitatea de a participa la educația și întreținerea copiilor,

să comunice cu ei nelimitat.

1

Ulterior, în luna septembrie 2018, a constatat că copiii nu frecventează instituția

de învățământ unde au fost școlarizați, pe motiv că pârâtul a retras actele, invocând că

copiii pleacă peste hotarele țării.

Reclamanta a remarcat că, cu trecerea timpului s-au confirmat temerile că pârâtul

va abuza de drepturile sale, fapt care se reflectă negativ asupra copiilor, fiind ignorate

prevederile art. 62 și art. 64 din Codul familiei.

Pârâtul prin toate metodele încearcă să împiedice comunicarea cu copiii, abuzând

de drepturile sale părintești, fapt care creează situații de stres psiho-emoțional pentru

copii.

Pe parcursul anului de studiu 2018-2019, dânsa a încercat de mai multe ori să-și

vadă copiii, dar nu a reușit. Pârâtul nu dorește să comunice cu ea, îngrădind și copiilor

dreptul de a comunica.

A adresat mai multe cereri autorităților competente privitor la stabilirea locului

aflării copiilor și a aflat că ambii copii au plecat peste hotarele țării în luna septembrie

2018, dar unde anume și cu cine nu se cunoaște.

Principalul motiv care o face să nu poată dormi nopțile este faptul cu cine au stat

copii peste hotare în timp ce pârâtul era angajat al IP Florești.

Reclamanta a indicat că dispune de domiciliu spațios, amenajat cu cele necesare

pentru creșterea și educarea copiilor, are surse financiare suficiente pentru a oferi

copiilor un trai decent, copiii sunt foarte atașați și datorită acestui fapt, a considerat că

este în interesul lor de a locui în continuare împreună cu ea în Republica Moldova.

Pârâtul nici nu are posibilitatea să crească și să educe de unul singur copiii conform

standardelor de educație.

Prin hotărârea din 18 octombrie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești s-a

admis cererea de chemare în judecată formulată de Liliana Găvaze împotriva lui Dorel

Găvaze privind schimbarea domiciliului copiilor minori.

S-a determinat domiciliul copiilor minori Xxxx și Xxxx, născuți la xxxx, cu mama

Liliana Găvaze.

Prin decizia din 26 mai 2020 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul declarat de

Dorel Găvaze prin intermediul reprezentantului său avocatul Guțu Sergiu.

S-a casat integral hotărârea din 18 octombrie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul

Florești, fiind emisă o hotărâre nouă prin care acțiunea civilă s-a respins ca

neîntemeiată.

Prin decizia din 07 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul

declarat de Liliana Găvaze și s-a casat decizia Curții de Apel Bălți, cu trimiterea cauzei

spre rejudecare în instanța de apel, la Curtea de Apel Bălți în alt complet de judecată.

Prin decizia din 26 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul declarat

de Dorel Găvaze și s-a casat hotărârea din 18 octombrie 2019 a Judecătoriei Soroca,

sediul Florești, cu emiterea unei hotărâri noi prin care s-a respins cererea de chemare în

judecată depusă de Liliana Găvaze împotriva lui Dorel Găvaze privind schimbarea

domiciliului copiilor minori.

Prin decizia din 21 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul

declarat de Liliana Găvaze, s-a casat decizia din 26 noiembrie 2020 a Curții de Apel

Bălți, s-a remis cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel Bălți, de un alt complet de

judecători.

2

Prin încheierea din 04 aprilie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost respinsă cererea

avocatului Podlisnic Dorin privind dispunerea evaluării psihologice a copiilor minori

Xxxx și Xxxx.

Rejudecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Bălți prin decizia din 04

aprilie 2022 a admis apelul declarat de Dorel Găvaze, a casat hotărârea din 18 octombrie

2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, cu emiterea unei hotărâri noi prin care a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Liliana Găvaze împotriva lui Dorel

Găvaze privind schimbarea domiciliului copiilor minori.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a considerat inoportună schimbarea

domiciliului cu mama, la situația anului 2022, în condițiile în care domiciliul copiilor

minori, Cătălin și Xxxx, a fost determinat cu tata Dorin Găvaze în anul 2016. Or, după

cum s-a constatat, începând cu anul 2015 (de la vîrsta fragedă de 5 ani) și pînă în prezent

(11 ani), minorii au domiciliat doar în familia tatălui, respectiv, schimbarea mediului în

care s-au obișnuit să crească copiii ar putea influența asupra dezvoltării lor armonioase.

La 29 iulie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Liliana Găvaze, reprezentată de

avocatul Dorin Podlisnic, a declarat recurs nemotivat împotriva deciziei din 04 aprilie

2022 a Curții de Apel Bălți, iar la 09 august 2022 a prezentat motivarea recursului,

solicitând casarea integrală a deciziei contestate și menținerea hotărârii din 18

octombrie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești.

În motivarea recursului Liliana Găvaze, reprezentată de avocatul Dorin Podlisnic,

și-a manifestat dezacordul cu soluția instanței de judecată, reiterând în acest sens

circumstanțele de fapt și de drept din acțiune.

Suplimentar, recurenta a invocat că conform mandatului abia la 15 iunie 2021 a

încheiat contractul de asistență juridică cu avocatul Dorin Podlisnic.

Tot la 15 iunie 2021, a fost expediată în adresa Curții de Apel Bălți cerere de

amânare prin care s-a solicitat amânarea ședinței din 17 iunie 2021 și a acorda

posibilitatea avocatului de a face cunoștință cu materialele cauzei. Contrar prevederilor

legale, a principiului contradictorialității, a egalității părților în proces, instanța de apel

a petrecut ședința de judecată din 17 iunie 2021 și a purces la audierea copiilor minori,

fără a acorda părții apelante posibilitatea de a pune întrebări, a recuza pedagogul or, de

a veni cu propriile solicitări, astfel favorizând partea intimată.

Recurentul susține că aprecierea dată de către instanța de apel a opiniei copiilor

minori este arbitrară și neîntemeiată or, în cazul dat, urma să fie efectuată o evaluare

psihologică de către un specialist licențiat, întrucât faptul că la audierea copiilor a

participat pedagogul, care are competente în a se expune dacă în procesul de audiere în

instanța nu au fost încălcate drepturile copiilor minori, dar nu și referitor la starea

psihologică de pînă la audiere, în timpul audierii, dacă au fost sau nu constrânși pînă a

intra în sala de judecată, influențați, intimidați sau manipulați.

Recurentul considerând că copiii minori fiind manipulați de tatăl lor, a înaintat

cerere prin care s-a solicitat dispunerea evaluării psihologice a copiilor pentru a stabili

dacă au fost sau nu manipulați copiii minori de tatăl lor și care este poziția reală față de

ambii părinți, însă instanța de apel a ignorat această cerere.

La fel, la examinarea cauzei, a fost ignorat faptul că Găvaze Dorel chiar și dacă a

fost aplicată amnistia, care îl absolve de răspundere penală, oricum dînsul a fost

condamnat pentru o infracțiune legată de copiii minori, chestiune care nu observată și

3

apreciată de către instanța de apel la pronunțarea deciziei sale.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează

că Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei la 04 aprilie 2022. Decizia

motivată a fost expediată participanților la proces la data de 31 mai 2022, prin

intermediul poștei electronice (f.d. 38, vol. II).

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Astfel, instanța de recurs constată că Liliana Găvaze, reprezentată de avocatul

Dorin Podlisnic, s-a conformat prevederilor legale, declarând recurs la 29 iulie 2022

împotriva deciziei 04 aprilie 2022 a Curții de Apel Bălți, în conformitate cu art. 434 din

Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate

în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate

cu alin. (2).

La 12 august 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

copia cererii de recurs depusă de către Liliana Găvaze, reprezentată de avocatul Dorin

Podlisnic cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă

prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului.

Prin încheierea din 16 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție recursul a fost

considerat admisibil și numit pentru examinare în fond.

