2ra-399/21 — cu privire la schimbarea domiciliului copiilor minori

2ra-399/21 — cu privire la schimbarea domiciliului copiilor minori (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-399/21

Prima instanță: Judecătoria Soroca sediul Florești (jud. R. Rusu-Parii)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

DECIZIE

21 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Mariana Pitic

Anatolie Țurcan

Victor Boico

Elena Cobzac

examinând recursul declarat de Liliana Găvaze

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Lilianei Găvaze împotriva

lui Dorel Găvaze cu privire la schimbarea domiciliului copiilor minori

împotriva deciziei din 26 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost admis apelul declarat de Dorel Găvaze, casată hotărârea din 18 octombrie 2019

a Judecătoriei Soroca sediul Florești și emisă o hotărâre nouă, prin care acțiunea a

fost respinsă

constată:

La 9 aprilie 2019, Liliana Găvaze a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Dorel Găvaze, intervenient accesoriu Direcția Generală Asistență

Socială și Protecție a Familiei Florești cu privire la schimbarea domiciliului copiilor

minori.

În motivarea acțiunii a invocat că prin hotărârea din 1 aprilie 2016 a

Judecătoriei Soroca sediul Florești, a fost desfăcută căsătoria între ea și Dorel

Găvaze, fiind stabilit domiciliul copiilor minori cu pârâtul.

A considerat că soluția instanței de judecată în latura ce ține de determinarea

domiciliului copiilor minori a fost una pripită și luată în detrimentul intereselor

copiilor minori.

A comunicat că a convenit cu pârâtul că de la momentul despărțirii nu va fi

lipsită de dreptul și că va avea posibilitatea de a participa la educația și întreținerea

copiilor, îi va vedea și va comunica cu ei nelimitat.

Ulterior, în luna septembrie 2018, a constat că copiii ei nu frecventează

instituția de învățământ unde au fost școlarizați pe motiv că pârâtul a retras actele,

invocând că copiii pleacă peste hotarele țării.

A remarcat că, cu trecerea timpului, s-au confirmat temerile dânsei că pârâtul

va abuza de drepturile sale care rezumă din faptul circumstanțelor că copiii au fost

1

lăsați spre domiciliere cu tata și că aceste circumstanțe se reflectă negativ și în

detrimentul copiilor, astfel, pârâtul a ignorat prevederile art. 62 și 64 Codul familiei.

A evidențiat că pârâtul prin toate metodele încearcă să împiedice comunicarea

ei cu copiii, abuzând de drepturile sale părintești, fapt ce duce la crearea situațiilor

de stres psiho-emoțional pentru copii.

La fel, a subliniat că pârâtul a manifestat o atitudine rezervată față de creșterea,

educarea și supravegherea copiilor.

Pe parcursul anului de studiu 2018-2019, dânsa a încercat de mai multe ori să-

și vadă copiii, dar fără succes. Pârâtul nu dorește să comunice cu ea, îngrădind și

copiilor acest drept.

A relatat reclamanta că s-a adresat cu mai multe cereri autorităților

competente privitor la stabilirea locului aflării copiilor și a aflat că ambii copii au

plecat peste hotarele țării în luna septembrie 2018, dar unde anume și cu cine nu se

cunoaște.

A menționat că este inexplicabil faptul dacă copii ei sunt în siguranță, dacă

sunt școlarizați, dar principalul motiv care o face să nu poată dormi nopțile este

faptul cu cine au stat copii peste hotare în timp ce pârâtul era angajat la IP Florești.

Reclamanta a indicat că dispune de domiciliu spațios, amenajat cu cele

necesare pentru creșterea și educarea copiilor, are surse financiare suficiente pentru

a oferi copiilor un trai decent, copiii sunt foarte atașați și datorită acestui fapt, a

considerat că este în interesul lor de a locui în continuare împreună cu ea în

Republica Moldova.

A mai notat că pârâtul nici nu are posibilitatea să îi crească și să-i educe de

unul singur, conform standardelor de educație.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 62, 63, 64 Codul familiei,

art. 5, 7, 33, 38, 166, 167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, schimbarea domiciliului copiilor minori

XXXXX XXXXX și XXXXX XXXXX, născuți la XXXXX , de la tata Dorel

Găvaze la mama Liliana Găvaze.

Prin hotărârea din 18 octombrie 2019 a Judecătoriei Soroca sediul Florești, a

fost admisă acțiunea.

A fost determinat domiciliul copiilor minori XXXXX XXXXX și XXXXX

XXXXX, născuți la XXXXX , cu mama Liliana Găvaze.

