2ra-1750/22 — repararea prejudiciului material si moral cauzat prin actiunile ilicite ale organului de urmărire penală

2ra-1750/22 — repararea prejudiciului material si moral cauzat prin actiunile ilicite ale organului de urmărire penală (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-1750/22

2-21069486-01-2ra-14122022

Prima instanță - (Judecătoria Cahul, sediul central) jud: M. Bușuleac

Instanța de apel - (Curtea de Apel Cahul) jud: G. Vavrin, R. Petrov, I. Dănăilă

ÎNCHEIERE

18 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail

Culicovschi împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient

accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova și Ministerul Finanțelor al

Republicii Moldova, cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat

prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și compensarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 6 octombrie 2022 a Curții de Apel Cahul,

c o n s t a t ă:

La 11 mai 2021, Mihail Culicovschi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerul Justiției, intervenienți accesorii Ministerul Finanțatelor,

Procuratura Generală și Ghindă Ion, prin care a solicitat încasarea din contul

bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul reclamantului

Mihail Culicovschi, a prejudiciului material cauzat prin acțiunea ilicită de tragere la

răspundere penală ale organului de urmărire penală și ale procuraturii, în cuantum

de 3 000 lei, încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului

Justiției, în beneficiul reclamantului Mihail Culicovschi a prejudiciului moral cauzat

prin acțiunea ilicită de tragere la răspundere penală ale organului de urmărire penală

și ale procuraturii, în cuantum de 50 000 lei și compensarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii s-a indicat că la data de 7 iunie 2019 de către organul de

urmărire penală al Inspectoratului de poliție Cahul, a fost pornită urmărirea penală

în temeiul unei bănuieli rezonabile privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art.361 alin.(1) Cod penal.

Prin ordonanța din 27 ianuarie 2021, Culicovschi Mihail a fost recunoscut în

calitate de bănuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(1) Cod penal.

În motivarea ordonanței de recunoaștere în calitate de bănuit s-a indicat că la

data de 7 mai 2019, în R-1 al IP Cahul, a fost înregistrat sub nr.392 procesul-verbal

1

de autosesizare a OS SUP IP Cahul pe faptul că la 6 aprilie 2016, sub nr.027/l a fost

emis certificatul de urbanism pentru proiectare a oficiului cu atelier al SRL

„Reclamdesign Modern”, situat în mun. Cahul, str. M. Frunze 53 V, cu regimul de

S+P, după ce anterior, de către directorul SRL „Reclamdesign Modern” a fost

prezentat al doilea certificat de urbanism pentru proiectare a oficiului cu atelier al

SRL „Reclamdesign Modern” cu regimul de înălțime S+P+2E cu nr.027/l din 6

aprilie 2016.

Prin ordonanța din 4 februarie 2021 emisă de procurorul în Procuratura

raionului Cahul, Andrei Iepure, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală în cauza

penală nr.2019150384 a lui Culicovschi Mihail, bănuit de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.361 alin.(1) Cod penal, din motivul că fapta nu a fost săvârșită de

bănuit.

În motivarea ordonanței menționate, procurorul a indicat faptul că, reieșind din

cumulul de probe prezente la materialele cauzei penale, s-a constatat că nu au fost

acumulate suficiente probe în vederea demonstrării vinovăției bănuitului

Culicovschi Mihail în comiterea infracțiunii incriminate acestuia, motiv pentru care

acesta urmează a fi scos de sub urmărire penală.

La caz, în cadrul urmăririi penale a fost stabilit faptul că prin decizia

Consiliului mun. Cahul din 24 martie 2016 s-a permis SRL „Reclamdesign

Modern” proiectarea și construcția oficiului cu atelier pe terenul privat amplasat în

mun. Cahul, str. M 4 Frunze 53V. În baza deciziei Consiliului, de către primarul

mun. Cahul, Dandiș Nicolae, a fost emis certificatul de urbanism nr.027/1 din 6

aprilie 2016 prin care a fost modificat ca urmare a emiterii Prescripției ITC Sud.

