2ra-1104/22 — repararea prejudiciului moral

2ra-1104/22 — repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1104/22

2-21109658-01-2ra-11082022

Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Central (jud. Gh. Tocaiuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Garbuz, A. Ciobanu, Iu. Grosu)

DECIZIE

21 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Inspectoratul de Poliție Soroca,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Anatolie Bița

împotriva Inspectoratului de Poliție Soroca, intervenient accesoriu Viorel Ciumeica cu

privire la repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 05 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admis

apelul declarat de Anatolie Bița și a fost casată hotărârea din 29 septembrie 2021 a

Judecătoriei Soroca, sediul Central, fiind pronunțată o hotărâre nouă, prin care acțiunea

a fost admisă parțial,

constată :

La data de 21 iulie 2021, Anatolie Bița a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului de Poliție Soroca cu privire la repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin hotărârea din 12 aprilie 2021

a Judecătoriei Soroca, sediul Central, a fost încetat procesul contravențional pornit în

privința lui, din motivul lipsei faptului contravenției. Hotărârea judecătorească a devenit

definitivă și irevocabilă, nefiind contestată de către presupusa victimă Iurie Dumitraș.

A menționat că la 08 februarie 2021, în privința sa, de către agentul constatator

Viorel Ciumeica, a fost întocmit proces-verbal cu privire la contravenție în temeiul art.

69 alin. (2) din Codul contravențional (injuria), prin care i-a fost aplicată sancțiunea

contravențională sub formă de amendă în mărime de 15 unități convenționale,

echivalentul a 750 de lei, pentru faptul că la 20 ianuarie 2021, prin intermediul rețelelor

1

de socializare „Facebook”, l-ar fi numit pe Iurie Dumitraș cu cuvinte injurioase ce i-ar

fi lezat onoarea și demnitatea.

Reclamantul a susținut că adresarea lui Iurie Dumitraș către Inspectoratul de

Poliție Soroca este falsă și lipsită de suport probatoriu, iar procesul-verbal întocmit în

privința sa de către agentul constatator Viorel Ciumeica este ilicit, neîntemeiat și lipsit

de orice suport probatoriu. Din aceste motive a înaintat contestație asupra procesului-

verbal cu privire la contravenție din 08 februarie 2021, prin care a solicitat instanței de

judecată să constate că procesul-verbal a fost întocmit cu abateri de la normele legale și

să înceteze procesul contravențional.

A invocat că, cuantumul sumei reparabile solicitate de la pârât constituie

prejudiciul moral pentru suferințele sufletești avute, atât și stresul suportat, fiind purtat

neîntemeiat prin instanța de judecată.

Reclamantul și-a întemeiat acțiunea în baza prevederilor art. 19 alin. (1),(3), 1998

alin. (1), (2), 2036 alin. (1), (2) din Codul civil și a solicitat încasarea din contul

Inspectoratului de Poliție Soroca în beneficiul său a sumei de 10 000 de lei în scopul

reparării prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale agentului constatator Viorel

Ciumeica.

Prin încheierea din 16 august 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Central a fost atras

în proces în calitate de intervenient accesoriu agentul constatator Viorel Ciumeica.

Prin hotărârea din 29 septembrie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Central,

acțiunea depusă de Anatolie Bița a fost respinsă.

La 28 octombrie 2021, Anatolie Bița a declarat apel împotriva hotărârii primei

instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 29 septembrie 2021 a

Judecătoriei Soroca, sediul Centru și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să

fie admisă.

Prin decizia din 05 mai 2022 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul declarat de

Anatolie Bița și a fost casată integral hotărârea din 29 septembrie 2021 a Judecătoriei

Soroca, sediul Central, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere parțială a acțiunii. S-a

încasat din contul Inspectoratului de Poliție Soroca în beneficiul lui Anatolie Bița suma

de 500 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

La 22 iulie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Inspectoratul de Poliție Soroca

a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei din 05 mai 2022 a Curții de Apel Bălți și menținerea hotărârii din 29

septembrie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Central.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel nu a elucidat pe deplin

circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei și a pronunțat o soluție

neîntemeiată.