În conformitate art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecînd recursul declarat

împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza

referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi

dovezi.

Art. 444 din Codul de procedură civilă, prevede că recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se

pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Verificând decizia din 04 aprilie 2022 a Curții de Apel Bălți, în limitele controlului

de legalitate, în raport cu criticele invocate în recurs, pe baza materialelor din dosar, în

coroborare cu normele de drept aplicabile, Colegiul lărgit constată că la caz se impune

respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel, pentru motivele ce

succed.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței

de apel și, după caz, hotărîrea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

Colegiul lărgit constată că Liliana Găvaze, înaintând prezenta acțiune împotriva

lui Dorel Găvaze, intervenient accesoriu Direcția Generală Asistență Socială și

4

Protecție a Familiei Florești a solicitat schimbarea domiciliului copiilor minori Xxxx și

Xxxx, născuți la xxxx, de la tata Dorel Găvaze la mama Liliana Găvaze.

Urmează de menționat că instanțele ierarhic inferioare au avut opinii diferite

referitor la schimbarea domiciliului copiilor minori.

Așadar, fiind învestită cu judecarea cauzei, prin hotărârea din 18 octombrie 2019,

Judecătoria Soroca, sediul Florești a admis acțiunea Lilianei Găvaze și a determinat

domiciliul copiilor minori Xxxx și Xxxx, cu mama Liliana Găvaze.

Prin decizia din 26 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul declarat

de Dorel Găvaze și s-a casat hotărârea din 18 octombrie 2019 a Judecătoriei Soroca,

sediul Florești, cu emiterea unei hotărâri noi prin care s-a respins cererea de chemare în

judecată depusă de Liliana Găvaze împotriva lui Dorel Găvaze privind schimbarea

domiciliului copiilor minori.

Prin decizia din 21 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul

declarat de Liliana Găvaze, s-a casat decizia din 26 noiembrie 2020 a Curții de Apel

Bălți, s-a remis cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel Bălți, de un alt complet de

judecători.

La caz, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 21 aprilie 2021, instanța de

recurs a apreciat drept superficiale concluziile instanței de apel privind respingerea

acțiunii, deoarece în temeiul art. 54 din Codul familiei, instanța urma să stabilească

posibilitatea audierii opiniei copiilor minori Xxxx și Xxxx asupra problemelor care le

ating interesele, reieșind din vârsta și gradul lor de maturitate.

În contextul prevederilor art. 373, art. 376 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

Colegiul lărgit constată că, rejudecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Bălți

prin decizia din 04 aprilie 2022 a admis apelul declarat de Dorel Găvaze, a casat

hotărârea din 18 octombrie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, fiind emisă o

hotărâre nouă prin care a respins cererea de chemare în judecată depusă de Liliana

Găvaze împotriva lui Dorel Găvaze privind schimbarea domiciliului copiilor minori.

Efectuând controlul judiciar al deciziei instanței de apel, instanța de recurs

constată că decizia instanței de apel este întemeiată și corespunde rigorilor procedurii

civile.

Citând cadrul legal pertinent litigiului dedus judecății, Colegiul lărgit evocă

prevederile art. 38 alin. (2) lit. d) din Codul familiei conform cărora, în cazul lipsei unui

acord între soți prevăzut la alin. (1) sau dacă se va dovedi că acordul lezează drepturile

și interesele copiilor minori sau ale unuia dintre soți, instanța judecătorească este

obligată să stabilească cu cine dintre părinți vor locui copiii minori după divorț.

Articolul 16 din Legea privind drepturile copilului nr. 338-XIII din 15.12.1994,

statuează că fiecare copil are dreptul să locuiască în familie, să-și cunoască părinții, să

beneficieze de grija lor, să coabiteze cu aceștia, cu excepția cazurilor în care despărțirea

de un părinte sau de ambii părinți este necesară în interesul copilului.

