2rac-195/22 — repararea prejudiciului material

2rac-195/22 — repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2rac-195/22

2-19071471-01-2rac-24082022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. I. Țonov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru)

ÎNCHEIERE

28 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Societatea pe

Acțiuni „METATRON”, reprezentată de avocatul Isai Chibac,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni

„METATRON” împotriva Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale cu

privire la repararea prejudiciului material,

împotriva deciziei din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale și a fost

casată hotărârea din 07 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La 25 iunie 2018, Societatea pe Acțiuni „METATRON” a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale cu privire la

dispunerea nimicirii inofensive a medicamentelor a căror termen de valabilitate a

expirat, obligarea de a distruge medicamentele din contul cheltuielilor proprii și

repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, produsele medicamentoase cu

denumirea „Sulfat de magneziu”, soluție injectabilă doza 25%, unitatea volumului 5 ml,

seria 120606, „Sulfat de magneziu”, soluție injectabilă, doza 25%, unitatea volumului

10 ml, seria 120607 și „Vitamina B6”, soluție injectabilă, 50 mg/ml, 1 ml N10, seria

120610, care fac obiectul litigiului în cauză, sunt importate în Republica Moldova de

către SA „METATRON” în luna septembrie 2012, potrivit autorizației de import nr.

1767/12-AM din 22 august 2012, eliberată de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor

Medicale.

A menționat că, conform certificatelor de analiză emise de producător termenul de

1

valabilitate al medicamentelor a fost până în luna iulie 2015.

Reclamanta a susținut că, potrivit buletinelor de analiză nr. 28728, 28729, 28732

din 13 decembrie 2012, medicamentele menționate nu au fost admise spre realizare pe

piața farmaceutică, deoarece șeful Laboratorului controlului calității a emis concluziile,

că Eșantionul „Suflat de magneziu, soluție injectabilă, doza 25%. unitatea volumului 5

ml, seria 120606”, Eșantionul „Suflat de magneziu, soluție injectabilă, doza 25%.

unitate volumul 10 ml, seria 120607”, Eșantionul „Vitamina B6”, soluție injectabilă,

doza 50 mg/ml, 1 ml nr. 10, seria 120610, nu corespund DAN Specificația

producătorului conform indicilor Ambalare. În acest sens, în cadrul controlului calității

medicamentelor au fost depistate fiole fisurate sau stricate cu urme de substanță

cristalizată.

A precizat că, medicamentele „Sulfat de magneziu”, soluție injectabilă, doza 25%,

unitatea volumului 5 ml, seria 120606 în mărime de 142 250 fiole și Sulfat de

magneziu, soluție injectabilă, doza 25%, unitatea volumului 10 ml, seria 120607 în

număr de 93 129 fiole rămase intacte au fost înlăturate din stoc potrivit Raportului de

expertiză nr. 0328792 din 05 decembrie 2012.

Reclamanta a afirmat că, buletinele de analiză menționate au fost contestate în

ordinea contenciosului administrative și prin hotărârea din 03 aprilie 2013 a Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău în cauza civilă nr. 3CA-758/2013, acestea au fost anulate.

Totodată instanța judecătorească a obligat Agenția Medicamentului și Dispozitivelor

Medicale să elibereze certificatele de calitate la medicamente.

A comunicat că, prin decizia din 16 iulie 2013 a Curții de Apel Chișinău în cauza

civilă nr. 3a-292/2013 a fost respinsă cererea de apel depusă de Agenția

Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, iar prin încheierea din 05 februarie 2014 a

Curții Supreme de Justiție în cauza civilă nr. 3ra-124/12 recursul Agenției

Medicamentului și Dispozitivelor Medicale a fost recunoscut inadmisibil. La fel, cererea

de revizuire a fost respinsă prin încheierea nr. 3rh-72/14.

Reclamanta a notat că, hotărârea primei instanțe a devenit executorie, iar prin

cererile nr. 131/13 august 2013 și 24/07 februarie 2014 a solicitat eliberarea

certificatelor de calitate, dar Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale a

refuzat să execute hotărârea judecătorească și nu a eliberat certificatele de calitate.

A relatat că, drept urmare medicamentele „Sulfat de magneziu”, soluție injectabilă

doza 25%, unitatea volumului 5 ml, seria 120606, „Sulfat de magneziu”, soluție

injectabilă, doza 25%, unitatea volumului 10 ml, seria 120607 și „Vitamina B6”, soluție

injectabilă, 50 mg/ml, 1 ml N10, seria 120610 nu au putut fi realizate Instituției

Medicale de Sănătate Publică în termenul de valabilitate a acestora.

Reclamanta a invocat că, în consecința neexecutării hotărârii judecătorești și a

refuzului de a libera certificatele de calitate, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor

Medicale i-a cauzat un prejudiciu în mărime de 25 355,71 dolari SUA și 6 553,24 lei.

A mai indicat că, prin cererea prealabilă nr. 15 din 07 mai 2018 a solicitat ca pârâta

să distrugă medicamentele pe cheltuiala proprie și să repare prejudiciul cauzat, dar

răspunsul nr. A07.PS-01.Rg02-2074 din 04 iunie 2018 a fost respinsă.

