3r-336/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3r–336/22 2-22110194-01-3r-24102022 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru) D E C I Z I E 21 decembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu examinând recursurile depuse de către Vitalie Movilă, Evghenii Dvurceanschii și Nina Veleva, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Movilă, Evghenii Dvurecenschii și Nina Veleva împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind contestarea actului administrativ individual defavorabil, împotriva încheierii din 3 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La originea cauzei se află acțiunea înaintată la data de 29 iulie 2022 de către Vitalie Movilă, Evghenii Dvurecenschii și Nina Veleva împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind contestarea Hotărârii nr. 13/4 din 22 aprilie 2022 a Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii.

La caz, din materialele cauzei judiciare, rezultă că, la 20 aprilie 2021, în adresa Consiliului Superior al Magistraturii, a parvenit încheierea interlocutorie din 16 martie 2021 a Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, prin care se aduce la cunoștință despre pretinse fapte de încălcare a legislației în vigoare de către judecătorii Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul, Vitalie Movilă, Evghenii Dvurecenschii și Nina Veleva, la examinarea în ordine de apel a cauzei penale de acuzare a lui Oleg Grincevschi, Mihai Toderașcu și SRL ’’Igvalex Vin”, la admiterea, prin încheierea din 16 mai 2019, a cererii părții apărării cu privire la revocarea măsurii preventive - arestul preventiv în privința inculpatului Oleg Grincevschi, fiind încălcate prevederile imperative ale art. 309 alin. (l) din Codul de procedură penală.

Prin hotărârea nr. 211/21 din 14 septembrie 2021 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, s-a dispus remiterea încheierii interlocutorii din 16 martie 1 2021 a Curții Supreme de Justiție Inspecției judecare pentru verificarea faptelor indicate. Analizând circumstanțele expuse în încheierea interlocutorie din 16 martie 2021 a Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, Inspecția judiciară a ajuns la concluzia de a se autosesiza în vederea verificării acțiunilor judecătorilor Vitalie Movilă, Evghenii Dvurecenschii și Nina Veleva de la Curtea de Apel Cahul, la emiterea încheierii din 16 mai 2019, prin prisma temeiurilor de abatere disciplinară statuate la art. 4 alin. (l), lit. i) și p) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.

Prin hotărârea nr. 13/4 din 22 aprilie 2022 a Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, s-a constatat comiterea de către judecătorii Vitalie Movilă, Evghenii Dvurecenschii și Nina Veleva (judecător în demisie) de la Curtea de Apel Cahul a abaterii disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (l) lit. i) al Legii nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și s-a aplicat sancțiunea disciplinară prevăzută de art. 6 alin. 1), lit. a) din aceeași lege - “avertisment” , fiecăruia. La 14 iunie 2022, Vitalie Movilă, Evghenii Dvurecenschii și Nina Veleva au depus la Consiliul Superior al Magistraturii o contestație împotriva Hotărârii nr. 13/4 din 22 aprilie 2022 a Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii.

La data de 24 iunie 2022, Consiliul Superior al Magistraturii i-a informat pe Vitalie Movilă, Evghenii Dvurecenschii și Nina Veleva că este în imposibilitate de a examina contestația din lipsă de cvorum, însă contestația va fi examinată ca urmare a întrunirii noii componențe a Consiliului Superior al Magistraturii, iar Plenul va examina plenipotențiar contestația depusă la unele din ședințele ulterioare. La data de 29 iulie 2022, Vitalie Movilă, Evghenii Dvurecenschii și Nina Veleva au depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind contestarea Hotărârii nr. 13/4 din 22 aprilie 2022 a Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii.

Prin încheierea din 3 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Vitalie Movilă, Evghenii Dvurecenschii și Nina Veleva împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind contestarea Hotărârii nr. 13/4 din 22 aprilie 2022 a Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. f) Cod administrativ. La 11 octombrie 2022, Vitalie Movilă și Evghenii Dvurecenschii au depus cerere de recurs împotriva încheierii din 3 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea încheierii din 3 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea cererii de recurs, recurenții au invocat că actul administrativ individual defavorabil pentru ei este Hotărârea nr. 13/4 din 22 aprilie 2022 a Colegiului Disciplinar din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, iar procedura examinării contestației este o cale de soluționare prejudiciară a litigiului, care dă naștere dreptului reclamanților la acțiune în contencios administrativ, chiar 2 dacă autoritatea ierarhic superioară (în cazul dat Consiliul Superior al Magistraturii) omite să examineze contestația, indiferent care ar fi motivul. Ba mai mult, în cazul recurenților, din momentul expirării termenului pentru examinarea contestației a început a curge termenul de prescripție pentru depunerea acțiunii în contencios administrativ, care la fel este unul fix și omiterea de către recurenți a acestui termen provoacă efecte negative - pierderea acestui drept.

