3r-336/22 — contestarea actului administrativ

3r-336/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3r–336/22

2-22110194-01-3r-24102022

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

D E C I Z I E

21 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând recursurile depuse de către Vitalie Movilă, Evghenii Dvurceanschii și

Nina Veleva,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Vitalie Movilă, Evghenii Dvurecenschii și Nina Veleva împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii privind contestarea actului administrativ individual

defavorabil,

împotriva încheierii din 3 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La originea cauzei se află acțiunea înaintată la data de 29 iulie 2022 de către

Vitalie Movilă, Evghenii Dvurecenschii și Nina Veleva împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii privind contestarea Hotărârii nr. 13/4 din 22 aprilie 2022

a Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii.

La caz, din materialele cauzei judiciare, rezultă că, la 20 aprilie 2021, în

adresa Consiliului Superior al Magistraturii, a parvenit încheierea interlocutorie din

16 martie 2021 a Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, prin care se aduce

la cunoștință despre pretinse fapte de încălcare a legislației în vigoare de către

judecătorii Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul, Vitalie Movilă, Evghenii

Dvurecenschii și Nina Veleva, la examinarea în ordine de apel a cauzei penale de

acuzare a lui Oleg Grincevschi, Mihai Toderașcu și SRL ’’Igvalex Vin”, la

admiterea, prin încheierea din 16 mai 2019, a cererii părții apărării cu privire la

revocarea măsurii preventive - arestul preventiv în privința inculpatului Oleg

Grincevschi, fiind încălcate prevederile imperative ale art. 309 alin. (l) din Codul

de procedură penală.

Prin hotărârea nr. 211/21 din 14 septembrie 2021 a Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii, s-a dispus remiterea încheierii interlocutorii din 16 martie

1

2021 a Curții Supreme de Justiție Inspecției judecare pentru verificarea faptelor

indicate.

Analizând circumstanțele expuse în încheierea interlocutorie din 16 martie

2021 a Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, Inspecția judiciară a ajuns la

concluzia de a se autosesiza în vederea verificării acțiunilor judecătorilor Vitalie

Movilă, Evghenii Dvurecenschii și Nina Veleva de la Curtea de Apel Cahul, la

emiterea încheierii din 16 mai 2019, prin prisma temeiurilor de abatere disciplinară

statuate la art. 4 alin. (l), lit. i) și p) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară

a judecătorilor.

Prin hotărârea nr. 13/4 din 22 aprilie 2022 a Plenului Colegiului disciplinar

de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, s-a constatat comiterea de către

judecătorii Vitalie Movilă, Evghenii Dvurecenschii și Nina Veleva (judecător în

demisie) de la Curtea de Apel Cahul a abaterii disciplinare prevăzute de art. 4 alin.

(l) lit. i) al Legii nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a

judecătorilor și s-a aplicat sancțiunea disciplinară prevăzută de art. 6 alin. 1), lit. a)

din aceeași lege - “avertisment” , fiecăruia.

La 14 iunie 2022, Vitalie Movilă, Evghenii Dvurecenschii și Nina Veleva au

depus la Consiliul Superior al Magistraturii o contestație împotriva Hotărârii nr.

13/4 din 22 aprilie 2022 a Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul

Superior al Magistraturii.

La data de 24 iunie 2022, Consiliul Superior al Magistraturii i-a informat pe

Vitalie Movilă, Evghenii Dvurecenschii și Nina Veleva că este în imposibilitate de

a examina contestația din lipsă de cvorum, însă contestația va fi examinată ca

urmare a întrunirii noii componențe a Consiliului Superior al Magistraturii, iar

Plenul va examina plenipotențiar contestația depusă la unele din ședințele

ulterioare.

La data de 29 iulie 2022, Vitalie Movilă, Evghenii Dvurecenschii și Nina

Veleva au depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii privind contestarea Hotărârii nr. 13/4 din 22 aprilie 2022 a Plenului

Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii.

Prin încheierea din 3 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat

inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Vitalie Movilă,

Evghenii Dvurecenschii și Nina Veleva împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii privind contestarea Hotărârii nr. 13/4 din 22 aprilie 2022 a Plenului

Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, în temeiul

art. 207 alin. (2) lit. f) Cod administrativ.

