2ra-1176/22 — constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1176/22 — constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-1176/22
2-21088812-01-2ra-26082022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. S. Vîșcu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. R. Pulbere, V. Mihaila, A. Pahopol)
ÎNCHEIERE
28 decembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Victor Burduh
Mariana Pitic
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Denis
Russu,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Denis Russu
împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire
la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea
prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respins apelul declarat de către Denis Russu și a fost menținută hotărârea din
08 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
constată:
La data de 11 iunie 2021, Denis Russu a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire
la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea
prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 07 decembrie 2018, a depus la
Procuratura Generală o sesizare în ordinea prevăzută de art. 262 alin. (1) pct. 1), 263 și
274 din Codul de procedură penală. În motivarea plângerii a invocat faptul că la 08
decembrie 2017, a fost publicată imaginea foto din pașaportul său de străinătate în mass
media și pe rețelele sociale, însoțită de mai multe știri pe care le consideră false, în care
era prezentat drept un criminal.
A relatat că examinând plângerile, au fost adoptate următoarele răspunsuri de
refuz: scrisoarea nr. 8-34d/19-83 din 24 ianuarie 2019, semnată de către procurorul în
Secția combaterea tortură din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică, Ruslan
Lupașcu; scrisoarea nr. 18-19/16-306 din 18 ianuarie 2019 a adjunctul procurorului-șef
1
al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Vitalie
Busuioc; răspunsul nr. 36-17/19-61 din 22 februarie 2019 eliberat în ordinea controlului
ierarhic superior de către procurorul pentru misiuni speciale a Procuraturii Generale,
Ruslan Toma. A contestat refuzurile în ordinea prevăzută de art. 313 din Codul de
procedură penală și prin încheierea din 26 iunie 2019 a judecătorului de instrucție din
cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, plângerea sa a fost respinsă. La
12 decembrie 2019, Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău a admis recursul său și a
dispus anularea încheierii judecătorului de instrucție, cu remiterea cauzei la rejudecare.
Denis Russu a menționat că la 11 februarie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul
Ciocana a admis parțial plângerea și a obligat procurorul să examineze sesizarea din
07 decembrie 2018 cu privire la acțiunile ilicite de divulgare, de către persoane
necunoscute, a datelor sale cu caracter personal, care se pretinde că au fost obținute în
procesul penal în care a fost acuzat de comiterea mai multor infracțiuni.
La 27 iulie 2020, judecătorul de instrucție Victor Sandu, examinând în lipsa
părților cererea depusă de către petiționarul Denis Russu cu privire la accelerarea
urmăririi penale, a admis cererea și a obligat organul de urmărire penală să dispună o
soluție potrivit art. 291 din Codul de procedură penală, într-un termen cât mai restrâns,
cu informarea petiționarului despre soluția adoptată.
Reclamantul a notat că prin ordonanța din 19 august 2020 a procurorului pentru
misiuni speciale a Procuraturii Generale, Ruslan Toma, a fost recunoscut în calitate de
parte vătămată. Însă, prin ordonanța din 20 august 2020 procurorul a refuzat în pornirea
urmăririi penale, din motivul lipsei în acțiunile procurilor din cadrul Procuraturii pentru
Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, a elementelor infracțiunii
prevăzute de Codul penal, procesul penal fiind clasat. Prin ordonanța din 15 septembrie
2020, Procurorul General Alexandr Stoianoglo a respins plângerea lui depusă împotriva
ordonanței de neîncepere a urmăririi penale.
A afirmat că la 30 septembrie 2020 a depus o plângere în ordinea art. 313 din
Codul de procedură penală împotriva ordonanței din 15 septembrie 2020, care prin
încheierea din 30 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana a fost admisă
integral și s-au declarat nule ordonanța din 19 august 2020 a procurorului pentru misiuni
speciale a Procuraturii Generale, Ruslan Toma de refuz în pornirea urmăririi penale și
clasarea procesului penal și ordonanța din 15 septembrie 2020 a Procurorului General
Alexandr Stoianoglo, cu obligarea procurorului să lichideze încălcările depistate.
La 09 decembrie 2020 Denis Russu a înaintat acțiune civilă și a solicitat organului
de urmărire penală să fie recunoscut în calitate de parte civilă în cadrul procesului penal
nr. 20209249066. Prin răspunsul nr. 36-17/19-536 din 24 decembrie 2020 a fost
informat despre faptul că la 15 decembrie 2020 a fost declarat recurs împotriva
încheierii din 30 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana și respectiv,
după examinarea acestuia va fi posibil de expus asupra cererii din 09 decembrie 2020.
Denis Russu a indicat că prin decizia din 24 februarie 2021 a Curții de Apel
Chișinău, a fost respins ca nefondat recursul procurorului pentru misiuni speciale a
Procuraturii Generale, Ruslan Toma și a fost menținută încheierea din 30 noiembrie
2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana. Instanțele de judecată au constatat că
organul de urmărire penală nu a avut un rol activ, a examinat plângerea unilateral, fără
2
a fi audiate toate persoanele implicate și indicate de către petiționar, iar cercetarea
actelor indicate de către acesta, considerate a fi pertinente la caz, nu a avut loc.