În opinia lor, acest raționament este dedus din sensul direct și neinterpretabil al legii, care la art. 209 alin. (l), (2) Cod administrativ stipulează: ”(1) Acțiunea în contestare și acțiunea în obligare se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Acest termen începe să curgă de la: a) data comunicării sau notificării deciziei cu privire la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de prezentul cod pentru soluționarea acesteia; b) data comunicării sau notificării actului administrativ individual, dacă legea nu prevede procedura prealabilă. Prevederile art.165 alin. (l) referitoare la nesoluționarea în termen se aplică corespunzător.

(2) Dacă informația cu privire la exercitarea căilor de atac nu se conține în actul administrativ individual sau în decizia cu privire la cererea prealabilă ori este indicată incorect, înaintarea acțiunii în contencios administrativ se admite în termen de un an de la comunicarea sau notificarea actului administrativ sau a deciziei cu privire la cererea prealabilă”. Consideră recurenții că sunt justificați de a înainta prezenta acțiune în termenul specificat la art. 209 alin. (l), lit. a) Cod administrativ. Pentru autoritatea publică ierarhic superioară Plenul Consiliului Superior al Magistraturii este instituit un termen legal pentru derularea procedurii administrative, inclusiv și a etapei de examinare a contestației, și nu există vreo prevedere legală, hotărâre judecătorească sau acord al părților care ar prelungi, suspenda sau amâna curgerea acestui termen.

La 28 iunie 2022 recurenții au primit scrisoarea nr. 1825 din 24 iunie 2022 a președintelui interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, ce conține informații despre imposibilitatea examinării contestației din lipsa de cvorum pentru a decide problema din speță, precum și despre faptul că contestația va fi examinată la una din ședințele ulterioare ale Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care va fi întrunit într-o componență nouă, facându-se trimitere la art. 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor și la Hotărârea nr. 9 din 7 aprilie 2022 a Curții Constituționale pentru controlul constituționalității Legii nr. 26 din 10 martie 2022. Această notificare prin sine nu constituie o decizie asupra cererii prealabile, și nici un refuz de examinare a cererii prealabile.

Notificarea nr. 1825 din 24 iunie 2022 a președintelui interimar al Consiliului Superior al Magistraturii nu are nici o justificare de drept pentru o eventuală amânare sau suspendare a examinării contestației reclamanților pentru o perioadă nedeterminată. Norma de drept și aplicabilitatea ei prin prisma Hotărârii nr. 9 din 7 aprilie 2022 a Curții Constituționale, la care se face trimitere în notificarea nr. 1825 din 24 iunie 2022 a președintelui interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, nici nu poate avea vreo tangență cu dreptul de acces la justiție și 3 termenul în care poate fi înaintată acțiunea în contencios administrativ.

Articolul 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor stipulează: ”Pentru perioada de timp de până la data întrunirii legale a noii componențe a Consiliului Superior al Magistraturii și a Consiliului Superior al Procurorilor, pentru a nu admite disfuncționalități în exercitarea de către consiliile menționate a atribuțiilor stabilite prin Constituția Republicii Moldova, hotărârile acestor consilii vor fi adoptate în conformitate cu dispozițiile Codului administrativ ce reglementează emiterea actelor administrative” Concluziile Curții Constituționale din Hotărârea nr. 9 din 7 aprilie 2022 cu privire la neconstituționalitatea sintagmei „stabilite prin Constituția Republicii Moldova” din această normă legală se rezumă la faptul că orice hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii adoptată pe segmentul realizării atribuțiilor prevăzute de Constituție la art. 123 și 136 alin. (2) (inclusiv și pe domeniul atragerii la răspundere disciplinară a judecătorilor) nu poate fi adoptată fără cvorumul și majoritatea calificată stabilite la art. 15 alin. (2) și art. 24 alin. (l) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