La 11 octombrie 2022, Vitalie Movilă și Evghenii Dvurecenschii au depus

cerere de recurs împotriva încheierii din 3 octombrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând anularea încheierii din 3 octombrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău.

În motivarea cererii de recurs, recurenții au invocat că actul administrativ

individual defavorabil pentru ei este Hotărârea nr. 13/4 din 22 aprilie 2022 a

Colegiului Disciplinar din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, iar

procedura examinării contestației este o cale de soluționare prejudiciară a litigiului,

care dă naștere dreptului reclamanților la acțiune în contencios administrativ, chiar

2

dacă autoritatea ierarhic superioară (în cazul dat Consiliul Superior al

Magistraturii) omite să examineze contestația, indiferent care ar fi motivul. Ba mai

mult, în cazul recurenților, din momentul expirării termenului pentru examinarea

contestației a început a curge termenul de prescripție pentru depunerea acțiunii în

contencios administrativ, care la fel este unul fix și omiterea de către recurenți a

acestui termen provoacă efecte negative - pierderea acestui drept.

În opinia lor, acest raționament este dedus din sensul direct și neinterpretabil

al legii, care la art. 209 alin. (l), (2) Cod administrativ stipulează: ”(1) Acțiunea în

contestare și acțiunea în obligare se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă legea

nu prevede altfel. Acest termen începe să curgă de la: a) data comunicării sau

notificării deciziei cu privire la cererea prealabilă sau data expirării termenului

prevăzut de prezentul cod pentru soluționarea acesteia; b) data comunicării sau

notificării actului administrativ individual, dacă legea nu prevede procedura

prealabilă. Prevederile art.165 alin. (l) referitoare la nesoluționarea în termen se

aplică corespunzător. (2) Dacă informația cu privire la exercitarea căilor de atac nu

se conține în actul administrativ individual sau în decizia cu privire la cererea

prealabilă ori este indicată incorect, înaintarea acțiunii în contencios administrativ

se admite în termen de un an de la comunicarea sau notificarea actului administrativ

sau a deciziei cu privire la cererea prealabilă”.

Consideră recurenții că sunt justificați de a înainta prezenta acțiune în

termenul specificat la art. 209 alin. (l), lit. a) Cod administrativ.

Pentru autoritatea publică ierarhic superioară Plenul Consiliului Superior al

Magistraturii este instituit un termen legal pentru derularea procedurii

administrative, inclusiv și a etapei de examinare a contestației, și nu există vreo

prevedere legală, hotărâre judecătorească sau acord al părților care ar prelungi,

suspenda sau amâna curgerea acestui termen.

La 28 iunie 2022 recurenții au primit scrisoarea nr. 1825 din 24 iunie 2022 a

președintelui interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, ce conține

informații despre imposibilitatea examinării contestației din lipsa de cvorum pentru

a decide problema din speță, precum și despre faptul că contestația va fi examinată

la una din ședințele ulterioare ale Plenului Consiliului Superior al Magistraturii,

care va fi întrunit într-o componență nouă, facându-se trimitere la art. 15 alin. (12)

din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor și la Hotărârea nr. 9 din 7 aprilie 2022 a Curții Constituționale pentru

controlul constituționalității Legii nr. 26 din 10 martie 2022.

Această notificare prin sine nu constituie o decizie asupra cererii prealabile,

și nici un refuz de examinare a cererii prealabile.

Notificarea nr. 1825 din 24 iunie 2022 a președintelui interimar al Consiliului

Superior al Magistraturii nu are nici o justificare de drept pentru o eventuală

amânare sau suspendare a examinării contestației reclamanților pentru o perioadă

nedeterminată. Norma de drept și aplicabilitatea ei prin prisma Hotărârii nr. 9 din

7 aprilie 2022 a Curții Constituționale, la care se face trimitere în notificarea nr.

1825 din 24 iunie 2022 a președintelui interimar al Consiliului Superior al

Magistraturii, nici nu poate avea vreo tangență cu dreptul de acces la justiție și

3

termenul în care poate fi înaintată acțiunea în contencios administrativ.