Prin decizia din 26 mai 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de Dorel Găvaze, reprezentat de avocatul Sergiu Guțu, casată integral

hotărârea din 18 octombrie 2019 a Judecătoriei Soroca sediul Florești și emisă o

hotărâre nouă, prin care a fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 7 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de Liliana Găvaze, casată decizia din 26 mai 2020 a Curții de Apel

Bălți și trimisă cauza spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 26 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de Dorel Găvaze, casată hotărârea din 18 octombrie 2019 a Judecătoriei

Soroca sediul Florești și emisă o hotărâre nouă, prin care acțiunea a fost respinsă.

La 25 ianuarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Liliana Găvaze a

declarat recurs împotriva deciziei din 26 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți,

2

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu

menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat că la moment dispune de domiciliu spațios,

amenajat cu cele necesare pentru creșterea și educarea copiilor, are surse financiare

suficiente pentru a oferi copiilor un trai decent, copiii sunt foarte atașați de ea și

datorită acestui fapt, a considerat că este în interesul lor de a locui în continuare

împreună în Republica Moldova.

A remarcat că în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel din

26 noiembrie 2020, dânsa nu a avut posibilitate de a se prezenta la ședință și a se

expune privitor la circumstanțele invocate în cerere, deoarece s-a aflat în izolare

peste hotarele țării, în legătură cu pandemia.

A menționat că a avut toată siguranța și încrederea că instanța de apel va ține

cont de toate motivele obiective care au stat la baza solicitării de schimbare a

domiciliului copiilor minori cu dânsa, însă, care au fost ignorate.

Instanța de apel, fără a intra în esența cauzei, arbitrar a apreciat probele care

au stat la baza emiterii hotărârii primei instanțe.

La 3 februarie 2021, în adresa lui Dorel Găvaze a fost expediată copia cererii

de recurs depusă de Liliana Găvaze, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele

dosarului (f. d. 166), fiind recepționată la 9 februarie 2021, ceea ce se atestă prin

avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 167).

Până la data stabilită pentru examinarea recursului, în adresa Curții Supreme

de Justiție nu a parvenit referința prin care intimatul să-și expună poziția față de

temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 25 ianuarie 2021 împotriva deciziei din 26 noiembrie 2020 a Curții de

Apel Bălți în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

admis, cu casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel

și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

3

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

După cum denotă actele cauzei, Liliana Găvaze înaintând acțiunea în judecată

împotriva lui Dorel Găvaze, intervenient accesoriu Direcția Generală Asistență

Socială și Protecție a Familiei Florești, a solicitat schimbarea domiciliului copiilor

minori XXXXX XXXXX și XXXXX XXXXX, născuți la XXXXX , de la tata Dorel

Găvaze la mama Liliana Găvaze.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a admis acțiunea și a

determinat domiciliul copiilor minori XXXXX XXXXX și XXXXX XXXXX,

născuți la XXXXX , cu mama Liliana Găvaze.

Judecând apelul declarat de către Dorel Găvaze, instanța de apel prin decizia

din 26 noiembrie 2020, l-a admis, a casat hotărârea din 18 octombrie 2019 a

Judecătoriei Soroca sediul Florești și a emis o hotărâre nouă, prin care a respins

acțiunea.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la

caz și criticile aduse în recurs, instanța de recurs constată că soluția a fost dată de

către instanța de apel fără elucidarea pe deplin a circumstanțele cauzei și fără

determinarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine

lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele invocate.

În susținerea acestei concluzii se vor reține prevederile art. 373 alin. (1) și

(2) CPC, potrivit cărora instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale

referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea

ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În

limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice

stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care

au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele

prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

La caz, se constată că instanța de apel, a reținut în linii generale ca temei de

respingere a acțiunii, faptul că soluția dată prin hotărârea din 1 aprilie 2016 a

Judecătoriei Florești, de stabilire a domiciliului copiilor minori XXXXX XXXXX

și XXXXX XXXXX cu tatăl Dorel Găvaze, este oportună și la situația de fapt din

prezenta cauză.

În același timp, se atestă că ajungând la o astfel de concluzie, instanța de apel

a trecut cu vederea susținerile Lilianei Găvaze precum că copiii sunt foarte atașați

de ea și datorită acestui fapt, în interesul suprem al lor consideră oportun schimbarea

locului de trai a copiilor cu ea, pe teritoriul Republicii Moldova.

Drept urmare, instanța de apel a ignorat și prevederile art. 54 Codul familiei,

în redacția Legii nr. 112 din 9 iulie 2020, în vigoare din 14 august 2020, potrivit

cărora copilul are dreptul să-și exprime opinia la soluționarea în familie a

problemelor care îi ating interesele și să fie audiat în cursul dezbaterilor judiciare

sau administrative. De opinia copilului se ține cont în mod obligatoriu, în

conformitate cu vârsta și gradul său de maturitate, dacă aceasta nu contravine

intereselor copilului.

