2ra-1243/22 — cu privire la incasarea pensiei de intretinere si a cheltuielilor suplimentare

Dosarul nr. 2ra-1243/22

2-21104572-01-2ra-05092022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – S. Vasilache

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Budăi, I. Dutca, D. Băbălău

ÎNCHEIERE

28 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Rodica Dubceac,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Rodica Dubceac împotriva lui Sergiu Dubceac cu privire la încasarea pensiei de

întreținere și a cheltuielilor suplimentare,

împotriva deciziei din 07 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis apelul declarat de către Rodica Dubceac, s-a casat parțial hotărârea din 21

ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și în această parte s-a emis o

nouă hotărâre,

constată:

La 08 iulie 2021 Rodica Dubceac a depus cerere de chemare în judecată,

ulterior concretizată, împotriva lui Sergiu Dubceac, prin care a solicitat încasarea

pensiei de întreținere în mărime de 2500 lei lunar pentru copilul minor XXXX,

încasarea sumei de 13 640 lei cu titlu de cheltuieli pentru procurarea calculatorului,

încasarea sumei de 77 916 lei pentru întreținerea minorului, pe perioada anterioară

de 3 ani, încasarea sumei de 4025 lei suportată la procurarea telefonului mobil pentru

copil. (f.d. 42)

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că din căsătoria cu Sergiu

Dubceac, la data de XXXX s-a născut fiul XXXX.

La data de 30 mai 2013 a desfăcut căsătoria cu Sergiu Dubceac.

Reclamanta a menționat că după divorț, domiciliul copilului a fost stabilit cu

mama, iar pârâtul nu contribuie financiar la întreținerea lui, or la cerințele sale pentru

acordarea mijloacelor financiare ultimul se eschivează. Toate necesitățile copilului

ce țin de creșterea și întreținerea zilnică, procurarea produselor alimentare, igienice,

manuale, medicamente etc. sunt suportate financiar de către ea, fiind nevoită să

apeleze la ajutorul financiar de la rude și prieteni. Astfel, întreținerea copilului de

1

una singură este dificilă din motivul suportării diverselor cheltuieli, aferente

asigurării copilului unui mod de viață decent.

Deoarece Sergiu Dubceac nu este angajat oficial în câmpul muncii, nu are un

venit stabil, însă activează în calitate de realizator/comerciant la piața de haine

second hand, consideră oportun să fie încasată pensia de întreținere a copilului într-

o sumă bănească fixă în mărime de 2500 lei lunar, potrivit statisticii pe 2020 privind

minimul de existență pentru copiii de 7-17 ani.

Rodica Dubceac a indicat faptul că a suportat cheltuieli în sumă de 13 640 lei

pentru procurarea calculatorului care este necesar în procesul de învățământ, precum

și a telefonului mobil în sumă de 4025 lei, solicitând să fie încasate aceste sume din

contul pârâtului conform art. 79 din Codul familiei.

După divorț, din anul 2013 Sergiu Dubceac nu întreține financiar fiul, iar

pentru perioada anterioară de 3 ani ea a suportat de una singură toate cheltuielile ce

țin de creșterea, educarea si dezvoltarea copilului.

Reclamanta consideră că, instanța urmează a încasa în beneficiul ei pensia

alimentară pentru perioadă iulie 2018 - iulie 2021 în sumă fixă de 77 916 lei pentru

copil, care corespunde datelor BNS.

Prin hotărârea din 21 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Rodica Dubceac.

S-a încasat de la Sergiu Dubceac în beneficiul Roricăi Dubceac pensia de

întreținere pentru copilul minor XXXX, anul nașterii XXXX în sumă fixă de 1500

lei/lunar, începând cu data adresării în judecată 08 iulie 2021 și până la atingerea

majoratului de către copil.

În rest s-a respins cererea de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată.

S-a încasat de la Sergiu Dubceac în beneficiul statului taxa de stat în mărime

de 540 lei. (f.d. 53, 65-69)

Rodica Dubceac în termen, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 21

ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin decizia din 07 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de către Rodica Dubceac.

S-a casat parțial hotărârea din 21 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, în partea respingerii pretenției privind încasarea cheltuielilor suportate

pentru procurarea calculatorului și în această parte s-a emis o nouă hotărâre.

S-a încasat de la Sergiu Dubceac în beneficiul Rodicăi Dubceac suma de 6819

lei și cheltuielile pentru taxa de stat în sumă de 205 lei.

În rest hotărârea din 21 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

s-a menținut. (f.d. 103, 104-113)

La data de 18 august 2022 Rodica Dubceac a declarat recurs, solicitând

admiterea recursului, casarea parțială a deciziei din 07 iulie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, casarea parțială a hotărârii din 21 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii de

chemare în judecată. (f.d. 116-121)

În motivarea recursului recurenta a invocat că instanța de fond, cât și instanța

de apel la examinarea cauzei au interpretat în mod eronat și au apreciat greșit

argumentele ei, nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată și eronat au interpretat

normele legale.

2

În conformitate cu articolul 433 lit. a), b), c) și d) din Codul de procedură

civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu

recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă

aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen.

Completul constată că, în speță, cererea de recurs este îndreptată împotriva

deciziei din 07 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de acte

specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă. De asemenea,

aceasta este depusa de către Rodica Dubceac, care are calitatea procesuală de

reclamantă și este îndreptățită să o conteste, nefiind depusă repetat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 07 iulie

2022.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a fost expediată în adresa

Rodicăi Dubceac prin poștă, însă confirmarea recepționării la materialele cauzei nu

este. (f.d. 114)

Recursul, declarat la 16 august 2022 de către Rodica Dubceac, este în termen.

La data de 05 septembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a notificat lui

Sergiu Dubceac copia recursului motivat, explicându-i dreptul de a depune referință

asupra criticilor formulate în recurs.

Însă, acesta nu a făcut uz de dreptul său procedural și până la examinarea

admisibilității recursului, nu a depus referință, prin care să-și expună poziția

procesuală.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Rodica

Dubceac, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă

că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei

de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform

Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului,

dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

3

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Rodica Dubceac, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă Rodica Dubceac și, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Rodica Dubceac, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Rodica Dubceac, împotriva

deciziei din 07 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

4