2ra-1491/22 — cu privire la incasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la incasarea datoriei
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursulu
2ra-1491/22 — cu privire la incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 2ra-1491/22
2-19101720-01-2ra-12102022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – D. Tricolici
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Cotorobai, I. Cotruță, A. Malîi
ÎNCHEIERE
11 ianuarie 2023 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Natalia Galcovscaia
și Struțu Leonid, reprezentați de avocatul Vladimir Kovali,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către
Banca Comercială „Victoriabank” Societate pe Acțiuni împotriva lui Leonid Struțu
și Elenei Lozovan, intervenient accesoriu Natalia Galcovscaia cu privire la încasarea
în mod solidar a datoriei,
împotriva deciziei din 30 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a
respins apelul declarat de către Natalia Galcovscaia și Struțu Leonid și s-a menținut
hotărârea din 10 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
constată:
La 24 februarie 2016 BC „Victoriabank” SA a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Leonid Struțu și Elenei Lozovan, prin care a solicitat încasarea
datoriei și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că în baza contractului de credit
nr. 121R din 08 aprilie 2008 BC „Victoriabank” SA a acordat Elenei Lozovan un
credit în sumă de 500 000 lei scadent la data de 08 aprilie 2020.
În vederea asigurării rambursării creditului acordat, a dobânzilor și a altor plăți
aferente Elena Lozovan, în calitate de debitor ipotecar, conform contractului de
ipotecă nr. 1-3981 din 08 aprilie 2008, a grevat cu ipotecă bunul imobil ce constă
din încăpere cu destinație locativă, cu suprafața de 38,2 m.p., cu nr. cadastral XXXX,
situat în mun. Chișinău, str. XXXX. Bunul imobil ipotecat a fost evaluat de către
părți la suma de 520 000 lei.
Reclamanta a specificat că bunul imobil menționat a fost înstrăinat de către
Elena Lozovan lui Leonid Struțu și Nataliei Galcovscaia în baza contractului de
vânzare-cumpărare nr. 1-14454 din 25 decembrie 2008, cu acordul băncii la
1
înstrăinare și menținerea gajului, fapt confirmat prin scrisoarea nr. 1878 din 24
decembrie 2008. Prin urmare, Leonid Struțu și Natalia Galcovscaia au preluat
calitatea de debitori ipotecari pe contractul de ipotecă menționat.
Din motiv că Elena Lozovan nu și-a onorat angajamentele asumate conform
contractului de credit nr. 121R din 08 aprilie 2008, manifestată prin încălcarea
condițiilor de rambursare a creditului conform graficului stabilit, cât și a dobânzii
aferente, reclamanta a inițiat procedura de executare silită a obligațiilor, urmărind
bunul grevat cu ipotecă.
În baza ordonanței judecătorești nr. 2p/o-422/11 din 15 iunie 2011
Judecătoriei sect. Rîșcani, mun. Chișinău s-au admis integral pretențiile băncii și s-
a dispus transmiterea silită de la debitorii ipotecari Leonid Struțu și Natalia
Galcovscaia în posesia BC „Victoriabank” SA bunul ipotecat pentru vânzare, în
scopul acoperirii datoriilor apărute în baza contractului de credit nr. 121R din 08
aprilie 2008.
La 24 octombrie 2012, în procesul de executare silită, bunul imobil a fost
transmis în posesia băncii în baza procesului-verbal de transmitere în posesie și
evacuare nr. 060-783/11 din 24 ianuarie 2012.
În condițiile art. 34 din Legea cu privire la ipotecă nr. 142-XVI din 26 iunie
2008 și art. 491 din Codul civil, bunul preluat în posesia băncii a fost comercializat
de reclamantă, fapt confirmat prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare nr.
13158 din 30 octombrie 2015, la prețul de 24 500 euro.
Astfel, la 04 noiembrie 2015 BC „Victoriabank” SA a somat pe Leonid Struțu
și Elena Lozovan despre comercializarea bunului gajat prin notificarea nr. 1740 din
04 noiembrie 2015.
Reclamanta a enunțat că suma obținută din vânzarea bunului nu a fost
suficientă în vederea acoperirii creanței și a cheltuielilor aferente suportate de bancă,
iar conform art. 493 alin. (5) din Codul civil conservă o creanță neprivilegiată pentru
diferența datorată de debitorul său. În temeiul cap. XII art. 12.3 al contractului de
credit nr. 121R din 08 aprilie 2008 creanța urmează a fi executată din alte active ale
pârâților.
Prin probe concludente a demonstrat executarea obligațiilor sale contractuale
manifestate prin acordarea creditului nr. 121R din 08 aprilie 2008, cât și neonorarea
de către Elena Lozovan a obligațiilor de achitare a sumelor aferente împrumutului.