Astfel, Inspecția de Stat în Construcții Sud a emis Prescripția nr.000385 din 18 mai

2016 prin care s-a indicat că construcția în două etape a imobilului cu un singur

certificat de urbanism pentru toate 4 etaje nu este posibilă. Prescripția în cauză a

fost adresată primarului mun. Cahul și administratorului SRL „Reclamdesign

Modern”. Pentru soluționarea corectă a prescripțiilor ITC Sud, Culicovschi Mihail

s-a adresat la Inspecția de Stat în Construcții, care i-a indicat să modifice certificatul

de urbanism, excluzând etapa II + 2 etaje, și să lase doar prima etapă Subsol +

Parter, întrucât ulterior pentru + 2 Etaje, urma să obțină un certificat de urbanism

separat. Cu prescripția ITC Sud, Culicovschi Mihail s-a adresat la Primăria mun.

Cahul, care i-a modificat certificatul de urbanism, excluzând etapa II, adică + 2

Etaje, iar în rest certificatul de urbanism a rămas același. Referitor la acest fapt, a

fost informată Inspecția de Stat în Construcții despre modificarea certificatului de

urbanism, iar aceștia, verificând corectitudinea certificatului de urbanism modificat,

au oferit răspuns către Culicovschi Mihail precum că acesta din urmă poate începe

lucrările de construcție în legătură cu lichidarea neconformităților. Certificatul de

urbanism inițial pentru regimul de înălțime S+P+2E a fost retras de la SRL

„Reclamdesign Modern” concomitent cu modificarea acestuia.

Certificatul de urbanism modificat oferea posibilitatea proiectantului de a

proiecta inițial proiectul de execuție integral pentru formula S+P ca prima etapă, iar

după realizarea acesteia, a fost prevăzut în datele generale a proiectului inițial și în

calculele proiectantului, că a doua etapă a construcției, unde la subsol și parter se

adaugă încă două etaje, proiectantul urma să întocmească un proiect de execuție

distinct, proiect care necesită eliberarea unui nou certificat de urbanism în baza unei

schițe de proiect întocmite de proiectant.

2

Ca temei pentru repararea prejudiciului material cauzat a indicat că pe tot

parcursul procesului penal reclamantul Culicovschi Mihail a fost asistat de către

avocatul Todorov Maxim, fapt confirmat prin mandatul anexat la materialele cauzei

penale, respectiv a suportat cheltuieli de asistență juridică. Avocatul a participat la

audierea reclamantului în calitate de bănuit pe cauza penală respectivă, inclusiv la

alte măsuri procesuale, acordându-i asistența juridică corespunzătoare.

Respectiv cheltuielile de asistență juridică, în baza bonului de plată, constituie

suma de 3 000 lei, cheltuieli care, reclamantul Culicovschi Mihail este îndreptățit de

a solicita încasarea acestora din contul bugetului de stat.

În motivarea cerinței privind repararea prejudiciului moral a indicat că

cuantumul prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire

penală și procuraturii se determină luând în considerare gravitatea infracțiunii de a

cărei săvârșire a fost bănuit reclamantul.

În acest sens, prin ordonanța de recunoaștere în calitate de bănuit,

reclamantului Culicovschi Mihail i s-a imputat săvârșirea infracțiunii prevăzute la

art. 361 alin.(1) Cod Penal și anume: „Confecționarea, deținerea, vânzarea sau

folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de

obligații, confecționarea sau vânzarea imprimatelor, ștampilelor sau a sigiliilor false

ale unor întreprinderi, instituiții, organizații, indiferent de tipul de proprietate și

forma juridică de organizare, se pedepsește cu amendă în mărime până la 650

unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 150 la

200 de ore, sau cu închisoare de până la 2 ani”.

Deci, în funcție de caracterul și gradul prejudiciabil al faptei, deși reclamantul

Culicovschi Mihail a fost bănuit de comiterea unei infracțiuni ușoare, totuși aceasta

constituie o bănuială destul de serioasă, cu un impact puternic negativ atât asupra

imaginii persoanei bănuite, cât și asupra întregii familii a bănuitului.