Consideră că, refuzul pârâtei este neîntemeiat și la caz, vina acesteia rezultă din

faptul neeliberării certificatelor de calitate la medicamentele „Sulfat de magneziu”,

soluție injectabilă doza 25%, unitatea volumului 5 ml, seria 120606, „Sulfat de

2

magneziu”, soluție injectabilă, doza 25%, unitatea volumului 10 ml, seria 120607 și

„Vitamina B6”, soluție injectabilă, 50 mg/ml, 1 ml N10, seria 120610 și neexecutarea

hotărârii judecătorești.

A solicitat reclamanta dispunerea inofensivă a medicamentelor „Sulfat de

magneziu”, soluție injectabilă, doza 25%, unitatea volumului 5ml, seria 120606 în

număr de 142 250 fiole, „Sulfat de magneziu”, soluție injectabilă, doza 25%, unitatea

volumului 10ml, seria 120607 în număr de 93 129 fiole și „Vitamina B6”, soluție

injectabilă 50 mg/ml, 1 ml N10, seria 120610, a căror termene de valabilitate a expirat și

obligarea Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale de a distruge

medicamentele menționate din contul cheltuielilor proprii, încasarea din contul Agenției

Medicamentului și Dispozitivelor Medicale în beneficiul SA „METATRON” a sumei de

25 355,74 dolari SUA și sumei de 6 553,24 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat.

Prin încheierea protocolară din 10 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, s-au separat pretențiile înaintate de SA „METATRON” împotriva Agenției

Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, iar capătul de cerere cu privire la repararea

prejudiciului material a fost separat într-un proces aparte.

Prin încheierea din 04 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

acceptat cererea de chemare în judecată depusă de SA „METATRON” împotriva

Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale cu privire la repararea

prejudiciului material cauzat, spre examinare în procedură contencioasă.

Prin hotărârea din 07 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea s-a admis. S-a încasat din contul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor

Medicale în beneficiul SA „METATRON” suma de 25 355,71 dolari SUA sau

echivalentul în lei la data executării hotărârii judecătorești și suma de 6 553,24 lei cu

titlu de prejudiciu material cauzat prin neexecutarea hotărârii nr. 3CA-758/2-13 din 03

aprilie 2013 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Instanța de fond a reținut că, refuzul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor

Medicale de a executa hotărârea judecătorească se referă simultan la încălcarea atât a

dreptului la un proces echitabil, în aspectul executării hotărârii judecătorești în termen

rezonabil, cât și a dreptului la proprietate, în situația în care, prin hotărârea

judecătorească au fost adjudecate certificatele de calitate a medicamentelor descrise în

hotărârea judecătorească, pe care SA „METATRON” efectiv așa și nu le-a primit o

perioadă destul de îndelungată, ce depășește termenul general de prescripție, termenul

de valabilitate a medicamentelor, deci, depășește limitele de timp rezonabile.

Totodată, SA „METATRON” nu a putut să obțină executarea hotărârii de judecată

pronunțată în favoarea sa, iar prin urmare imposibilitatea ultimei de a obține executarea

hotărârii constituie o ingerință în dreptul la respectarea bunurilor sale, așa precum este

prevăzut de art.1 al Protocolului nr. 1 la CEDO.

Mai mult decât atât, instanța de fond a relevat că, prin neexecutarea hotărârii

judecătorești respective Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale a

împiedicat SA „METATRON” să recupereze investițiile și cheltuielile suportate la

procurarea medicamentelor importate în țară, dar și să primească banii pe care în mod

rezonabil se aștepta să-i primească de la realizarea medicamentelor.

La 15 septembrie 2021, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale a

depus cerere de apel nemotivată, iar la 01 decembrie 2021 a depus cerere de apel

3

motivată împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului și casarea

hotărârii primei instanțe.

Prin decizia din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat

de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, s-a casat hotărârea din 07

septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o nouă hotărâre, prin

care acțiunea s-a respins.

Pentru a decide astfel instanța de apel a punctat că, pentru executarea hotărârii din

03 aprilie 2013 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, SA„METATRON” trebuia să

depună din nou o cerere pentru efectuarea controlului calității a produselor

medicamentoase: „Sulfat de magneziu”, soluție injectabilă, doza 25%, unitate volumului

5 ml, seria 120606 în număr de 142 250 fiole; „Sulfat de magneziu”, soluție injectabilă,

doza 25%, unitate volumului 10 ml, seria 120607 în număr de 93129 fiole; „Vitamina

B6„, soluție injectabilă, 50 mg/ml, 1 ml N10, seria 120610; cu indicarea cantității

stocurilor rămase după înlăturarea fiolelor neconforme conform Raportului de Expertiză

nr. 0328792 din 05 decembrie 2012.