Instituirea acestor reguli de aplicare a legii nu are vreo interferență cu dreptul de a contesta în instanța de contencios administrativ o hotărâre de aplicare a sancțiunii disciplinare, or lipsa de cvorum pentru a decide asupra contestației de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii este o circumstanță situațională, și legea nu derogă de la normele generale cu privire la accesul la instanța de contencios administrativ (inclusiv termenul de realizare a acestui drept) în situația în care actul administrativ de constatare și aplicare a sancțiunii disciplinare este deja emis de către autoritatea competentă - Colegiul Disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii. Sunt ignorate și prevederile art. 64 Cod administrativ, care califică refuzul de a examina o cerere drept respingere a cererii.

Consideră recurenții că incapacitatea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii de a examina contestația în termenul stabilit de lege echivalează cu respingerea contestației. Concluzia instanței de fond privitoare la faptul că ”activitatea administrativă a Consiliului Superior al Magistraturii ... nu a fost finisată” (alin. 7 pagina 5), ignoră, în opinia recurenților, prevederile clare și neinterpretabile de la art. 209 alin. (l), (2) Cod administrativ citate supra, din care rezultă că termenul prevăzut pentru examinarea cererii prealabile a expirat. Pe 27 octombrie 2022, Nina Veleva a depus recurs împotriva încheierii din 3 octombrie 2022, solicitând repunerea în termenul de declarare a recursului și admiterea recursului.

În motivarea cererii de recurs, recurenta a arătat că a fost plecată în perioada 6 octombrie 2022 – 25 octombrie 2022 peste hotarele țării, motiv pentru care a fost în imposibilitate de a depune recursul în termen. Drept dovadă, a anexat copia pașaportului. A indicat recurenta că subscrie tuturor argumentelor din cererea de recurs depusă de Vitalie Movilă și Evghenii Dvurecenschii, în fapt și în drept.

Suplimentar a invocat prevederile art. 139 alin. (1), (3) și (4) Cod administrativ, arătând că 4 hotărârea nr. 13/4 din 22 aprilie 2022 a Colegiului Disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii nu a devenit incontestabilă în sensul art. 140 Cod administrativ, iar valabilitatea sa va continua să producă efecte negative pentru reclamanți pe parcursul unui an de la aplicare, potrivit art. 6 alin. (3) din Legea 178/2014, adică până la 22 aaprilie 2021, până ce reclamanților le va fi încălcat dreptul la un proces echitabil (accesul la justiție și termenul rezonabil al procedurilor). Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Încheierea din 3 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost contestată de recurenții Vitalie Movilă și Evghenii Dvurecenschii la 11 octombrie 2022, fapt ce atestă respectarea termenului prevăzut de art. 242 din Codul administrativ. Cu referire la termenul de declarare a recursului de către Nina Veleva, instanța de recurs constată că acesta a fost depus la data de 27 octombrie 2022, cu depășirea termenului, dar totodată constată ca fiind întemeiată cererea acesteia de repunere în termen a recursului. Or, la data notificării încheierii recurate de către instanța de apel, și anume la 4 octombrie 2022, și până la data de 25 octombrie 2022, Nina Veleva s-a aflat peste hotarele țării, fapt probat prin copia pașaportului anexată la cererea de recurs.

Potrivit articolului 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece argumentele indicate în cererea de recurs au fost expuse cu suficientă claritate. Studiind materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și pasibil de a fi admis din următoarele motive.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța anulează încheierea și adoptă o nouă încheiere.

După cum denotă materialele cauzei, la 20 aprilie 2021 în adresa Consiliului Superior al Magistraturii a parvenit încheierea interlocutorie a Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 16 martie 2021, prin care se aduce la cunoștință despre pretinse fapte de încălcare a legislației în vigoare de către judecătorii Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul Vitalie Movilă, Evghenii Dvurecenschii și Nina Veleva, la examinarea în ordine de apel a cauzei penale de acuzare a lui Oleg Grincevschi, Mihai Toderașcu și SRL ’’Igvalex Vin”, la admiterea prin încheierea din 16 mai 2019 a cererii părții apărării cu privire la revocarea măsurii 5 preventive - arestul preventiv în privința inculpatului Oleg Grincevschi, fiind încălcate prevederile imperative ale art. 309 alin. (l) din Codul de procedură penală.