În același context art. art. 51, 52 din Codul familiei reglementează dreptul

copilului la abitație în familie și de a comunica cu părinții și alte rude. Familia este o

instituție protejată de art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

La fel, art. 9 alin.(1) din Convenția internațională cu privire la drepturile copilului

nr. 52 din 20 noiembrie 1989 prevede că, statele părți vor veghea ca nici un copil să nu

fie separat de părinții săi împotriva voinței acestora, exceptând situația în care

5

autoritățile competente decid, sub rezerva revizuirii judiciare și cu respectarea legilor

și a procedurilor aplicabile, că această separare este în interesul suprem al copilului. O

astfel de decizie poate deveni necesară în cazuri particulare cum ar fi, de exemplu, în

cazul copiilor maltratați sau neglijați de părinți sau în cazul în care părinții trăiesc

separat și se impune luarea unei hotărâri cu privire la locul de reședință a copilului.

În cazul examinării litigiilor cu privire la stabilirea/schimbarea domiciliului

copilului minor în cazul în care părinții locuiesc separat, să se țină cont exclusiv de

interesul superior al copilului.

Examinând superioritatea unuia dintre drepturi, instanța de judecată urmează să

țină cont de art. 18 din Convenția internațională cu privire la drepturile copilului nr. 52

din 20 noiembrie 1989, care prevede că statele părți vor depune eforturi pentru

asigurarea recunoașterii principiului potrivit căruia ambii părinți au responsabilități

comune pentru creșterea și dezvoltarea copilului. Părinții sau, după caz, reprezentanții

săi legali sunt principalii responsabili de creșterea și dezvoltarea copilului. Aceștia

trebuie să acționeze, în primul rând, în interesul suprem al copilului.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat principiul bine

stabilit în jurisprudența sa conform căruia scopul Convenției nu este de a proteja

drepturile teoretice sau iluzorii ci cele concrete și efective (Cauza Artico împotriva

Italiei).

Prin urmare, și la încredințarea copiilor minori, condiția esențială de care

instanțele judecătorești au îndatorirea să se pronunțe, constă în interesul superior al

copilului, interes ce urmează a fi stabilit prin examinarea tuturor criteriilor consacrate

în acest domeniu.

Aceste criterii, stabilite de practica Curții Europene a Drepturilor Omului, dar și

de legislația națională sunt vîrsta copilului, posibilitățile părintelui de a-i asigura o bună

dezvoltare fizică, intelectuală și morală, atașamentul față de copilul minor, precum și

al minorului față de părinte, grija manifestată de părinți în timpul conviețuirii și după

despărțirea lor în fapt, precum și altele asemenea.

Totodată, criteriile de apreciere a interesului superior al minorului formează un

ansamblu guvernat de principiul egalității, ceea ce înseamnă că nu poate reține

caracterul primordial sau determinant al unuia sau altuia dintre criteriile respective.

Conform art. 51 alin. (1), (3) din Codul familiei, se consideră copil persoana care

nu a atins vîrsta de 18 ani (majoratul). Fiecare copil are dreptul să locuiască în familie,

să-și cunoască părinții, să beneficieze de grija lor, să coabiteze cu ei, cu excepția

cazurilor cînd aceasta contravine intereselor copilului. Copilul are dreptul la educație

din partea părinților, la dezvoltarea capacităților intelectuale, la libertatea gândirii și

conștiinței, la apărarea demnității și onoarei.

În sensul art. 62 alin. (1) din Codul familiei, drepturile părinților nu pot fi

exercitate contrar intereselor copilului lor. Părinții nu pot prejudicia sănătatea fizică și

psihică a copilului.

Tot în acest context, art. 63 alin. (1), (2), (3) din Codul familiei prevede că, în

cazul cînd părinții locuiesc separat, domiciliul copilului care nu a atins vîrsta de 14 ani

se determină prin acordul părinților.