Astfel, contractul de credit încheiat de părți generează obligații reciproce corelative
în corespundere cu care reclamanta s-a obligat să acorde credit în sumă de 500 000
lei în baza contractului de credit nr. 121R din 08 aprilie 2008, iar Elena Lozovan s-
a obligat să ramburseze suma creditului obținut și dobânzile aferente în modul
prevăzute de cap. VII conform contractului de credit nr. 121R din 08 aprilie 2008.
Totodată, dobânda prevăzută în conformitate cu art. 7.5 al contractului de credit nr.
121R din 08 aprilie 2008 va fi calculată începând cu data eliberării mijloacelor
bănești debitorului până la achitarea deplină a sumei asupra căreia se calculează
dobânda.
Conform prevederilor cap. X pct. 10.1 al contractului de credit pentru
neachitarea la scadență a plăților pe dobânda calculată potrivit contractului, debitorul
va plăti băncii o penalitate în mărime de 0,1 % pentru fiecare zi de întârziere, care
se va aplica la suma dobânzii neachitate.
2
În baza contractului de fidejusiune nr. 121R-A din 24 decembrie 2008 Leonid
Struțu s-a obligat să răspundă solidar cu Elena Lozovan pentru onorarea obligațiilor
stipulate în contractul de credit nr. 121R din 08 aprilie 2008, suma maximă a
obligațiilor pentru care fidejusorul răspunde solidar cu debitorul constituie 536 962
lei. Astfel, la data de 16 februarie 2016 a fost înregistrată datoria pârâților față de
reclamantă în sumă de 482 020,40 lei, compusă din dobânda neachitată în mărime
de 464 082,91 lei, penalitatea în mărime de 8383,75 lei și comision administrativ în
mărime de 9553,74 lei.
Reclamanta BC „Victoriabank” SA a solicitat încasarea în mod solidar de la
Leonid Struțu și Elena Lozovan a datoriei în mărime de 482 020,40 lei, formată din
dobânda neachitată în mărime de 464 082,91 lei, penalitate în mărime de 8383,75
lei, comision în sumă de 9553,74 lei, precum și cheltuielile de judecată constituite
din taxa de stat în mărime de 14 461 lei și cheltuielile de judecare a cauzei în sumă
de 592,60 lei.
Prin hotărârea din 06 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a
admis integral cererea de chemare în judecată depusă de către BC „Victoriabank”
SA.
S-a încasat în mod solidar de la Elena Lozovan și Leonid Struțu în folosul BC
„Victoriabank” SA suma datoriei în baza contractului de credit nr. 121R din 08
aprilie 2008 și contractului de fidejusiune nr. 121R-A din 24 decembrie 2008 în
mărime de 482 020 lei formată din dobânda neachitată în mărime de 464 082,91 lei,
penalități în mărime de 8383,75 lei, comision în sumă de 9553,74 lei și taxa de stat
în mărime de 14 461 lei. (f.d. 176, 182-186, vol. I)
Prin decizia din 26 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul
declarat de către Leonid Struțu, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali.
S-a casat hotărârea din 06 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către BC
„Victoriabank” SA împotriva lui Leonid Struțu și Elena Lozovan cu privire la
încasarea datoriei și cheltuielile de judecată, cu restituirea cauzei pentru rejudecare
în Judecătoria Chișinău în alt complet de judecată. (f.d. 239, 240-246, vol. I)
Prin încheierea din 14 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
s-a atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Natalia Galcovscaia. (f.d. 14,
vol. II)
Prin hotărârea din 10 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-
a admis cererea de chemare în judecată depusă de către BC „Victoriabank” SA.
S-a încasat în mod solidar de la Leonid Struțu și Elena Lozovan în beneficiul
BC „Victoriabank” SA datoria în mărime de 482 020,40 lei formată din dobânda
neachitată în mărime de 464 082,91 lei, penalitate în mărime de 8383,75 lei,
comision în sumă de 9553,74 lei, precum și cheltuielile de judecată constituite din
taxa de stat în sumă de 14 461 lei și cheltuieli de judecare a cauzei în sumă de 592,60
lei. (f.d. 97, 100-107, vol. II)
Leonid Struțu și Natalia Calcovscaia, reprezentați de avocatul Vladimir
Kovali, în termen, au depus cerere de apel împotriva hotărârii din 10 februarie 2021
a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
3
Prin decizia din 30 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul și
s-a menținut hotărârea din 10 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
(f.d. 193, 194-204, vol. II)
În susținerea concluzie sale instanța de apel a reținut că Elena Lozovan nu a
executat integral obligațiile pecuniare față de BC ,,Victoriabank” SA în temeiul
contractului nr. 121R din 08 aprilie 2008 și nu a rambursat ratele de împrumut
prevăzute în graficul de rambursare în termenul stabilit în contract, admițând
restanță la plata creditului, dobânzii aferente și comisionului, iar ulterior, faptul
comercializării bunului imobil la preț de 24 500 euro nu a fost suficientă pentru
acoperirea creanței și a cheltuielilor suportate.