Articolul 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele

măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor stipulează: ”Pentru perioada de

timp de până la data întrunirii legale a noii componențe a Consiliului Superior al

Magistraturii și a Consiliului Superior al Procurorilor, pentru a nu admite

disfuncționalități în exercitarea de către consiliile menționate a atribuțiilor stabilite

prin Constituția Republicii Moldova, hotărârile acestor consilii vor fi adoptate în

conformitate cu dispozițiile Codului administrativ ce reglementează emiterea

actelor administrative”

Concluziile Curții Constituționale din Hotărârea nr. 9 din 7 aprilie 2022 cu

privire la neconstituționalitatea sintagmei „stabilite prin Constituția Republicii

Moldova” din această normă legală se rezumă la faptul că orice hotărâre a Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii adoptată pe segmentul realizării atribuțiilor

prevăzute de Constituție la art. 123 și 136 alin. (2) (inclusiv și pe domeniul atragerii

la răspundere disciplinară a judecătorilor) nu poate fi adoptată fără cvorumul și

majoritatea calificată stabilite la art. 15 alin. (2) și art. 24 alin. (l) din Legea cu

privire la Consiliul Superior al Magistraturii. Instituirea acestor reguli de aplicare

a legii nu are vreo interferență cu dreptul de a contesta în instanța de contencios

administrativ o hotărâre de aplicare a sancțiunii disciplinare, or lipsa de cvorum

pentru a decide asupra contestației de către Plenul Consiliului Superior al

Magistraturii este o circumstanță situațională, și legea nu derogă de la normele

generale cu privire la accesul la instanța de contencios administrativ (inclusiv

termenul de realizare a acestui drept) în situația în care actul administrativ de

constatare și aplicare a sancțiunii disciplinare este deja emis de către autoritatea

competentă - Colegiul Disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii.

Sunt ignorate și prevederile art. 64 Cod administrativ, care califică refuzul

de a examina o cerere drept respingere a cererii. Consideră recurenții că

incapacitatea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii de a examina

contestația în termenul stabilit de lege echivalează cu respingerea contestației.

Concluzia instanței de fond privitoare la faptul că ”activitatea administrativă

a Consiliului Superior al Magistraturii ... nu a fost finisată” (alin. 7 pagina 5),

ignoră, în opinia recurenților, prevederile clare și neinterpretabile de la art. 209 alin.

(l), (2) Cod administrativ citate supra, din care rezultă că termenul prevăzut pentru

examinarea cererii prealabile a expirat.

Pe 27 octombrie 2022, Nina Veleva a depus recurs împotriva încheierii din 3

octombrie 2022, solicitând repunerea în termenul de declarare a recursului și

admiterea recursului.

În motivarea cererii de recurs, recurenta a arătat că a fost plecată în perioada 6

octombrie 2022 – 25 octombrie 2022 peste hotarele țării, motiv pentru care a fost

în imposibilitate de a depune recursul în termen. Drept dovadă, a anexat copia

pașaportului.

A indicat recurenta că subscrie tuturor argumentelor din cererea de recurs

depusă de Vitalie Movilă și Evghenii Dvurecenschii, în fapt și în drept. Suplimentar

a invocat prevederile art. 139 alin. (1), (3) și (4) Cod administrativ, arătând că

4

hotărârea nr. 13/4 din 22 aprilie 2022 a Colegiului Disciplinar al Consiliului

Superior al Magistraturii nu a devenit incontestabilă în sensul art. 140 Cod

administrativ, iar valabilitatea sa va continua să producă efecte negative pentru

reclamanți pe parcursul unui an de la aplicare, potrivit art. 6 alin. (3) din Legea

178/2014, adică până la 22 aaprilie 2021, până ce reclamanților le va fi încălcat

dreptul la un proces echitabil (accesul la justiție și termenul rezonabil al

procedurilor).

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic.

Încheierea din 3 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost contestată

de recurenții Vitalie Movilă și Evghenii Dvurecenschii la 11 octombrie 2022, fapt

ce atestă respectarea termenului prevăzut de art. 242 din Codul administrativ.