Dacă lipsește acordul părinților cu privire la stabilirea domiciliului copilului, iar

copilul care a împlinit vârsta de 14 ani refuză să aleagă cu care părinte vrea să locuiască,

6

domiciliul minorului se stabilește de către instanța de judecată, ținând cont de interesele

și opinia copilului, în conformitate cu vârsta și gradul său de maturitate. În acest caz,

instanța judecătorească va lua în considerare atașamentul copilului față de fiecare dintre

părinți, față de frați și surori, vîrsta copilului, calitățile morale ale părinților, relațiile

existente între fiecare părinte și copil, posibilitățile părinților de a crea condiții adecvate

pentru educația și dezvoltarea copilului (îndeletnicirile și regimul de lucru, condițiile

de trai etc.)

La determinarea domiciliului copilului minor, instanța judecătoreasă va cere și

avizul autorității tutelare teritoriale în a cărei rază teritorială se află domiciliul fiecăruia

dintre părinți, care va conține, după caz, și informația disponibilă privind actele de

violență în această familie și persoana agresorului familial.

Din materialele cauzei rezultă că părțile Liliana Găvaze și Dorel Găvaze s-au aflat

în căsătorie, iar din căsătorie, la xxxx, s-au născut copiii Xxxx și Xxxx.

De asemenea, s-a stabilit că prin hotărârea din 01 aprilie 2016 a Judecătoriei

Florești, menținută prin decizia din 21 iunie 2016 a Curții de Apel Bălți s-a desfăcut

căsătoria încheiată între Dorel Găvaze și Liliana Găvaze, fiind stabilit domiciliul

copiilor minori Xxxx și Xxxx, cu tatăl Dorel Găvaze.

Colegiul lărgit reține că întru argumentarea pretenției privind schimbarea

domiciliului copiilor minori a invocat că este în interesul copiilor de a locui în

continuare împreună cu ea în Republica Moldova în condițiile în care situația de fapt

din anul 2016 s-a schimbat, iar dânsa dispune de toate abilitățile și capacități de

asigurare a copiilor cu un trai decent.

La caz, Colegiul lărgit notează că contrar prevederilor în art. 118 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, în susținerea celor invocate, recurenta Liliana Găvaze nu a

administrat nici o probă pertinentă și concludentă.

Cu toate acestea, este de reținut faptul că din decizia supusă recursului se desprinde

o argumentare clară a instanței de apel referitor la netemeinicia pretenției privind

schimbarea domiciliului copiilor minori cu mama, la situația anului 2022, în condițiile

în care începând cu anul 2015 (de la vîrsta fragedă de 5 ani) și pînă în prezent (11 ani),

ambii minori au domiciliat doar în familia tatălui, respectiv, schimbarea mediului în

care s-au obișnuit să crească copiii fără careva motive serioase, în lipsa cărorva

circumstanțe noi, care să fie favorabile și în interesele supreme ale copiilor, în mod

evident vor influența asupra dezvoltării lor normale și armonioase. Mai mult, domiciliul

copiilor minori, xxxx și Xxxx, fiind determinat cu tatăl Dorin Găvaze încă în anul 2016,

iar recurenta, Găvaze Liliana, adresând cererea de chemare în judecată la 09 aprilie

2019, pe tot parcursul procesului de judecată nu a probat și nu a adus argumente noi de

natură să îndreptățească cerința sa că în prezent ar fi benefic și în interesul ambilor copii

schimbarea domiciliului copiilor minori cu ea.

Mai mult, instanța de recurs remarcă esența aprecierii declarațiilor date de copii

minori Xxxx și Xxxx în ședința de judecată a instanței de apel din 17 iunie 2021, care

în mod ferm au confirmat că doresc să locuiască în continuare cu tatăl lor, Dorel

Găvaze, și nu cu mama, Găvaze Liliana, afirmând că ultima i-a părăsit și că nu au văzut-

o de la vârsta de trei ani. Au afirmat că în prezent ei locuiesc în xxxx, frecventează

școala, în timpul vacanței mari, revin în Republica Moldova la bunici.

7

Colegiul lărgit apreciază ca fiind irelevante aserțiunile recurentei și a avocatului

acesteia precum că aprecierea dată de către instanța de apel a opiniei copiilor minori

este arbitrară și neîntemeiată așa cum urma să fie efectuată o evaluare psihologică de

către un specialist licențiat, întrucât faptul că la audierea copiilor a participat pedagogul.