Recurentul a menționat că instanța de apel, admițând parțial acțiunea intimatului,

a făcut referire la prevederile art. 19, 2036 și 2037 din Codul civil și art. 384 alin. (2)

lit. u) din Codul contravențional, însă, prin hotărârea pronunțată în cauza

contravențională s-a dispus de fapt anularea procesului contravențional, fără ca instanța

să se expună asupra existenței sau inexistenței faptei contravenționale, vinovăției sau

nevinovăției lui Anatolie Bița, în hotărâre fiind enunțate numai temeiurile de nulitate a

2

procesului-verbal cu privire la contravenție, ca finalitate fiind constatată de fapt

inexistența faptei contravenționale.

A susținut că Anatolie Bița urma să solicite prejudiciul cauzat în cadrul procesului

contravențional inițiat, iar în momentul în care nu a beneficiat de aceste drepturi în

cadrul procesului contravențional, aceste prevederi nu mai sunt aplicabile recurentului

în cadrul unui proces civil. Astfel, faptul că intimatul nu a dorit să beneficieze de

drepturile prevăzute în procesul contravențional, nu poate fi imputat autorităților

publice.

Recurentul consideră că anularea procesului-verbal cu privire la contravenție și a

deciziei de sancționare, cu încetarea procesului contravențional de către instanța de

judecată, constituie un remediu compensatoriu eficient ce atrage satisfacție echitabilă

pentru intimatul Anatolie Bița.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 05 mai 2022.

La 09 iunie 2022, decizia motivată a instanței de apel a fost expediată la adresa

electronică a Inspectoratului de Poliție Soroca (f.d. 121).

Astfel, recursul, declarat la data de 22 iulie 2022, este în termen.

La 11 august 2022, copia recursului a fost expediată în adresa intimatului

Anatolie Bița și a lui Viorel Ciumeica, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d.

135).

Prin referința depusă la 13 septembrie 2022, Anatolie Bița a solicitat respingerea

recursului și menținerea deciziei din 05 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, pe care o

consideră legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 30 noiembrie 2022 a considerat recursul admisibil și a

dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul

declarat și obiecțiile expuse în referință, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

admis, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și

pronunțarea unei hotărâri noi, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța

de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral

sau parțial decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărâre.

Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că, înaintând prezenta

cerere de chemare în judecată, Anatolie Bița a solicitat încasarea din contul

Inspectoratului de Poliție Soroca în beneficiul său a sumei de 10 000 de lei, cu titlu de

3

prejudiciu moral cauzat prin acțiunile ilicite ale agentului constatator Viorel Ciumeica,

ca urmare a anulării procesului-verbal cu privire la contravenție.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunii depuse de către Anatolie Bița și a respins-o integral.

Instanța de fond a constatat că Anatolie Bița în cadrul procesului contravențional

nu a fost reținut și nu i-a fost aplicată amendă contravențională anume de către instanța

de judecată, respectiv, acțiunile agentului constatator nu fac parte din sfera de aplicare

a acțiunilor ilicite comise în cadrul procesului contravențional prevăzute de lege. Astfel,

motivele acțiunii nu întrunesc niciunul din temeiurile prevăzute expres de art. 3 al Legii

1545 din 25 februarie 1998, privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor de

judecătorești, ce ar atrage răspunderea statului în contextul invocat de reclamant.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de Anatolie

Bița, a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia și a casat integral hotărârea primei

instanțe, pronunțând o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial și s-a

încasat din contul Inspectoratului de Poliție Soroca în beneficiul lui Anatolie Bița suma

de 500 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că odată ce instanța de judecată a

anulat procesul-verbal cu privire la contravenție, Anatolie Bița poate pretinde repararea

prejudiciului moral prin prisma art. 384 alin. (2) lit. u) din Codul contravențional.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție analizând materialele anexate la dosar, în raport cu legislația în vigoare ce

guvernează raportul juridic litigios, consideră că concluziile instanțelor ierarhic

inferioare sunt greșite.

În conformitate cu art. 384 alin. (2) lit. u) din Codul contravențional, persoana în

a cărei privință a fost pornit proces contravențional are dreptul să ceară și să primească

despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile sau inacțiunile ilicite ale autorității

competente să constate contravenția sau să soluționeze cauza contravențională.

Din sensul normei de drept citate rezultă că persoana în privința căreia a fost pornit

proces contravențional are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate de agentul

constatator din cadrul Inspectoratului de Poliție Soroca prin sancționarea ilicită cu

amendă contravențională, însă, din contul bugetului instituției care are personalitate

juridică și poate fi subiect al raportului obligațional de răspundere pentru prejudiciul

cauzat, în condițiile enunțate supra.