Cu referire la termenul de declarare a recursului de către Nina Veleva,

instanța de recurs constată că acesta a fost depus la data de 27 octombrie 2022, cu

depășirea termenului, dar totodată constată ca fiind întemeiată cererea acesteia de

repunere în termen a recursului.

Or, la data notificării încheierii recurate de către instanța de apel, și anume

la 4 octombrie 2022, și până la data de 25 octombrie 2022, Nina Veleva s-a aflat

peste hotarele țării, fapt probat prin copia pașaportului anexată la cererea de recurs.

Potrivit articolului 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru a

se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece argumentele

indicate în cererea de recurs au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și pasibil

de a fi admis din următoarele motive.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța anulează încheierea și adoptă o nouă

încheiere.

După cum denotă materialele cauzei, la 20 aprilie 2021 în adresa Consiliului

Superior al Magistraturii a parvenit încheierea interlocutorie a Colegiului penal al

Curții Supreme de Justiție din 16 martie 2021, prin care se aduce la cunoștință

despre pretinse fapte de încălcare a legislației în vigoare de către judecătorii

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul Vitalie Movilă, Evghenii Dvurecenschii

și Nina Veleva, la examinarea în ordine de apel a cauzei penale de acuzare a lui

Oleg Grincevschi, Mihai Toderașcu și SRL ’’Igvalex Vin”, la admiterea prin

încheierea din 16 mai 2019 a cererii părții apărării cu privire la revocarea măsurii

5

preventive - arestul preventiv în privința inculpatului Oleg Grincevschi, fiind

încălcate prevederile imperative ale art. 309 alin. (l) din Codul de procedură penală.

Prin hotărârea nr. 211/21 din 14 septembrie 2021 a Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii, s-a dispus remiterea încheierii interlocutorii din 16 martie

2021 a Curții Supreme de Justiție Inspecției judecare pentru verificarea faptelor

indicate.

Analizând circumstanțele expuse în încheierea interlocutorie a Colegiului

penal al Curții Supreme de Justiție din 16 martie 2021, Inspecția judiciară a ajuns

la concluzia de a se autosesiza în vederea verificării acțiunilor judecătorilor Vitalie

Movilă, Evghenii Dvurecenschii și Nina Veleva de la Curtea de Apel Cahul, la

emiterea încheierii din 16 mai 2019, prin prisma temeiurilor de abatere disciplinară

statuate la art. 4 alin. (l), lit. i) și p) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară

a judecătorilor.

Prin hotărârea nr. 13/4 din 22 aprilie 2022 a Plenului Colegiului disciplinar

de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, s-a constatat comiterea, de către

judecătorii Vitalie Movilă, Evghenii Dvurecenschii și Nina Veleva (judecător în

demisie) de la Curtea de Apel Cahul, a abaterii disciplinare prevăzute de art. 4 alin.

(l) lit. i) al Legii nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a

judecătorilor și s-a aplicat sancțiunea disciplinară prevăzută de art. 6 alin. 1), lit. a)

din aceeași lege - “avertisment” , fiecăruia.

La 14 iunie 2022, Vitalie Movilă, Evghenii Dvurecenschii și Nina Veleva au

depus la Consiliul Superior al Magistraturii o contestație împotriva Hotărârii nr.

13/4 din 22 aprilie 2022 a Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul

Superior al Magistraturii.

La data de 24 iunie 2022, Consiliul Superior al Magistraturii i-a informat pe

Vitalie Movilă, Evghenii Dvurecenschii și Nina Veleva că este în imposibilitate de

a examina contestația din lipsă de cvorum, însă contestația va fi examinată ca

urmare a întrunirii noi componențe a Consiliului Superior al Magistraturii, iar

Plenul va examina plenipotențiar contestația depusă la unele din ședințele

ulterioare.