A relatat că la 01 martie 2021, a fost înregistrată în cancelaria Procuraturii
Generale plângerea privind intentarea cauzei penale pe faptul sesizat. La 24 martie
2021, prin intermediul oficiului poștal, a fost înaintată în adresa Procuraturii Generale
o cerere privind accelerarea procedurii de examinare a cauzei penale, respectând
prevederile art. 20 din Codul de procedura penală. Ulterior, la 06 mai 2021 a înaintat în
adresa Consiliului Superior al Procurorilor și în adresa Procurorului General o plângere,
privind îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu prin inacțiunile
procesual-penale și tergiversarea pornirii cauzei penale pe marginea examinării
procesului penal nr. 20209249066 din 21 iulie 2020, aflat în gestiunea procurorului
pentru misiuni speciale a Procuraturii Generale, Ruslan Тоma. Ca urmare, la 18 mai
2021 a fost emisă ordonanța de refuz în pornirea urmăririi penale și clasarea procesului
penal, din motivul lipsei în acțiunile procurorilor din cadrul Procuraturii pentru
Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a elementelor infracțiunii
prevăzute de Codul penal. Nefiind de acord cu soluția adoptată, a contestat ordonanța
de refuz la procurorul ierarhic superior.
Denis Russu a invocat că examinarea cauzei durează mai mult de doi ani și șase
luni, în pofida faptului că procesul penal urmează a fi examinat în strictă conformitate
cu prevederile Codului de procedură penală, potrivit cărora respectarea termenului
rezonabil la urmărire penală se asigură de către procuror.
Reclamantul consideră că i-a fost încălcat dreptul la examinarea în termen
rezonabil a cauzei menționate, prin ce i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil,
protejat de Constituția RM, Legea privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat
prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la
executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești nr. 87 din 21 aprilie 2011 și art.
6 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.
A solicitat constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a
materialelor procesului penal nr. 20209249066 din 21 iulie 2020 și ca urmare,
tergiversarea tragerii la răspundere penală a persoanelor vinovate în săvârșirea
acțiunilor ilicite și anume, a procurorilor din cadrul Procuraturii pentru Combaterea
Criminalității Organizate și Cauze Speciale, pe faptul săvârșirii infracțiunilor de
divulgare a datelor cu caracter personal și încasarea de la bugetul de stat în beneficiul
său a sumei de 100 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.
Prin hotărârea din 08 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
La data de 12 noiembrie 2021 Denis Russu a declarat apel împotriva hotărârii din
08 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia,
casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie
admisă integral.
Prin decizia din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
declarat de către Denis Russu și a fost menținută hotărârea din 08 noiembrie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că la momentul depunerii cererii
de chemare în judecată, Denis Russu nu deținea niciun statut procesual în favoarea
3
căruia urmează a fi calculată începerea curgerii termenului de judecare a cauzei în
termen rezonabil. Astfel, instanța de fond corect a stabilit că reclamantul la depunerea
cererii de chemare în judecată nu avea calitatea de parte vătămată și nici nu exista un
proces penal pornit, or, prin ordonanța din 18 mai 2021, emisă de procurorul pentru
misiuni speciale, Ruslan Toma, s-a refuzat în pornirea urmării penale pe faptul
examinării sesizării din 07 decembrie 2018, din motivul lipsei în acțiunile procurorilor
din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale
a elementelor infracțiunii prevăzute de Codul penal, cu clasarea procesului penal nr.
20209249066.
La data de 28 iulie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Denis Russu a declarat
recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea
integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, pronunțarea unei
hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă sau trimiterea cauzei spre rejudecare în
instanța de apel, în alt complet de judecată.
În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel nu a constatat și elucidat
pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, iar concluziile expuse
în decizie sunt în contradicție cu materialele cauzei, fiind aplicate eronat normele de
drept material și procedural.
Recurentul a susținut că instanțele ierarhic inferioare eronat au menționat precum
că nu a deținut niciun statut procesual în cadrul cauzei penale, or, prin ordonanța din 19
august 2020 a procurorului pentru misiuni speciale a Procuraturii Generale, Ruslan
Toma, a fost recunoscut în calitate de parte vătămată în procesul penal nr. 20209249066,
început la 21 iulie 2020. Acest statut procesual nu a fost retras, suspendat sau ridicat
până în prezent.
Denis Russu consideră că este greșită concluzia instanțelor de judecată precum că
partea vătămată nu este în drept să pretindă la repararea de către stat a prejudiciului
cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a procesului penal, or,
legiuitorul a stabilit la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 că aplicarea
și interpretarea termenilor din prezenta lege se fac prin prisma legislației naționale, a
prevederilor Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. Iar, conform
art. 2 alin. (1) și (2) din aceeași Lege, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că
i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei poate adresa în instanță
de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări
și repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare. Repararea prejudiciului cauzat
prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei se face doar în
măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei
care a depus cererea de reparare a prejudiciului.
A indicat că, reieșind din art. 20 din Constituție, nici o lege nu poate îngrădi
accesul persoanei la justiție, fie persoană fizică sau juridică, fie inculpat sau parte
vătămată.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 10 mai 2022.
4
Materialele cauzei atestă că la 18 iulie 2022 decizia motivată a instanței de apel
a fost expediată în adresa recurentului Denis Russu (f.d. 234, volumul I), însă, lipsesc
date cu privire la recepționarea acesteia.
Astfel, recursul, declarat la 28 iulie 2022, este în termen.
La 29 august 2022, copia recursului a fost expediată în adresa Ministerului
Justiției și a Procuraturii Generale, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 33-
34, volumul II), însă, intimații nu și-au valorificat dreptul respectiv și nu au depus
referință.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).
5
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Denis Russu nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de
către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are
caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de
drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar
nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie
să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la
fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza
Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Denis
Russu asemenea aspecte nu se regăsesc.
Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera
recursul declarat de Denis Russu, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul declarat de Denis Russu se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Victor Burduh
Mariana Pitic
6