2ra-1431/22 — repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2ra-1431/22

2-20082784-01-2ra-06102022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – L. Mitrofan

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru

ÎNCHEIERE

21 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de Victor Canișcev,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Victor

Canișcev împotriva Ministerului Sănătății al Republicii Moldova, Instituției

Medico-Sanitare Publice „Institutul de Medicină Urgentă”, intervenienți accesorii

Oleg Luțic și Vasile Roșca cu privire la repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 05 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Victor Canișcev și s-a menținut hotărârea din 29

septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La data de 08 iulie 2020 Victor Canișcev a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Instituției

Medico-Sanitare Publice „Institutul de Medicină Urgentă” cu privire la repararea

prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 20 aprilie 2019, aproximativ

orele 11.00, având dureri insuportabile la mâna dreaptă, în urma inflamării

ligamentului și a mâinii (degetul mare), s-a adresat după ajutor medical de urgență

la IMSP „Institutul de Medicină Urgentă”. Oleg Luțic, medicul de gardă de la IMSP

„Institutul de Medicină Urgentă”, examinând superficial situația și ignorând infecția

de la degetul mare, după investigațiile făcute, a stabilit diagnoza „S635 Entorsă și

întinderea de ligament al pumnului drept, sindrom algic” și a recomandat un

tratament la domiciliu cu aplicarea unei pungi cu gheață și a unor unguente.

A indicat că după aplicarea unguentelor prescrise de medicul de gardă Oleg

Luțic, mâna s-a umflamat, cauzându-i dureri insuportabile, astfel fiind necesară

deplasarea repetată la IMSP „Institutul de Medicină Urgentă”. Medicul de gardă,

Vasile Roșca, i-a comunicat că era necesar să urmeze tratamentul prescris de

1

medicul Oleg Luțic, apoi tratamentul la Spitalul Municipal, unde era înregistrat

conform domiciliului.

Susține că după circa 6 ore de aflare în incinta instituției, fără a primi niciun

fel de asistență medicală din partea personalului medical, s-a deplasat după cum i-a

recomandat medicul de gardă Vasile Roșca, la IMSP Spitalul Clinic Municipal nr.1,

secția ambulatorie ortopedie și traumatologie.

Reclamantul a indicat că medicii Valeriu Corlăteanu și Gheorghe Tarata,

analizând situația, în regim de urgență i-au dat îndreptare către IMSP „Institutul de

Medicină Urgentă”, unde deja în baza indicațiilor din îndreptare, în câteva ore, în

regim de urgență a fost supus unei intervenții chirurgicale complicate.

A specificat că mai mulți medici cu care a discutat apoi au făcut o constatare,

prin care au precizat că, dacă se mai tergiversa intervenția chirurgicală, se putea

ajunge la amputarea brațului sau chiar la deces.

A invocat că din IMSP „Institutul de Medicină Urgentă” a fost externat abia

peste 40 zile, fiind supus la 4 intervenții chirurgicale complicate, aceasta datorându-

se în totalitate incompetenței profesionale și încălcării atribuțiilor profesionale ale

medicilor de gardă ai IMSP „Institutul de Medicină Urgentă” care l-au examinat.

După externare, în perioada 31 mai 2019 – 14 iunie 2019 a urmat un curs de

tratament la IMSP „Institutul de Medicină Urgentă”, iar în perioada 18 iunie 2019 –

19 august 2019 - la IMSP AMT Centru în secția ambulatorie ortopedie și

traumatologie. Ulterior, a urmat proceduri de reabilitare și recuperare la IMSP

Spitalul Clinic de Traumatologie și Ortopedie, IMSP Institutul de Medicină Urgentă,

Policlinica nr.7 din Chișinău.

La 26 iulie 2019 a înregistrat la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale al Republicii Moldova un demers, prin care a solicitat asistență și ajutor în

găsirea și pedepsirea persoanelor vinovate de erorile medicale comise, precum și

oferirea unui prejudiciu moral, compensarea tratamentului necesar pentru

restabilirea funcționalității brațului.

La data de 23 decembrie 2019, după aproape 5 luni de la înregistrarea primului

demers, IMSP Institutul de Medicină Urgentă a expediat în adresa reclamantului

răspunsul cu nr.C-44/1756 din 06 noiembrie 2019, prin care i-a fost adus la

cunoștință că, în urma examinării în comisie a Demersului repetat adresat

Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova, a fost

constatat că, examinarea medicală și asistența medicală de urgență acordată

domnului Victor Canișcev a fost efectuată în volum deplin și corespunde cerințelor

și documentelor normative existente pentru acordarea asistenței medicale și fapte de

încălcare a normelor de etică și deontologie medicală de către personalul medical de

gardă, ca și datele de neglijență în serviciu, nu s-au confirmat.

La data de 26 septembrie 2019 Consiliul Național pentru Determinarea

Dizabilității și Capacității de Muncă, în baza Raportului nr.3107, a emis certificatul

de încadrare în grad de dizabilitate nr. C01062501647, prin care i-a fost stabilit grad

de dizabilitate.