Prin hotărârea nr. 211/21 din 14 septembrie 2021 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, s-a dispus remiterea încheierii interlocutorii din 16 martie 2021 a Curții Supreme de Justiție Inspecției judecare pentru verificarea faptelor indicate. Analizând circumstanțele expuse în încheierea interlocutorie a Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 16 martie 2021, Inspecția judiciară a ajuns la concluzia de a se autosesiza în vederea verificării acțiunilor judecătorilor Vitalie Movilă, Evghenii Dvurecenschii și Nina Veleva de la Curtea de Apel Cahul, la emiterea încheierii din 16 mai 2019, prin prisma temeiurilor de abatere disciplinară statuate la art. 4 alin. (l), lit. i) și p) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.

Prin hotărârea nr. 13/4 din 22 aprilie 2022 a Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, s-a constatat comiterea, de către judecătorii Vitalie Movilă, Evghenii Dvurecenschii și Nina Veleva (judecător în demisie) de la Curtea de Apel Cahul, a abaterii disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (l) lit. i) al Legii nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și s-a aplicat sancțiunea disciplinară prevăzută de art. 6 alin. 1), lit. a) din aceeași lege - “avertisment” , fiecăruia. La 14 iunie 2022, Vitalie Movilă, Evghenii Dvurecenschii și Nina Veleva au depus la Consiliul Superior al Magistraturii o contestație împotriva Hotărârii nr. 13/4 din 22 aprilie 2022 a Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii.

La data de 24 iunie 2022, Consiliul Superior al Magistraturii i-a informat pe Vitalie Movilă, Evghenii Dvurecenschii și Nina Veleva că este în imposibilitate de a examina contestația din lipsă de cvorum, însă contestația va fi examinată ca urmare a întrunirii noi componențe a Consiliului Superior al Magistraturii, iar Plenul va examina plenipotențiar contestația depusă la unele din ședințele ulterioare. Nefiind de acord cu răspunsul Consiliului Superior al Magistraturii, precum și cu Hotărârea nr. 13/4 din 22 aprilie 2022 a Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, recurenții reclamanți au înaintat, împreună cu judecătorul în demisie Nina Veleva, o acțiune împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind contestarea Hotărîrii nr. 13/4 din 22 aprilie 2022 A Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii.

Prin încheierea din 3 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Vitalie Movilă, Evghenii Dvurecenschii și Nina Veleva împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind contestarea Hotărârii nr. 13/4 din 22 aprilie 2022 a Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. f) Cod administrativ. Verificând legalitatea și temeinicia încheierii menționate în raport cu criticile formulate în cererile de recurs și materialele cauzei coroborat cu normele de drept material și procedural aplicabile raportului juridic litigios, completul pentru 6 examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că încheierea instanței de fond este neîntemeiată și urmează a fi anulată reieșind din următoarele.

Conform art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod. Totodată, art. 189 alin. (1) din Codul administrativ prevede expres că orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. În conformitate cu art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.

Conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public. Iar, în concordanță cu art. 207 alin. (1) din Codul administrativ, instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

În contextul celor relatate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, în speță, Vitalie Movilă, Evghenii Dvurecenschii și Nina Veleva au contestat Hotărârea nr. 13/4 din 22 aprilie 2022 a Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. f) Cod administrativ.

Completul de judecată reține că, potrivit art. 15 alin. (12) al Legii nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, pentru perioada de timp de până la data întrunirii legale a noii componențe a Consiliului Superior al Magistraturii și a Consiliului Superior al Procurorilor, pentru a nu admite disfuncționalități în exercitarea de către consiliile menționate a atribuțiilor stabilite prin Constituțe, hotărârile acestor consilii vor fi adoptate în conformitate cu dispozițiile Codului administrativ ce reglementează emiterea actelor administrative.

Potrivit Hotărârii nr. 9 din 7 aprilie 2022 a Curții Constituționale, s-a declarat neconstituțional textul "stabilite prin Constituția Republicii Moldova" din articolul 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente 7 selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. Declararea neconstituționalității textului "stabilite prin Constituția Republicii Moldova" din articolul 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 exclude competența Consiliului Superior al Magistraturii de a adopta, pe baza acestui articol, hotărâri care rezultă din atribuțiile prevăzute de articolele 123 și 136 alin. (2) din Constituție (numirea, transferarea, detașarea, promovarea în funcție și aplicarea de măsuri disciplinare față de judecători, precum și numirea judecătorilor la Curtea Constituțională).