Un alt criteriu de evaluare a intensității suferințelor morale pricinuite prin

acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale procuraturii este determinat

de rezonanța pe care a avut-o în societate informația despre învinuirea persoanei.

Astfel, a menționat că, la 1 mai 2016, planificând să construiască o clădire

mică cu 4 etaje, a încheiat contractul de antrepriză cu SRL „Lumea Calității” și a

transferat pe etape suma de 851 000 lei pentru ridicarea subsolului și parterului,

urmând să fie conservate coloanele clădirii pentru următoarele etaje, precum și

scara care ducea la viitorul al doilea etaj.

La finalizarea lucrărilor de construcție pentru subsol și parter, în toamna anului

2016 i-au trezit dubii scara construită strâmb, pe care încercând-o cu un topor

neascuțit și-a dat seama că betonul se taie foarte ușor.

Imediat a apelat la laboratorul de încercări a betonului ÎS „Incerom” din

subordinea Ministerului Construcțiilor, care verificând calitatea betonului din

coloanele clădirii și scară au arătat că betonul este de trei ori mai slab decât cel

prevăzut în proiectul de execuție (în loc de calitatea B15 era calitatea B5).

La verificarea calității betonului din coloanele clădirii era prezent și

administratorul SRL „Lumea calității” Ghindă Ion căruia i-au fost aduse la

cunoștință rezultatele încercărilor. Astfel, s-a constatat că Ghindă Ion a economisit

intenționat materialele de construcție ca să câștige mai mulți bani, or anume el era

persoana care cumpăra și repartiza materialele de construcție, angaja muncitorii

firmei sale, și era prezent des la șantierul de construcție. Respectiv, nu este suficient

faptul că lui Culicovschi Mihail i-au fost cauzate imense prejudicii atât de ordin

3

material, or, construcția s-a dovedit a fi de o calitate net inferioară, cât și de ordin

moral prin stări de nervozitate și frustrare, acesta este nevoit să suporte și

consecințele unor plângeri absolut neîntemeiate din partea administratorului SRL

„Lumea Calității” Ghindă Ion, iar organul de urmărire penală și procuratura, în loc

să contribuie la curmarea acestor abuzuri, dimpotrivă, prin înaintarea neîntemeiată

față de Culicovschi Mihail a bănuielii de comiterea infracțiunii prevăzute la art.361

alin.(1) Cod penal, i-a cauzat în plus stare de nervozitate, stres, frustrare și

dezamăgire.

Reține că organul de urmărire penală și procuratura nu a luat în considerare la

înaintarea bănuielii de comiterea infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(1) Cod penal

faptul că prin hotărârea din 9 august 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul central în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Lumea Calității”

împotriva Consiliului și Primăriei mun. Cahul, SRL „Reclamdesign Modern” s-a

respins ca neîntemeiată pretenția privind anularea certificatului de urbanism. Nu a

fost luat în considerare de către organul de urmărire penală și procuratură nici faptul

că la materialele cauzei penale a fost prezentată ordonanța din 29 iunie 2018 emisă

de procurorul în Procuratura anticorupție, oficiul Sud, Anatolie Ciuleacu, care,

examinând acțiunile pretins ilegale ale factorilor de decizie din cadrul Consiliului și

Primăriei Cahul, privind eliberarea certificatului de urbanism în litigiu, a refuzat

pornirea urmăririi penale din motiv că faptele expuse nu întrunesc elementele

infracțiunii.

Menționează că reclamantul Culicovschi Mihail este căsătorit și are la

întreținere doi copii minori iar prin faptul imputării acestuia comiterii infracțiunii

prevăzute la art.361 alin.(1) Cod Penal, atât reclamantului Culicovschi Mihail, cât și

întregii familii, i-au fost cauzate stări neplăcute, stres și nemulțumire, or,

Culicovschi Mihail, pe toată durata urmării penale în privința sa a fost nevoit să se

prezinte la organul de urmărire penală, să prezinte acte, să dea explicații, ignorând

în asemenea mod membrii familiei prin neacordarea atenției cuvenite.