Reclamantul a invocat că angajații IMSP „Institutul de Medicină Urgentă” au

comis o eroare medicală la faza de diagnosticare și prescriere a tratamentului primar,

cauzându-i prejudiciu moral și vătămare a integrității corporale, dând dovadă de

neglijență și lipsă de profesionalism.

2

Consideră că din contul pârâților urmează a fi încasat prejudiciul material sub

formă de venit ratat din salariu în sumă totală de 119424 lei, calculat pentru perioada

22 aprilie 2019 (ziua intervenției) până la 04 septembrie 2020 (ziua atingerii vârstei

de pensionare) -16 luni; 8 luni (anul 2019) x 6975 lei= 55800 lei; 8 luni (anul 2020)

x 7953 lei= 63624,00 lei, precum și prejudiciul moral în sumă de 1000000 lei, și

cheltuieli de judecată.

Prin încheierea din 22 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediu Centru au fost

atrași în calitate de intervenienți accesorii Oleg Luțic și Vasile Roșca.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău, sediu Centru din 20

septembrie 2021 a Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale fost înlocuit cu

succesorul în drepturi Ministerul Sănătății.

Prin hotărârea din 29 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

s-a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 26 octombrie 2021,

în termenul legal, Victor Canișcev a contestat-o cu apel.

Prin decizia din 05 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Victor Canișcev și s-a menținut hotărârea din 29 septembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Instanțele ierarhic inferioare au conchis că în speță din lipsă de probe nu s-a

constatat existența faptei ilicite și a vinovăției în acțiunile IMSP „Institutul de

Medicină Urgentă”, în persoana medicilor Oleg Luțic și Vasile Roșca în timpul

tratamentului, a stabilirii diagnozei, a intervenției chirurgicale și în inacțiunile

ulterioare, or ultimii au informat pacientul cu privire la particularitățile

tratamentului, au asigurat tratament până la însănătoșirea lui sau până la trecerea în

îngrijirea unui alt medic, au informat direct pacientul despre starea sănătății acestuia,

fiind manifestat un acord în acest sens.

Suplimentar, instanța de apel a specificat că potrivit fișei privind examinarea

primară a bolnavului din 22 aprilie 2019, pacientul Victor Canișcev a prezentat

informație incompletă la diagnosticare cu referire la traumatismul său.

Respingând capătul de cerere privind repararea prejudiciului material sub

forma venitului ratat din salariu în sumă totală de 119 424 lei și a celui moral,

instanțele de judecată au motivat că reclamantul nu a prezentat probe în susținerea

poziției sale conform art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă.

La 16 septembrie 2022 Victor Canișcev a declarat recurs împotriva deciziei

din 05 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii

primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că nu au fost constatate și elucidate pe deplin

circumstanțele cauzei, concluziile instanței de apel expuse în decizie sunt în

contradicție cu circumstanțele cauzei, probele administrate fiind interpretate eronat.

A susținut că angajații IMSP „Institutul de Medicină Urgentă” au comis o

eroare medicală la faza de diagnosticare și prescriere a tratamentului primar, prin ce

i-au cauzat prejudiciu moral și vătămare a integrității corporale, dând dovadă de

neglijență și lipsă de profesionalism.

Consideră că există o legătură directă între tratamentul inițial oferit și

consecințele grave survenite în urma aplicării acestui tratament, care au dus în final

la necesitatea efectuării unei intervenții chirurgicale.

3

În conformitate cu articolul 433 lit. a), b), c) și d) din Codul de procedură

civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu

recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă

aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen.

Completul constată că, în speță, cererea de recurs este îndreptată împotriva

deciziei din 05 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de acte

specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă. De asemenea,

aceasta este depusa de către Victor Canișcev, care are calitatea procesuală de

reclamant și este îndreptățit să o conteste, nefiind depusă repetat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Conform scrisorii de expediere a actului judecătoresc, Curtea de Apel

Chișinău la data de 06 iulie 2022 a expediat recurentului decizia instanței de apel,

însă date care să confirme recepționarea ei la materialele dosarului lipsesc. Totodată,

conform cererii anexate la materialele cauzei, recurentul Victor Canișcev la data de

29 iulie 2022 a făcut cunoștință cu materialele cauzei. Prin urmare, recursul declarat

la data de 16 septembrie 2022 este în termen.

Prin referința din 31 octombrie 2022 intimata IMSP „Institutul de Medicină

Urgentă” a solicitate declararea recursului depus de către Victor Canișcev ca fiind

inadmisibil.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Victor

Canișcev este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă

că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei

de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform

Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului,

dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

4

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Victor Canișcev asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă Victor Canișcev și, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Victor Canișcev, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Victor Canișcev împotriva deciziei din 05 mai 2022

a Curții de Apel Chișinău, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

5