Consiliul Superior al Magistraturii va propune Președintelui Republicii Moldova numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă a judecătorilor al căror termen inițial de numire în funcție a expirat până la data de 1 aprilie 2022. Curtea constituțională la emiterea Hotărârii nr. 9 din 7 aprilie 2022, a constatat că prevederile articolului 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 ar putea perturba echilibrul între condiția asigurării independenței judecătorilor și condiția evitării autoguvernării corporatiste în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Aceste prevederi stabilesc că, pentru perioada de timp de până la data întrunirii legale a noii componențe a Consiliului Superior al Magistraturii și a Consiliului Superior al Procurorilor, pentru a nu permite disfuncționalități în exercitarea de către consiliile menționate a atribuțiilor stabilite prin Constituția Republicii Moldova, hotărârile acestor consilii vor fi adoptate în conformitate cu dispozițiile Codului administrativ ce reglementează emiterea actelor administrative. Analizând prevederile relevante ale Codului administrativ, Curtea a constatat că regulile generale prevăzute de articolele 133 alin. (2) și art. 135 alin. (2) și (5) din cod sunt aplicabile doar în situația în care alte legi speciale nu reglementează alte cerințe referitoare la cvorum și la tipul de majoritate.

În acest sens, Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii stabilește norme speciale în raport cu prevederile Codului administrativ. Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii prevede, la articolul 15 alin. (2), că ședința Consiliului este deliberativă dacă la aceasta participă cel puțin două treimi din membrii lui. În continuare, articolul 24 alin. (1) din aceeași lege stabilește că Consiliul adoptă hotărâri cu votul deschis al majorității membrilor săi, cu excepția cazului prevăzut la articolul 19 alin. (4). Curtea a notat că articolul 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 stabilește că până la data întrunirii legale a noii componențe a Consiliului Superior al Magistraturii, hotărârile Consiliului vor fi adoptate în conformitate cu dispozițiile Codului administrativ.

Totuși, aplicabilitatea regulilor generale de emitere a actelor administrative din Codul administrativ sunt condiționate de lipsa unor norme speciale. În cazul în discuție, Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii conține norme speciale în raport cu Codul administrativ. Până la data întrunirii legale a noii componențe, pe baza articolului 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, Consiliul Superior al Magistraturii va putea adopta hotărâri care pun în aplicare atribuțiile prevăzute de Legea nr. 26 din 10 martie 2022 sau care au ca obiect administrarea treburilor curente. 8 Prin administrarea treburilor curente, Curtea are în vedere inclusiv competența Consiliului Superior al Magistraturii de a oferi acordul pentru pornirea urmăririi penale și pentru realizarea acțiunilor de urmărire penală în privința judecătorilor, cu excepția cazurilor în care judecătorii sunt suspectați de comiterea unor delicte în exercițiul funcțiilor lor legale...

]. Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ consideră că prima instanță just a reținut prevederile art. 27 alin. (1) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr.178 din 25 iulie 2014, potrivit cărora completele de examinare a contestațiilor ale colegiului disciplinar verifică contestațiile împotriva deciziilor inspecției judiciare de respingere a sesizărilor. În accepțiunea art. 28 alin. (1) și (3) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, completele de contestație examinează contestațiile împotriva deciziilor inspecției judiciare de respingere a sesizării. Procedura în fața completelor de contestație este scrisă.

Completele de contestație decid: a) admiterea contestației și restituirea cauzei inspecției judiciare pentru verificări suplimentare; b) respingerea contestației ca neîntemeiată. În temeiul art. 29 alin. (3) al Legii menționate, hotărârea privind respingerea contestației împotriva deciziei inspecției judiciare de respingere a sesizării este definitivă. În speța dedusă judecății, prezintă relevanță și prevederile art. 71 din Legea nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii și art. 8 din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, potrivit cărora Inspecția Judiciară și Colegiul disciplinar, ca organe specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii, activează independent și exercită atribuții quasi-judiciare.