Totodată, s-a reținut că Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale este în

imposibilitate de a elibera certificat de calitate pentru cantitatea indicată și prezentată

inițial, deoarece după înlăturarea fiolelor neconforme cantitatea (numărul de ambalaje)

s-a schimbat, iar temei de a face schimbări în cantitatea produselor medicamentoase

menționate supra, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale nu are, deoarece

cantitatea este indicată de către solicitant prin cererea de efectuarea a controlului

calității medicamentelor depusă la Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.

Cantitatea o poate modifica prin depunerea unei altei cereri, doar solicitantul.

Instanța de apel a mai menționat că, nedepunerea actelor menționate la pct. 35 din

Regulamentul privind controlul de stat al medicamentelor, aprobat prin Ordinul

Ministerului Sănătății nr.521 din 01 iunie 2012 privind controlul de stat al calității

medicamentelor, demonstrează renunțarea creditorului la executarea hotărârii

judecătorești nr. 3ca758/13 din 03 aprilie 2013, or, în sensul normelor imperative ale

Codului de executare, creditorul are obligația de manifesta interes în executarea

hotărârii judecătorești.

Cât privește cerința de nimicire a preparatelor medicamentoase, instanța de apel a

reținut că, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale efectuează nimicirea

inofensivă a medicamentelor conform cerințelor și procedurilor stabilite de

Regulamentul cu privire la nimicirea inofensivă a medicamentelor cu termen de

valabilitate expirat, contrafăcute, cu deficiențe de calitate sau fără documente de origine

(însoțire), aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 9 din 06 ianuarie 2006.

Prin urmare, în scopul nimicirii inofensive a medicamentelor, reprezentanții

întreprinderilor/ instituțiilor farmaceutice sau medicale prezintă la Ghișeul unic din

cadrul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, cererea conform modelului

stabilit, anexând actele necesare.

În acest sens s-a menționat că, recepționarea medicamentelor pentru distrugere se

efectuează numai după achitarea plății pentru serviciile corespunzătoare, iar costurile

pentru serviciile de nimicire inofensivă a medicamentelor este stabilit prin Hotărârea

Guvernului nr. 348 din 26 mai 2014 cu privire la tarifele serviciilor prestate de către

Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.

4

Astfel, toți agenții economici care desfășoară activitatea de întreprinzător în

domeniul farmaceutic, urmează a se conforma cerințelor actelor normative menționate

supra și să respecte procedurile reglementate de aceasta pentru a beneficia de serviciile

prestate de către Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, inclusiv cele de

nimicire inofensivă a medicamentelor cu termen de valabilitate expirat.

Instanța de apel a conchis că, probele prezentate de SA „METATRON” în

susținerea cerințelor înaintate, nu demonstrează careva acțiuni ilicite ale Agenției

Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, în raport cu SA „METATRON”, întrucât

nu există un refuz din partea Agenției privind executarea hotărârii judecătorești nr.

3ca758/13 din 03 aprilie 2013, precum și faptul că prejudiciul pretins de SA

„METATRON”, este de fapt o consecință directă a acestor acțiuni ilicite.

La 15 august 2022, SA „METATRON”, reprezentată de avocatul Isai Chibac a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului recurenta a indicat că, refuzul intimatei de a executa

hotărârea judecătorească cu privire la eliberarea certificatelor de calitate este

neîntemeiat, iar SA „METATRON” nu a renunțat la executarea hotărârii judecătorești și

a solicitat repetat executarea acesteia prin cererea nr. 131 din 13 august 2013.

A menționat că, este cert faptul că intimata a efectuat controlul calității și indicii

specifici calității medicamentelor corespunzător Documentelor Analitico-Normative, și

respectiv, având în vedere concluziile din Raportul de expertiză din 05 decembrie 2012,

prin care fiolele sparte sau fisurate au fost înlăturate din stoc, Agenția Medicamentului

și Dispozitivelor Medicale dispunea de toate datele și indicii necesari pentru eliberarea

certificatelor de calitate.

Recurenta a susținut că, în situația în care a fost efectuat controlul calității

produselor medicamentoase, s-au stabilit indicii calității conform DAN și instanța de

judecată a dispus obligarea eliberării certificatelor de calitate, nu mai era necesar de a

depune o nouă cerere pentru un control repetat, iar Regulamentul privind controlul de

stat a medicamentelor, aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 521 din 01 iunie

2012 nu prevede depunerea unei noi cereri pentru efectuarea unui control repetat.

Prin notificarea din 25 august 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale copia recursului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 188, 189 Vol II).

Prin referința depusă la data de 21 septembrie 2022, Agenția Medicamentului și a

dispozitivelor medicale a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa

participanților la proces, prin intermediul poștei electronice, copia deciziei contestate la

26 iulie 2022 (f.d. 178, Vol II), fapt confirmat prin extrasul poștei electronice a instanței

de apel.

Astfel, recursul declarat la 15 august 2022 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

5

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de SA „METATRON”, reprezentată

de avocatul Isai Chibac nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter nedevolutiv și

controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia

ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

6

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de SA

„METATRON”, reprezentată de avocatul Isai Chibac, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de SA „METATRON”, reprezentată de avocatul Isai Chibac ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „METATRON”, reprezentată de

avocatul Isai Chibac se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

7