Nefiind de acord cu răspunsul Consiliului Superior al Magistraturii, precum

și cu Hotărârea nr. 13/4 din 22 aprilie 2022 a Plenului Colegiului disciplinar de pe

lângă Consiliul Superior al Magistraturii, recurenții reclamanți au înaintat,

împreună cu judecătorul în demisie Nina Veleva, o acțiune împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii privind contestarea Hotărîrii nr. 13/4 din 22 aprilie 2022

A Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii.

Prin încheierea din 3 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat

inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Vitalie Movilă,

Evghenii Dvurecenschii și Nina Veleva împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii privind contestarea Hotărârii nr. 13/4 din 22 aprilie 2022 a Plenului

Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, în temeiul

art. 207 alin. (2) lit. f) Cod administrativ.

Verificând legalitatea și temeinicia încheierii menționate în raport cu criticile

formulate în cererile de recurs și materialele cauzei coroborat cu normele de drept

material și procedural aplicabile raportului juridic litigios, completul pentru

6

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că încheierea

instanței de fond este neîntemeiată și urmează a fi anulată reieșind din următoarele.

Conform art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate

administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest

drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la

care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de

contencios administrativ, conform prezentului cod.

Totodată, art. 189 alin. (1) din Codul administrativ prevede expres că orice

persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă

a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

În conformitate cu art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă

reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea

legii și se aplică nemijlocit legea.

Conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ

individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de

autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului

public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea

sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Iar, în concordanță cu art. 207 alin. (1) din Codul administrativ, instanța

verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni

în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios

administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de

recurs.

În contextul celor relatate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, în

speță, Vitalie Movilă, Evghenii Dvurecenschii și Nina Veleva au contestat

Hotărârea nr. 13/4 din 22 aprilie 2022 a Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă

Consiliul Superior al Magistraturii, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. f) Cod

administrativ.

Completul de judecată reține că, potrivit art. 15 alin. (12) al Legii nr. 26 din

10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, pentru

perioada de timp de până la data întrunirii legale a noii componențe a Consiliului

Superior al Magistraturii și a Consiliului Superior al Procurorilor, pentru a nu

admite disfuncționalități în exercitarea de către consiliile menționate a atribuțiilor

stabilite prin Constituțe, hotărârile acestor consilii vor fi adoptate în conformitate

cu dispozițiile Codului administrativ ce reglementează emiterea actelor

administrative.

Potrivit Hotărârii nr. 9 din 7 aprilie 2022 a Curții Constituționale, s-a declarat

neconstituțional textul "stabilite prin Constituția Republicii Moldova" din articolul

15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente

7

selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor.

Declararea neconstituționalității textului "stabilite prin Constituția

Republicii Moldova" din articolul 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022

exclude competența Consiliului Superior al Magistraturii de a adopta, pe baza

acestui articol, hotărâri care rezultă din atribuțiile prevăzute de articolele 123 și 136

alin. (2) din Constituție (numirea, transferarea, detașarea, promovarea în funcție și

aplicarea de măsuri disciplinare față de judecători, precum și numirea judecătorilor

la Curtea Constituțională). Consiliul Superior al Magistraturii va propune

Președintelui Republicii Moldova numirea în funcție până la atingerea plafonului

de vârstă a judecătorilor al căror termen inițial de numire în funcție a expirat până

la data de 1 aprilie 2022.

Curtea constituțională la emiterea Hotărârii nr. 9 din 7 aprilie 2022, a

constatat că prevederile articolului 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022

ar putea perturba echilibrul între condiția asigurării independenței judecătorilor și

condiția evitării autoguvernării corporatiste în cadrul Consiliului Superior al

Magistraturii. Aceste prevederi stabilesc că, pentru perioada de timp de până la data

întrunirii legale a noii componențe a Consiliului Superior al Magistraturii și a

Consiliului Superior al Procurorilor, pentru a nu permite disfuncționalități în

exercitarea de către consiliile menționate a atribuțiilor stabilite prin Constituția

Republicii Moldova, hotărârile acestor consilii vor fi adoptate în conformitate cu

dispozițiile Codului administrativ ce reglementează emiterea actelor

administrative.