Întrucât examinarea sesizărilor se poate finaliza cu aplicarea unei sancțiuni disciplinare în privința unui magistrat independent și inamovibil, în activitatea de înfăptuire a justiției a căruia sunt interzise orice fel de imixtiuni, atât Inspecția Judiciară, cât și Colegiul disciplinar activează ca un „tribunal”. Astfel, conform art. 27 alin. (2) și 29 alin. (1) din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, completele de contestație sunt formate din trei membri ai colegiului disciplinar numiți prin hotărârea colegiului disciplinar. În completul de contestație sunt incluși, în mod obligatoriu, doi judecători și un reprezentant al societății civile.

Iar hotărârea privind respingerea sesizării se adoptă cu votul unanim al membrilor completului de contestație. În consecință, prin lege organică, și anume articolele 27-29 din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, este reglementată detaliat procedura de examinare a contestațiilor împotriva deciziilor Inspecției Judiciare. Astfel, o persoană interesată căreia Inspecția Judiciară i-a respins o sesizare poate utiliza o „cale de atac prevăzută de lege”, depunând o contestație la Completul de examinare a contestațiilor al Colegiului disciplinar. Aceste două etape procedurale, prevăzute de legea organică, reprezintă activități quasi-judiciare, 9 întrucât conțin atât șanse, cât și garanții ale apărării dreptului pretins încălcat, dar și rigori de formă, conținut și termene de procedură.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin jurisprudența sa, interpretând articolul 6§1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, a stabilit că „dreptul la un tribunal” (accesul liber la justiție) nu este unul absolut, poate fi limitat, reglementarea sa fiind adesea variabilă în timp și în spațiu, în funcție de nevoile și resursele comunității și ale indivizilor (cauzele Golder contra Regatului Unit al Marii Britanii din 21 februarie 1975, §38, Ashingdane contra Regatului Unit din 28 mai 1985, §57). Condiția impusă constant de jurisprudența Curții în aplicarea articolului 6§1 din Convenție cere ca limitările operate de către statele contractante să nu restrângă nejustificat accesul individului la un „tribunal” în măsura în care dreptul în discuție să fie afectat în chiar substanța sa.

Astfel, instanța de recurs consideră că reclamanților Vitalie Movilă, Evghenii Dvurecenschii și Nina Veleva le este garantat accesul la un „tribunal”, iar legea organică le oferă 2 nivele de jurisdicție, atât cât a considerat legiuitorul Republicii Moldova suficient, astfel încât dreptul acestora nu este afectat în substanța sa. În acest context, instanța de recurs apreciază drept justă concluzia instanței de fond precum că, în conformitate cu art. 71 din Legea nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii și art. 8 din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, Inspecția Judiciară și Colegiul disciplinar ca organe specializate, precum și Consiliul Superior al Magistraturii, activează independent și exercită atribuții quasi-judiciare.

Întrucât examinarea sesizărilor se poate finaliza cu aplicarea unei sancțiuni disciplinare în privința unui magistrat independent și inamovibil, în activitatea de înfăptuire a justiției a căruia sunt interzise orice fel de imixtiuni, atât Inspecția Judiciară, cât și Colegiul disciplinar activează ca un „tribunal”. În consecință, prin lege organică și anume articolele 18-40 din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, este reglementată detaliat procedura de examinare a cauzelor disciplinare. Astfel, judecătorii vizați în hotărârea colegiului disciplinar pot utiliza „calea de atac prevăzută de lege”, depunând o contestație la Consiliul Superior al Magistraturii.

Această etapă procedurală prevăzută de legea organică, reprezintă o activitate quasi- judiciară, întrucât conțin atât șanse cât și garanții ale apărării dreptului pretins încălcat, cât și rigori de formă, conținut și termene de procedură. Reclamanții nu au parcurs această etapă procedurală până la capăt, or procedura administrativă nu a fost finalizată prin adoptarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a unei hotărâri cu privire la examinarea contestației depuse de către Vitalie Movilă, Evghenii Dvurceanschii și Nina Veleva împotriva Hotărârii nr. 13/4 din 22 aprilie 2022 a Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii.