Reieșind din faptele și prevederile contractului încheiat de părți, instanța de
apel constată că obligațiilor pecuniare li se aplică dobânzi. Prin urmare, la caz, este
întemeiată pretenția BC ,,Victoriabank” SA privind încasarea dobânzii de
464 082,91 lei, care se află într-o rata rezonabilă cu dobânda instituită în condițiile
legii.
De asemenea, instanța de apel a considerat justă concluzia instanței de fond
privind temeinicia pretenției înaintate de BC ,,Victoriabank” SA cu privire la plata
comisionului de administrare în baza prevederilor art. 1238 din Codul civil și pct.
3.2.4. din contractului de credit nr. 121R din 08 aprilie 2008 ce urmează a fi încasată
în mod solidar de la Leonid Struțu și Elena Lozovan în mărime de 9553,74 lei.
În partea ce ține de pretențiile BC ,,Victoriabank” SA privind încasarea sumei
cu titlu de penalitate, instanțele ierarhic inferioare în argumentarea temeiniciei
pretenției băncii au reținut prevederile art. 624 alin. (1), art. 1243 alin. (1) din Codul
civil și pct. 10.1 din contractul de credit nr. 121R din 08 aprilie 2008.
La data de 28 septembrie 2022 Natalia Galcovscaia și Leonid Struțu,
reprezentați de avocatul Vladimir Kovali, au declarat recursuri, solicitând admiterea
recursului, casarea deciziei din 30 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu
restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. (f.d.
2-7, 9-13, vol. III)
În motivarea recursului reprezentantul recurenților a invocat că cauza a fost
examinată în absența unui participant la proces, și anume, Elena Lozovan, căreia nu
i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată, iar instanțele de judecată au
luat în considerație informația Poliției de Frontiere de trecere a hotarelor, fiind
ignorată solicitarea de a stabili domiciliul Elenei Lozovan, nefiind cunoscut dacă
este în viață sau succesorii ei.
Recurenții au mai menționat că instanțele ierarhic inferioare au ignorat
hotărârea din 26 iunie 2014 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, menținută prin
decizia din 06 noiembrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins
acțiunea depusă de către BC „Victoriabank” SA împotriva lui Struțu Leonid și Elena
Lozovan cu privire la încasarea datoriei în mărime de 207 019,33 lei, care rezultă
din contractul de credit nr. 121R din 08 aprilie 2008.
În conformitate cu articolul 433 lit. a), b), c) și d) din Codul de procedură
civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu
recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă
aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen.
4
Completul constată că, în speță, cererea de recurs este îndreptată împotriva
deciziei din 30 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de acte
specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă. De asemenea,
aceasta este depusa de către Leonid Struțu și Natalia Galcovscaia, care au calitatea
procesuală de pârât și intervenient accesoriu și sunt îndreptățiți să o conteste, nefiind
depusă repetat.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 30 iunie
2022.
Materialele cauzei atestă că decizia motivată a fost expediată în adresa
avocatului Vladimir Kovali, care reprezintă interesele lui Leonid Struțu și Nataliei
Galcovscaia, prin poștă electronică la data de 13 septembrie 2022. (f.d. 205)
Recursurile, declarate la 28 septembrie 2022 de către Natalia Galcovscaia și
Leonid Struțu, reprezentați de avocatul Vladimir Kovali, sunt în termen.
La data de 12 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a notificat
participanților copia recursului motivat, explicându-le dreptul de a depune referință
asupra criticilor formulate în recurs.
La 03 noiembrie 2022 BC „Victoriabank” SA a depus referință, invocând că
cererea de recurs este inadmisibilă, solicitând respingerea ca fiind neîntemeiată.
Examinând admisibilitatea recursurilor, fără prezența participanților la proces,
în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că cererile de recurs formulate de către Natalia
Galcovscaia și Leonid Struțu, reprezentați de avocatul Vladimir Kovali, sunt
inadmisibile, pentru motivele ce succed.
Verificând motivele de casare, invocate în recursuri, completul Colegiului
atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și
(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu
soluția pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform
Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului,
dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2),
(3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă
părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
5
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursurile
declarate de către Natalia Galcovscaia și Leonid Struțu, reprezentați de avocatul
Vladimir Kovali, asemenea aspecte nu se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează că recursurile în cauză conțin
obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de
apel, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurenți nu pot
constitui temei de admisibilitate a recursurilor, deoarece nu denotă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept
procesual, așa cum formal invocă Natalia Galcovscaia și Leonid Struțu, reprezentați
de avocatul Vladimir Kovali și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursurile declarate de către Natalia Galcovscaia și Leonid Struțu,
reprezentați de avocatul Vladimir Kovali, ca fiind inadmisibile.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,
alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către Natalia Galcovscaia
și Leonid Struțu, reprezentați de avocatul Vladimir Kovali, împotriva deciziei din
30 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
6