Analizând prevederile relevante ale Codului administrativ, Curtea a constatat

că regulile generale prevăzute de articolele 133 alin. (2) și art. 135 alin. (2) și (5)

din cod sunt aplicabile doar în situația în care alte legi speciale nu reglementează

alte cerințe referitoare la cvorum și la tipul de majoritate. În acest sens, Legea cu

privire la Consiliul Superior al Magistraturii stabilește norme speciale în raport cu

prevederile Codului administrativ. Legea cu privire la Consiliul Superior al

Magistraturii prevede, la articolul 15 alin. (2), că ședința Consiliului este

deliberativă dacă la aceasta participă cel puțin două treimi din membrii lui. În

continuare, articolul 24 alin. (1) din aceeași lege stabilește că Consiliul adoptă

hotărâri cu votul deschis al majorității membrilor săi, cu excepția cazului prevăzut

la articolul 19 alin. (4).

Curtea a notat că articolul 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022

stabilește că până la data întrunirii legale a noii componențe a Consiliului Superior

al Magistraturii, hotărârile Consiliului vor fi adoptate în conformitate cu

dispozițiile Codului administrativ. Totuși, aplicabilitatea regulilor generale de

emitere a actelor administrative din Codul administrativ sunt condiționate de lipsa

unor norme speciale. În cazul în discuție, Legea cu privire la Consiliul Superior al

Magistraturii conține norme speciale în raport cu Codul administrativ.

Până la data întrunirii legale a noii componențe, pe baza articolului 15 alin.

(12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, Consiliul Superior al Magistraturii va

putea adopta hotărâri care pun în aplicare atribuțiile prevăzute de Legea nr. 26 din

10 martie 2022 sau care au ca obiect administrarea treburilor curente.

8

Prin administrarea treburilor curente, Curtea are în vedere inclusiv competența

Consiliului Superior al Magistraturii de a oferi acordul pentru pornirea urmăririi

penale și pentru realizarea acțiunilor de urmărire penală în privința judecătorilor,

cu excepția cazurilor în care judecătorii sunt suspectați de comiterea unor delicte

în exercițiul funcțiilor lor legale... ].

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ consideră că prima instanță just a reținut prevederile art. 27 alin. (1)

din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr.178 din 25 iulie

2014, potrivit cărora completele de examinare a contestațiilor ale colegiului

disciplinar verifică contestațiile împotriva deciziilor inspecției judiciare de

respingere a sesizărilor.

În accepțiunea art. 28 alin. (1) și (3) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu

privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, completele de contestație

examinează contestațiile împotriva deciziilor inspecției judiciare de respingere a

sesizării. Procedura în fața completelor de contestație este scrisă. Completele de

contestație decid: a) admiterea contestației și restituirea cauzei inspecției judiciare

pentru verificări suplimentare; b) respingerea contestației ca neîntemeiată. În

temeiul art. 29 alin. (3) al Legii menționate, hotărârea privind respingerea

contestației împotriva deciziei inspecției judiciare de respingere a sesizării este

definitivă.

În speța dedusă judecății, prezintă relevanță și prevederile art. 71 din Legea

nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii și

art. 8 din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a

judecătorilor, potrivit cărora Inspecția Judiciară și Colegiul disciplinar, ca organe

specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii, activează independent și

exercită atribuții quasi-judiciare.

Întrucât examinarea sesizărilor se poate finaliza cu aplicarea unei sancțiuni

disciplinare în privința unui magistrat independent și inamovibil, în activitatea de

înfăptuire a justiției a căruia sunt interzise orice fel de imixtiuni, atât Inspecția

Judiciară, cât și Colegiul disciplinar activează ca un „tribunal”.

Astfel, conform art. 27 alin. (2) și 29 alin. (1) din Legea nr.178 din 25 iulie

2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, completele de

contestație sunt formate din trei membri ai colegiului disciplinar numiți prin

hotărârea colegiului disciplinar. În completul de contestație sunt incluși, în mod

obligatoriu, doi judecători și un reprezentant al societății civile. Iar hotărârea

privind respingerea sesizării se adoptă cu votul unanim al membrilor completului

de contestație.

În consecință, prin lege organică, și anume articolele 27-29 din Legea nr. 178

din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, este

reglementată detaliat procedura de examinare a contestațiilor împotriva deciziilor

Inspecției Judiciare.