Aici, Colegiul lărgit ține să menționeze că instanța de apel și-a creat convingerea

asupra veridicității explicațiilor copiilor cu referire la împrejurările cazului în urma

audierii directe a copiilor în instanța de apel, care le-au relatat în mod liber și fără

dificultăți, participând la audiere reprezentantul legal a copiilor și pedagogul.

Implicit, se atestă că instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 12 din

Convenția internațională cu privire la drepturile copilului nr. 52 din 20 noiembrie 1989

care relevă că statele părți vor garanta copilului capabil de discernământ dreptul de a

exprima liber opinia sa asupra oricărei probleme care îl privește, opiniile copilului fiind

luate în considerare avându-se în vedere vârsta sa și gradul său de maturitate. În acest

scop, se va da copilului, în special, posibilitatea de a fi ascultat în orice procedură

judiciară sau administrativă care-1 privește, fie direct, fie printr-un reprezentant sau o

instituție corespunzătoare, în conformitate cu regulile de procedură din legislația

națională.

Distinct de aceste constatări, instanța de apel a dedus din materialele dosarului,

faptul că în prezent copii minori Xxxx și Xxxx sunt cetățeni ai xxxx, dobândite inclusiv

și cu acordul intimatei Liliana Găvaze înserată în declarația din 13.06.2018,

autentificată de notarul Ion Conoval (f.d.65 vol. I), fapt confirmat prin copiile

pașapoartelor eliberate la 12.09.2019 de organele abilitate ale Federației Rusă (f.d. 77-

78 vol. I).

Mai mult, copii sunt școlarizați la Școala medie nr. 1 din or. xxx, regiunea xxxx.

Copiii se caracterizează pozitiv, sînt disciplinați, nu sunt conflictuali, însușesc

programul școlar, și-au făcut prieteni de școală.

Concomitent Colegiul lărgit notează că instanța ierarhic inferioară a luat în

considerare faptul că tatăl copiilor, Găvaze Dorel, este încadrat în muncă, activând în

calitate de inspector al subdiviziunii Securitate rutieră a sectorului de căi ferate, fapt

confirmat prin copia certificatului de la locul de muncă, copia contractului individual

de muncă și legitimația de inspector în securitate rutieră (f.d. 19-21, vol. II).

În această ordine de idei, Colegiul lărgit relevă că conjunctura redată denotă că

instanța de apel nu a neglijat interesele și nevoile copiilor minori, concluzionând că

schimbarea domiciliului copiilor minori xxxx și Xxxx, de la Dorel Găvaze la Liliana

Găvaze, nu este în interesele copiilor, situația de fapt ce ține de condițiile de trai și

aptitudinile ultimei rămânând neschimbate din a.2016.

De altfel, instanța de apel întemeiat nu a reținut avizul acordat de către Direcția

Asistență Socială și Protecție a Familiei Florești precum că domiciliul copiilor ar urma

să fie schimbat or, acest aviz nu se bazează pe o cercetare a stării de fapt a copiilor și a

părinților lor, poziția părților litigante nefiind elucidată de către autoritate, nefiind

chestionați nici copii asupra cazului, respectiv, motivele unei astfel de concluzii rămân

a fi incerte pentru instanță.

Din textul recursului Colegiul lărgit constată că avocatul Dorin Podlisnic în

interesele Lilianei Găvaze menționează că la 15 iunie 2021, a expediat în adresa Curții

de Apel Bălți cerere de amânare prin care s-a solicitat amânarea ședinței din 17 iunie

8

2021 și acordarea posibilității avocatului de a face cunoștință cu materialele cauzei.

Consideră că contrar prevederilor legale, a principiului contradictorialității, a egalității

părților în proces, instanța de apel a petrecut ședința de judecată din 17 iunie 2021 și a

purces la audierea copiilor minori, fără a acorda părții intimate, Liliana Găvaze,

posibilitatea de a pune întrebări, a recuza pedagogul or, de a veni cu propriile solicitări,

astfel favorizând partea intimată.