Mai indică că, în momentul în care reclamantului Culicovschi Mihail i s-a

imputat comiterea infracțiunii de confecționare, deținere, vânzare sau folosire de

documente oficiale, imprimate, ștampile sau sigilii false, infracțiune prevăzută la

art.361 alin.(1) Cod penal, acestuia i-a fost prejudiciată enorm imaginea

profesională și reputația, or, faptele ilicite imputate erau legate nemijlocit de

exercitarea atribuțiilor de serviciu în calitate de administrator al SRL

„Reclamdesign Modern”. Lucrul în cauză s-a manifestat prin pierderea încrederii în

legalitatea acțiunilor întreprinse de către Culicovschi Mihail atât de către clienți, cât

și în special de către angajați.

Relevă că o importanță deosebită la evaluarea suferințelor morale pricinuite

prin tragerea ilegală la răspundere penală o are durata urmăririi penale. În acest

sens, urmărirea penală pe cauza penală nr.2019150384 a fost pornită la data de 07

iunie 2019. Ordonanța de recunoaștere în calitate de bănuit a fost emisă la data de

27 ianuarie 2021, iar ordonanța de scoatere de sub urmărire penală a reclamantului

Culicovschi Mihail a fost emisă la data de 04 februarie 2021. Astfel, deși urmărire

penală pe cauza penală respectivă a durat aproximativ 8 luni de zile, menționează că

pe toată perioada respectivă, reclamantul Culicovschi Mihail a trăit stări de

nervozitate, umilință, disconfort enorm, or, acționând licit și cu bună-credință,

acestuia i s-a imputat neîntemeiat comiterea infracțiunii prevăzute la art.361 alin.(1)

Cod penal. Reclamantul Culicovschi Mihail, în calitate de bănuit, a fost nevoit să

4

participe la numeroase acțiuni procesuale, să dea explicații, să prezinte acte, fiind

pus, de fiecare dată, în situații neplăcute, or, acesta era ferm de legalitatea acțiunilor

sale, ba mai mult, în momentul contractării cu SRL „Lumea Calității”

administratorul acesteia Ghindă Ion, s-a bazat pe buna-credință și executarea

corespunzătoare și în termen a obligațiilor asumate de către cealaltă parte.

Consideră că este cert faptul că la emiterea ordonanței de recunoaștere în

calitate de bănuit, organul de urmărire penală și Procuratura au manifestat neglijență

și nu au dat dovadă de prudența necesară, nefiind examinate toate aspectele enunțate

mai sus, or, anume de sarcina acestor autorități ține examinarea minuțioasă și

determinarea tuturor circumstanțelor cauzei, înainte de a imputa persoanei

comiterea unei infracțiuni.

Reține că unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului

moral este criteriul echității, care exprimă că indemnizația trebuie să prezinte o justă

și integrală despăgubire. Reieșind din cele relatate anterior, gravitatea suferințelor

morale, disconfortul psiho-emoțional, starea de stres, nervozitate cauzate

reclamantului Culicovschi Mihail prin acțiunea ilicită de recunoaștere în calitate de

bănuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 361 alin.(1) Cod penal, consideră

că suma de 50 000 lei va fi una echitabilă și îndeajuns în vederea atenuării

suferințelor morale pricinuite.

Prin hotărârea din 1 noiembrie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul central, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Culicovschi

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu

Procuratura Generală a Republicii Moldova și Ministerul Finanțelor al Republicii

Moldova, cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile

ilicite ale organului de urmărire penală și compensarea cheltuielilor de judecată.

S-a încasat de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în

beneficiul lui Culicovschi Mihail, suma de 15 000 lei cu titlu de compensare a

prejudiciului moral și 5 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, iar în total

suma de 20 000 lei.

La 2 noiembrie 2021, Ministerul Justiției a declarat împotriva hotărârii din 1

noiembrie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul central, solicitând casarea acesteia și

emiterea unei hotărâri de noi, prin care acțiunea să fie respinsă.