Astfel, o persoană interesată căreia Inspecția Judiciară i-a respins o sesizare

poate utiliza o „cale de atac prevăzută de lege”, depunând o contestație la

Completul de examinare a contestațiilor al Colegiului disciplinar. Aceste două

etape procedurale, prevăzute de legea organică, reprezintă activități quasi-judiciare,

9

întrucât conțin atât șanse, cât și garanții ale apărării dreptului pretins încălcat, dar

și rigori de formă, conținut și termene de procedură.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin jurisprudența sa, interpretând

articolul 6§1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, a stabilit că „dreptul

la un tribunal” (accesul liber la justiție) nu este unul absolut, poate fi limitat,

reglementarea sa fiind adesea variabilă în timp și în spațiu, în funcție de nevoile și

resursele comunității și ale indivizilor (cauzele Golder contra Regatului Unit al

Marii Britanii din 21 februarie 1975, §38, Ashingdane contra Regatului Unit din

28 mai 1985, §57). Condiția impusă constant de jurisprudența Curții în aplicarea

articolului 6§1 din Convenție cere ca limitările operate de către statele contractante

să nu restrângă nejustificat accesul individului la un „tribunal” în măsura în care

dreptul în discuție să fie afectat în chiar substanța sa.

Astfel, instanța de recurs consideră că reclamanților Vitalie Movilă,

Evghenii Dvurecenschii și Nina Veleva le este garantat accesul la un „tribunal”, iar

legea organică le oferă 2 nivele de jurisdicție, atât cât a considerat legiuitorul

Republicii Moldova suficient, astfel încât dreptul acestora nu este afectat în

substanța sa.

În acest context, instanța de recurs apreciază drept justă concluzia instanței de

fond precum că, în conformitate cu art. 71 din Legea nr. 947-XIII din 19 iulie 1996

cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii și art. 8 din Legea nr. 178 din 25

iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, Inspecția Judiciară

și Colegiul disciplinar ca organe specializate, precum și Consiliul Superior al

Magistraturii, activează independent și exercită atribuții quasi-judiciare. Întrucât

examinarea sesizărilor se poate finaliza cu aplicarea unei sancțiuni disciplinare în

privința unui magistrat independent și inamovibil, în activitatea de înfăptuire a

justiției a căruia sunt interzise orice fel de imixtiuni, atât Inspecția Judiciară, cât și

Colegiul disciplinar activează ca un „tribunal”.

În consecință, prin lege organică și anume articolele 18-40 din Legea nr. 178

din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, este

reglementată detaliat procedura de examinare a cauzelor disciplinare. Astfel,

judecătorii vizați în hotărârea colegiului disciplinar pot utiliza „calea de atac

prevăzută de lege”, depunând o contestație la Consiliul Superior al Magistraturii.

Această etapă procedurală prevăzută de legea organică, reprezintă o activitate

quasi- judiciară, întrucât conțin atât șanse cât și garanții ale apărării dreptului

pretins încălcat, cât și rigori de formă, conținut și termene de procedură.

Reclamanții nu au parcurs această etapă procedurală până la capăt, or procedura

administrativă nu a fost finalizată prin adoptarea de către Consiliul Superior al

Magistraturii a unei hotărâri cu privire la examinarea contestației depuse de către

Vitalie Movilă, Evghenii Dvurceanschii și Nina Veleva împotriva Hotărârii nr.

13/4 din 22 aprilie 2022 a Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul

Superior al Magistraturii.

Pentru considerentele expuse supra, constatarea instanței ierarhic inferioare cu

privire la nerespectarea, de către recurenții reclamanți, a procedurii prealabile, nu

este justificată, dat fiind faptul că contestarea contestarea de către Vitalie Movilă,

Evghenii Dvurceanschii și Nina Veleva a Hotărârii nr. 13/4 din 22 aprilie 2022 a

10

Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii

reprezintă o cale de atac prevăzută de lege.