Astfel, în acest scop, copilului i se va da, în special, posibilitatea de a fi

ascultat în orice procedură judiciară sau administrativă care îl privește, fie direct, fie

4

printr-un reprezentant sau un organism competent, în conformitate cu regulile de

procedura din legisțatia națională, care stabilește posibilitatea audierii minorului în

prezența pedagogului, cât și în prezența părinților.

Așadar, prin prisma acestor prevederi legale, în vigoare deja la momentul

examinării prezentei cauze în apel, instanța urma să stabiliească posibilitatea audierii

opiniei copiilor minori XXXXX XXXXX și XXXXX XXXXX asupra problemelor

care le ating interesele, reieșind din vârsta și gradul lor de maturitate.

Acest drept al minorului este consfințit și pe plan internațional, prin prisma

prevederilor art. 12 din Convenția ONU privind drepturile copilului adoptată la 20

noiembrie 1989, la New York, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie

1993 prin care statele părți garantează copilului capabil de discernământ dreptul de

a-și exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl privește, opiniile copilului

urmând să fie luate în considerare ținându-se seama de vârsta sa și de gradul său de

maturitate.

Aceste împrejurări devin inevitabile, mai cu seamă că la actele cauzei lipsește

concluzia autorității tutelare teritoriale cu privire la condițiile de trai ale copiilor

minori XXXXX XXXXX și XXXXX XXXXX, fiind cert că la materialele dosarului

este anexat doar avizul Direcției Generale Asistență Socială și Protecție a Familiei

Florești nr. 1319 din 16 octombrie 2019, prin care se menționează imposibilitatea

autorității tutelare de a se expune asupra condițiilor de trai ale copiilor minori

XXXXX XXXXX și XXXXX XXXXX, deoarece la momentul actual Dorel

Găvaze, împreună cu copiii minori sunt plecați în Federația Rusă.

Or, instanței de judecată îi revine sarcina de a stabili acel interes superior al

copilului, care ar înclina balanța justiției către mamă sau către tată, astfel interesul

superior al copilului fiind singurul criteriu după care instanța se călăuzește pentru a

decide cu privire la exercitarea drepturilor părintești.

Distinct de aceste constatări, se stabilește că soluția instanței de apel nu

conține o argumentare clară din care să rezulte certitudinea adoptării soluției la care

s-a ajuns, având o motivare superficială, fără a fi abordate toate aspectele importante

în speță, respectiv, instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul

judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii

atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege, fapt ce dictează

remiterea cauzei la rejudecare.

În concluzie și în sensul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanța de recurs ține să

menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate

motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant

al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse

examinării.

De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să

nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale

care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și simplu

concluziile uneia dintre părți.

Astfel fiind, se impune admiterea recursului, casarea integrală a deciziei

instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel pentru a se

5

asigura părților o judecare efectivă a cauzei în ordine de apel, ca garanție a legalității

și temeiniciei actului judecătoresc care va fi adoptat.

În rejudecare, instanța de apel, pe lângă cele menționate mai sus, urmează să

supună verificării minuțioase și faptul dacă Liliana Găvaze s-a adresat autorității

tutelare teritoriale, pentru întocmirea unui program de întrevederi cu copiii minori,

conform prevederilor 64 Codul familiei, în situația în care aceasta afirmă că Dorel

Găvaze îi pune impedimente la comunicarea ei cu copiii minori XXXXX XXXXX

și XXXXX XXXXX.

Instanța de recurs, reieșind din cele constatate mai sus, va releva că,

specificarea din prevederile art. 445 alin. (1) lit. c) CPC că trimiterea cauzei spre

rejudecare în instanța de apel poate avea loc doar o singură dată, a fost concepută de

legiuitor ca o dispoziție edictată în favoarea părților, urmărindu-se soluționarea

într-un termen rezonabil a cauzelor.

În speță, însă, aplicarea acestei dispoziții este în defavoarea justițiabilului,

care ar putea produce acestuia daune mult mai mari decât trimiterea spre rejudecare

a cauzei.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Liliana Găvaze.

Se casează decizia din 26 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a Lilianei Găvaze împotriva lui Dorel

Găvaze cu privire la schimbarea domiciliului copiilor minori, cu remiterea cauzei

pentru rejudecare la Curtea de Apel Bălți, de un alt complet de judecători.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Ala Cobăneanu

judecătorul

Judecătorii Mariana Pitic

Anatolie Țurcan

Victor Boico

Elena Cobzac

6