La 3 noiembrie 2021, intervenientul accesoriu Procuratura Generală a declarat

apel împotriva hotărârii, solicitând casarea integrală a acesteia, cu emiterea unei

hotărâri noi de respingere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 6 octombrie 2022 a Curții de Apel Cahul, s-au respins

apelurile declarate de Ministerul Justiției și Procuratura Generală și s-a menținut

hotărârea din 1 noiembrie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul central.

În motivare, Colegiul instanței de apel a constatat că prin acțiunile

neîntemeiate și abuzive ale organului de urmărire penală și ale procuraturii,

reclamantul Culicovschi Mihail a fost ilegal recunoscut bănuit în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(1) Cod penal. Prin ordonanța procurorului din

4 februarie 2021, Culicovschi Mihail a fost scos de sub urmărire penală din motiv

că fapta nu a fost săvârșită de bănuit. Iar, prin prisma prevederilor art.art.284, 285,

275, alin. (1)-(3) din Codul de procedură penală, instanța de apel a constat că

scoaterea reclamantului Culicovschi Mihail de sub urmărire penală în baza art. 275,

alin. (3) din Codul de procedură penală, este temei de reabilitare în drepturi a

persoanei supuse urmăririi penale.

5

În contextul circumstanțelor enunțate, Colegiul a reținut că prin ordonanța

procurorului de scoatere de sub urmărire penală, care este irevocabilă, se atestă

faptul că punerea reclamantului Culicovschi Mihail sub acuzație penală în baza art.

361 alin. (1) Cod penal, a fost ilegală, având în vedere că fapta nu a fost săvârșită de

bănuit.

Din acest motiv, instanța de apel a conchis că acțiunea este întemeiată.

Colegiul instanței de apel a menționat că consideră corectă concluzia instanței de

fond că prin înaintarea bănuirii, lui Culicovschi Mihail i s-a adus atingere dreptului

și libertăților fundamentale ale omului, inclusiv dreptului la viață sa privată, pe care

le-a suportat în urma acțiunilor organului de urmărire penală, ale procuraturii.

Totodată, instanța de apel a remarcat că suma de 50 000 lei solicitată de

reclamant cu titlu de prejudiciu moral prin prisma Legii nr.1545 din 25 februarie

1998 este excesivă. Iar, având în vedere principiile compensării echitabile și

rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale cauzate, starea de stres și

frustrare cauzate reclamantului, instanța de apel a apreciat că suma de 15 000 lei

poate fi considerată ca o compensare ce ar aduce la o satisfacție echitabilă.

La 30 noiembrie 2022, Ministerului Justiției a declarat recurs împotriva

deciziei din 6 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei

decizii noi, prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă ca neîntemeiată.

În motivarea recursului, a invocat că decizia este neîntemeiată și pasibilă de a

fi casată în baza temeiurilor de recurs prevăzute de art. 432 alin. (1), (2) lit. c) și (4)

din Codul de procedură civilă.

A susținut că la emiterea soluțiilor judecătorești, instanțele de judecată ierarhic

inferioare nu au aplicat în mod just normele Legii nr. 1545, nu au evitat

subiectivismul inerent evaluării circumstanțelor cauzei, realizând o interpretare

eronată a prevederilor legale în vigoare.

Aplicarea eronată de către instanța de judecată a normelor de drept material

denotă un efect nociv nu doar pentru societate, dar și pentru cadrul legal, din motiv

că se creează un precedent care cu trecerea timpului este tot mai greu de remediat

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Materialele cauzei atestă că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost

expediată Ministerului Justiției la 29 noiembrie 2022, prin intermediul poștei

terestre, iar cererea de recurs a fost depusă la 30 noiembrie, în termen.

În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Copia cererii de recurs a fost expediată intimaților la 15 decembrie 2022. Însă,

până la data examinării admisibilității recursului, intimații nu au depus referințe.

6

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind

admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate

în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură

civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se

invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau în

cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de

acces la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza

Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea

Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141,

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

7

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursul declarat de

Ministerul Justiției, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

8