Iar prin răspunsul din 24 iunie 2022, Consiliul Superior al Magistraturii i-a

informat doar pe reclamanți că este în imposibilitate de a examina contestația

depusă împotriva hotărârii Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul

Superior al Magistraturii din lipsă de cvorum pentru a decide problema în speță,

aceasta urmând a fi examinată odată cu întrunirea noii componențe a Consiliului

Superior al Magistraturii.

Astfel fiind, se atestă că activitatea administrativă a Consiliului Superior al

Magistraturii privind examinarea legalității Hotărârii nr. 13/4 din 22 aprilie 2022

a Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii nu

a fost finalizată prin emiterea unei hotărâri în conformitate cu art. 39 alin. (4) din

Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a

judecătorilor.

La acest argument se va menționa și faptul că recurenții contestă în speță nu

răspunsul Consiliului Superior al Magistraturii, care ar urma să fie anticipată de o

cerere prealabilă, dar hotărârea Colegiului disciplinar, ca organ subordonat

Consiliului Superior al Magistraturii.

În aceste condiții, instanța de recurs nu poate reține argumentul recurenților

privitor la încălcarea dreptului dânșilor de acces la justiție și a termenului în care

poate fi înaintată acțiunea în contencios administrativ, fiind cert că în speță acest

termen nu a survenit.

Prin urmare, analizând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept

citate supra, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că acțiunea depusă de Vitalie Movilă, Evghenii

Dvurecenschii și Nina Veleva este inadmisibilă, având în vedere că aceasta a fost

înaintată prematur, fără a fi consumată calea de atac obligatorie prevăzută de lege,

motiv pentru care ajunge la concluzia de a admite recursurile depuse de Vitalie

Movilă, Evghenii Dvurecenschii și Nina Veleva.

Distinct de aceste constatări, instanța de recurs conchide că argumentul reținut

de Curtea de Apel Chișinău, în sensul declarării inadmisibilității acțiunii ca fiind

depusă fără respectarea procedurii prealabile nu are suport legal, fapt ce impune

casarea încheierii date, cu pronunțarea unei noi încheieri, prin care să fie declarată

inadmisibilă cererea de chemare în judecată, din considerentele expuse mai sus.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că

admisibilitatea/inadmisibilitatea unei acțiuni nu se limitează doar la temeiurile

menționate în special la art. 207 alin. (2) din Codul administrativ, ci presupune

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri certe și

concludente.

Accesul la justiție poate fi limitat, în special prin instituirea condițiilor de

admisibilitate, domeniu în care statul se bucură de o anumită marjă de apreciere.

Aceste limitări trebuie să urmărească un scop legitim, asigurându-se o

11

proporționalitate între interesul persoanei și scopul legitim urmărit (Guerin contra

Franței, 29 iulie 1998, § 37). Totuși, limitările nu trebuie să reducă la zero esența

acestui drept. Regulile de procedură au scopul de a asigura o bună administrare a

justiției și, în special, a asigura securitatea raporturilor juridice, iar cei implicați în

proceduri trebuie să se aștepte ca aceste reguli să fie aplicate (Miragall Escolano

ș.a. contra Spaniei, 25 ianuarie 2000, § 33). Curtea Europeană a statuat că, dincolo

de limitele care circumscriu conținutului acestui drept, există loc pentru restrângeri

aduse implicit.

Prin urmare, declararea ca inadmisibilă a acțiunii în condițiile expuse mai

sus este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil în sensul art. 6

din CEDO.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea

instanței de fond este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul

și a anula încheierea contestată.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se admite cererea de repunere în termenul de declarare a recursului depusă de

Nina Veleva. Se repune Nina Veleva în termenul de declarare a recursului.

Se admit recursurile depuse de Vitalie Movilă, Evghenii Dvurecenschii și Nina

Veleva.

Se anulează încheierea din 3 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău în cauza

de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie

Movilă, Evghenii Dvurecenschii și Nina Veleva împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii privind contestarea actului administrativ individual defavorabil.

Se emite o nouă încheiere prin care se declară inadmisibilă acțiunea depusă de

către Vitalie Movilă, Evghenii Dvurecenschii și Nina Veleva, pentru nerespectarea

căii de atac.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

12