Potrivit art. 12 alin. (1) din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul

polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, Inspectoratul General al Poliției este unitatea

centrală de administrare și control a Poliției, cu statut de persoană juridică și cu

competență pe tot teritoriul Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 14 din aceeași Lege, în vederea îndeplinirii atribuțiilor

specifice Poliției, prin ordinul ministrului afacerilor interne, la propunerea șefului

Inspectoratului General al Poliției, se înființează subdiviziuni specializate.

Subdiviziunile specializate sunt unități ale Poliției de competență teritorială generală,

subordonate Inspectoratului General al Poliției, care pot crea servicii publice

4

desconcentrate și se instituie conform specificului unor sectoare și direcții concrete de

activitate. Prin ordinul ministrului afacerilor interne se înființează subdiviziunea

specializată a Poliției, care va avea calitatea de organ de urmărire penală. Structura și

regulamentele de activitate a subdiviziunilor specializate se aprobă de către ministrul

afacerilor interne.

În temeiul art. 15 alin. (1)-(3) din aceeași Lege, Poliția se organizează în

subdiviziuni teritoriale – unități ale Poliției cu personalitate juridică, de competență

teritorială corespunzător împărțirii administrativ-teritoriale a țării, subordonate

Inspectoratului General al Poliției, care sunt amplasate și își desfășoară activitatea în

teritoriul unității administrativ-teritoriale în baza regulamentelor de organizare și

funcționare aprobate de șeful Inspectoratului General al Poliției.

Conform art. 3 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 547 din 12 noiembrie 2019, Inspectoratul General este

persoană juridică cu competentă pe întreg teritoriul Republicii Moldova, cu sediul în

mun. Chișinău, dispune de ștampilă cu imaginea Stemei de Stat și denumirea sa în limba

de stat, precum și de cont trezorerial și alte atribute specifice, în modul stabilit.

Potrivit art. 15-17 din Regulamentul indicat, Inspectoratul are în subordinea sa: 1)

subdiviziuni specializate; 2) subdiviziuni teritoriale. În vederea îndeplinirii atribuțiilor

specifice Poliției, la propunerea șefului Inspectoratului, prin ordin al ministrului

afacerilor interne, se înființează subdiviziuni specializate, inclusiv subdiviziunea care

va avea calitatea de organ de urmărire penală. Subdiviziunile specializate reprezintă

entități ale Poliției de competență teritorială generală, cu sau fără personalitate juridică,

aflate în subordinea Inspectoratului.

Astfel, Inspectoratul de Poliței Soroca, fiind o subdiviziune a Inspectoratului

General al Poliției, nu poate fi de sine stătător subiect în raportul obligațional de

răspundere civilă, această obligație fiind atribuită prin lege unității centrale de

administrare și control a Poliției, cu statut de persoană juridică și cu competență pe tot

teritoriul Republicii Moldova.

În acest context, instanța de recurs constată că acțiunea a fost îndreptată față de un

pârât necorespunzător.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție conchide că Anatolie Bița incorect și-a îndreptat acțiunea față de

Inspectoratul de Poliție Soroca, care, prin efectul legii, nu poate fi subiect de sine

stătător în raportul obligațional de răspundere civilă.

Instanța de recurs subliniază că în conformitate cu prevederile art. 27 din Codul de

procedură civilă, disponibilitatea în drepturi aparține reclamantului.

Astfel, dreptul de a alege pârâtul aparține reclamantului, iar instanțele de judecată

sunt obligate să se expună pe acțiunea depusă în limitele cerințelor formulate față de

pârâții atrași.

În contextul celor expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge acțiunea înaintată de

către Anatolie Bița.

5

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și

pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Inspectoratul de Poliție Soroca.

Se casează integral decizia din 05 mai 2022 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din

29 septembrie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, în cauza civilă, la cererea de

chemare în judecată depusă de către Anatolie Bița împotriva Inspectoratului de Poliție

Soroca, intervenient accesoriu Viorel Ciumeica cu privire la repararea prejudiciului

moral și se pronunță o hotărâre nouă, prin care:

Se respinge acțiunea depusă de către Anatolie Bița împotriva Inspectoratului de

Poliție Soroca, intervenient accesoriu Viorel Ciumeica cu privire la repararea

prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Mariana Pitic

6