2ra-1690/22 — desfacerea casatoriei

Dosarul nr. 2ra-1690/2022

2-20122935-01-2ra-01122022

Prima instanță: Judecătoria Ungheni (V. Stratulat)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (L. Pruteanu, I. Țurcan, Iu. Cotruță)

Î N C H E I E R E

11 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ursu Nicolae, reprezentat

de avocatul Buruiană Ion,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ursu Iulia

împotriva lui Ursu Nicolae privind desfacerea căsătoriei,

împotriva deciziei din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 01 octombrie 2020, Ursu Iulia, reprezentată de avocatul Andrian Condurari, a

depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ursu Nicolae cu privire la

desfacerea căsătoriei și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că a încheiat căsătoria cu Ursu

Nicolae la data de 26 mai 2001, înregistrată la Primăria s. Cobusca Nouă, r-nul

Anenii Noi.

A menționat că viața în comun cu pârâtul a eșuat din motivul divergențelor

apărute în familie de mai mulți ani nu s-au mai găsit soluții de împăcare. Mult timp

nu mai locuiesc împreună, restabilirea și păstrarea familiei fiind imposibilă.

A mai invocat că, desfacerea căsătoriei pe cale extrajudiciară este imposibilă din

motivul refuzului soțului de a se prezenta la oficiul stării civile sau la notar. Astfel,

fiind prezente circumstanțele prevăzute la art. 37 alin. (1) și (2) din Codul familiei, s-

a adresat cu cerere în instanța de judecată.

Prin hotărârea din 03 martie 2021 a Judecătoriei Ungheni, a fost admisă integral

cererea de chemare în judecată.

S-a desfăcut căsătoria încheiată între Ursu Nicolae și Ursu (până la căsătoriei

Cernei) Iulia, înregistrată în registrul actelor de stare civilă la data de 26 mai 2001 cu

nr. 4 la Primăria comunei Cobusca Nouă, r-nul Anenii Noi.

S-a încasat din contul lui Ursu Nicolae în beneficiul reclamantei Ursu (până la

căsătoriei Cernei) Iulia, cheltuielile de judecată sub forma taxei de stat în sumă de 40

de lei, cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 3 000 de lei și cheltuielile

pentru citarea publică a pârâtului în sumă de 240 de lei, în total suma de 3280 lei.

La 05 august 2021, Ursu Nicolae a declarant apel solicitând casarea hotărârii

instanței de fond și repunerea în termen pentru declararea apelului, invocând

necitarea legală, pe motiv că nu se afla în țară.

1

Prin încheierea din 04 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis

cererea lui Ursu Nicolae privind repunerea în termen.

S-a repus în termen apelul împotriva hotărârii din 03 martie 2021 a Judecătoriei

Ungheni.

Prin decizia din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Ursu Nicolae, fiind menținute încheierile din 09 octombrie

2020 și 16 iulie 2021, și hotărârea din 03 martie 2021 a Judecătoriei Ungheni.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că instanța de fond a ținut cont

de specificul relațiilor personale nepatrimoniale ce reiese din căsătorie, principiile de

care sunt reglementate relațiile de familie și anume sprijin reciproc moral și material,

fidelitate conjugală or, nu s-a atestat posibilitatea de soluționare pe cale amiabilă a

tuturor problemelor vieții familiale și de a menține în continuare căsătoria între părți.

Copiii comuni ale părților, au atins deja majoratul nefiindu-le încălcate careva

drepturi.

A menționat instanța de apel că, prin încheierea din 09 octombrie 2020 s-a

acceptat în procedura de mediere cererea de chemare în judecată înaintată de către

avocatul Condurari Andrian în interesele Iuliei Ursu împotriva lui Ursu Nicolae

privind desfacerea căsătoriei. S-a stabilit pentru părțile în proces data ședinței de

soluționare amiabilă a litigiului pentru data de 25 noiembrie 2020, ora 09:00. Potrivit

notei informative din 25 noiembrie 2020 s-a constatat că ședința de judecată nu a avut

loc din motiv că judecătorul se afla în concediu medical. Ulterior, potrivit procesului-

verbal din 21 decembrie 2020 a fost examinată cererea de refuz la mediere judiciară

depusă de avocatul Condurari Andrian, iar prin încheierea protocolară s-a admis

refuzul la mediere judiciară și s-a încetat procedura de mediere. Astfel, judecătorul a

respectat normele de procedură și nu există temei de casare a încheierii din 09

octombrie 2020 a Judecătoriei Ungheni.

A mai invocat Curtea de Apel Chișinău că pârâtul, nu a solicitat în termen de 30

zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, întocmirea hotărârii integrale, termenul

nominalizat fiind de decădere, nici nu a depus cerere de apel, astfel Judecătoria

Ungheni, întemeiat a respins cererea depusă de Ursu Nicolae privind redactarea

hotărârii integrale, deoarece termenul de emitere a hotărârii integrale a expirat la 03

aprilie 2021, iar pârâtul nu a solicitat repunerea în termenul respectiv.

A concluzionat instanța de apel că argumente sau probe noi care au importanță

pentru soluționarea cauzei, la declararea cererii de apel nu au fost prezentate, astfel

constată că instanța de fond corect a ajuns la concluzia de admitere integrală a

acțiunii depuse de Ursu Iulia împotriva lui Ursu Nicolae privind desfacerea

căsătoriei.

La 21 noiembrie 2022, Ursu Nicolae, reprezentat de avocatul Buruiană Ion, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel din 20 septembrie 2022.

În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel a aplicat eronat normele

dreptului material și procedural, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către

participanții la proces, iar concluziile instanței de apel fiind în contradicție cu

circumstanțele cauzei.

A mai relatat recurentul că, nu a fost înștiințat despre data și locul examinării

cauzei și nu au fost respectate principiile de bază a procedurii civile și anume

principiul contradictorialității și dreptul la apărare.

A mai invocat că instanța de apel nu a motivat refuzul de a admite probe noi

2

prezentate de către Ursu Nicolae, astfel încălcând esențial normele dreptului

procedural.

La 01 decembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

participanților copia cererii de recurs depusă de Ursu Nicolae, reprezentat de avocatul

Buruiană Ion, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.141).

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează

că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 20 septembrie 2022,

decizia motivată a fost expediată participanților la proces la data de 17 octombrie

2022, însă date despre recepționarea acesteia lipsesc (f.d. 133).

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Astfel, instanța de recurs constată că Ursu Nicolae, reprezentat de avocatul

Buruiană Ion, s-a conformat prevederilor legale, declarând recurs la 21 noiembrie

2022, împotriva deciziei instanței de apel, în termenul stabilit de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

3

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei

(MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1

(a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Ursu Nicolae,

reprezentat de avocatul Buruiană Ion, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este

inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Ursu Nicolae, reprezentat de

avocatul Buruiană Ion.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

4