Colegiul lărgit reține că potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 27

mai 2021, la cererea avocatului Serghei Guțu în interesele lui Dorel Găvaze, Curtea de

Apel Bălți a dispus amânarea judecării cauzei în ordine de apel pentru data de 17 iunie

2021, ora 09:30, cu asigurarea prezenței copiilor Xxxx și Xxxx pentru a fi audiați.

La fel, s-a stabilit că la 15 iunie 2021, avocatul Dorin Podlesnic (reprezentantul

Lilianei Găvaze), a depus cerere de amânare a ședinței instanței de apel din motiv că

numai la 15 iunie 2021 a încheiat contract de asistență juridică cu Liliana Găvaze,

respectiv necesita timp pentru a face cunoștință cu materalele cauzei și a pregăti poziția

de apărare a clientei sale. Mai mult, pentru aceiași dată avea stabilite alte trei ședințe de

judecată care au fost coordonate și stabilite în prealabil (f.d. 205, vol. I).

Așadar, Colegiul lărgit reține că, Curtea de Apel Bălți prin încheierea protocolară

din 17 iunie 2021 a considerat posibilă audierea copiilor minori Xxxx și Xxxx în

prezența reprezentantului legal Purice Raisa Vasile și a pedagogului Clapco Rodica și

în lipsa Lilianei Găvaze și a avocatului Dorin Podlisnic.

În circumstanțele expuse, reieșind din specificul acțiunii deduse judecării, instanța

de apel în motivarea soluției sale a remarcat comportamentul pasiv al Lilianei Găvaze,

manifestat prin neprezentarea la ședințele judiciare în instanța de apel, inclusiv la

ședința în care a avut loc audierea copiilor, astfel încât să demonstreze cu adevărat

dorința de a-și lua copii la domiciliul său.

În atare condiții, instanța de recurs va considera drept neîntemeiat și irelevant,

argumentul reprezentantului recurentei precum că instanța de apel nu a asigurat

desfășurarea unui proces echitabil or, după cum a fost stabilit în cadrul judecării cauzei,

instanța de apel a creat participanților la proces, condiții obiective și echitabile, pentru

exercitarea drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea

părților dreptului la un proces echitabil, garantat și asigurat prin art.6 CEDO.

Nu pot fi reținute nici criticile recurentului precum că la examinarea cauzei a fost

ignorat faptul că în privința lui Găvaze Dorel chiar dacă și a fost aplicată amnistia cu

absolvirea de răspundere penală, oricum a fost condamnat pentru o infracțiune în

privința copiilor minori or, prin prisma art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii

atacate, fără a administra noi dovezi.

Urmare a celor indicate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiate afirmațiile reprezentantului

recurentei Liliana Găvaze, avocatul Dorin Podlisnic, precum că instanța de apel nu a

constatat și elucidat pe deplin circumstanțele ce au importanță pentru soluționarea

cauzei, nefiind dovedite circumstanțele considerate de instanță ca stabilite, iar

concluziile instanței expuse în hotărâre, sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei,

deoarece acestea contravin constatărilor relatate.

9

Față de cele ce preced și având în vedere faptul că, decizia instanței de apel este

întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către Liliana Găvaze, reprezentată de

avocatul Dorin Podlisnic sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul și a menține decizia instanței de apel.

În conformitate cu art. art. 444, 445 alin. (1) lit. a), alin. (3) din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de către Liliana Găvaze, reprezentată de avocatul

Dorin Podlisnic.

Se menține decizia din 04 aprilie 2022 a Curții de Apel Bălți, adoptată în cauza

civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Liliana Găvaze împotriva

lui Dorel Găvaze, intervenient accesoriu Direcția Generală Asistență Socială și

Protecție a Familiei Florești cu privire la schimbarea domiciliului copiilor minori.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Maria Ghervas

Liliana Catan

Aliona Miron

Victor Burduh

10