Pentru considerentele expuse supra, constatarea instanței ierarhic inferioare cu privire la nerespectarea, de către recurenții reclamanți, a procedurii prealabile, nu este justificată, dat fiind faptul că contestarea contestarea de către Vitalie Movilă, Evghenii Dvurceanschii și Nina Veleva a Hotărârii nr. 13/4 din 22 aprilie 2022 a 10 Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii reprezintă o cale de atac prevăzută de lege. Iar prin răspunsul din 24 iunie 2022, Consiliul Superior al Magistraturii i-a informat doar pe reclamanți că este în imposibilitate de a examina contestația depusă împotriva hotărârii Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii din lipsă de cvorum pentru a decide problema în speță, aceasta urmând a fi examinată odată cu întrunirea noii componențe a Consiliului Superior al Magistraturii.

Astfel fiind, se atestă că activitatea administrativă a Consiliului Superior al Magistraturii privind examinarea legalității Hotărârii nr. 13/4 din 22 aprilie 2022 a Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii nu a fost finalizată prin emiterea unei hotărâri în conformitate cu art. 39 alin. (4) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor. La acest argument se va menționa și faptul că recurenții contestă în speță nu răspunsul Consiliului Superior al Magistraturii, care ar urma să fie anticipată de o cerere prealabilă, dar hotărârea Colegiului disciplinar, ca organ subordonat Consiliului Superior al Magistraturii.

În aceste condiții, instanța de recurs nu poate reține argumentul recurenților privitor la încălcarea dreptului dânșilor de acces la justiție și a termenului în care poate fi înaintată acțiunea în contencios administrativ, fiind cert că în speță acest termen nu a survenit. Prin urmare, analizând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept citate supra, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acțiunea depusă de Vitalie Movilă, Evghenii Dvurecenschii și Nina Veleva este inadmisibilă, având în vedere că aceasta a fost înaintată prematur, fără a fi consumată calea de atac obligatorie prevăzută de lege, motiv pentru care ajunge la concluzia de a admite recursurile depuse de Vitalie Movilă, Evghenii Dvurecenschii și Nina Veleva.

Distinct de aceste constatări, instanța de recurs conchide că argumentul reținut de Curtea de Apel Chișinău, în sensul declarării inadmisibilității acțiunii ca fiind depusă fără respectarea procedurii prealabile nu are suport legal, fapt ce impune casarea încheierii date, cu pronunțarea unei noi încheieri, prin care să fie declarată inadmisibilă cererea de chemare în judecată, din considerentele expuse mai sus. În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că admisibilitatea/inadmisibilitatea unei acțiuni nu se limitează doar la temeiurile menționate în special la art. 207 alin. (2) din Codul administrativ, ci presupune exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri certe și concludente.

Accesul la justiție poate fi limitat, în special prin instituirea condițiilor de admisibilitate, domeniu în care statul se bucură de o anumită marjă de apreciere. Aceste limitări trebuie să urmărească un scop legitim, asigurându-se o 11 proporționalitate între interesul persoanei și scopul legitim urmărit (Guerin contra Franței, 29 iulie 1998, § 37). Totuși, limitările nu trebuie să reducă la zero esența acestui drept. Regulile de procedură au scopul de a asigura o bună administrare a justiției și, în special, a asigura securitatea raporturilor juridice, iar cei implicați în proceduri trebuie să se aștepte ca aceste reguli să fie aplicate (Miragall Escolano ș.a. contra Spaniei, 25 ianuarie 2000, § 33). Curtea Europeană a statuat că, dincolo de limitele care circumscriu conținutului acestui drept, există loc pentru restrângeri aduse implicit.

Prin urmare, declararea ca inadmisibilă a acțiunii în condițiile expuse mai sus este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil în sensul art. 6 din CEDO. Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de fond este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul și a anula încheierea contestată. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite cererea de repunere în termenul de declarare a recursului depusă de Nina Veleva.

Se repune Nina Veleva în termenul de declarare a recursului. Se admit recursurile depuse de Vitalie Movilă, Evghenii Dvurecenschii și Nina Veleva. Se anulează încheierea din 3 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Movilă, Evghenii Dvurecenschii și Nina Veleva împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind contestarea actului administrativ individual defavorabil. Se emite o nouă încheiere prin care se declară inadmisibilă acțiunea depusă de către Vitalie Movilă, Evghenii Dvurecenschii și Nina Veleva, pentru nerespectarea căii de atac. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu 12