2ra-1635/22 — Încasarea sumei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea sumei
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-1635/22 — Încasarea sumei (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra–1635/22
2-21150005-01-2ra-17112022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. O. Dvornic)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, O. Cojocaru, M. Anton ).
Î N C H E I E R E
21 decembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Triboi Tatiana,
reprezentată de avocatul Durnescu Mihail,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Triboi Tatiana
împotriva BC „Moldinconbank” SA cu privire la recunoașterea dreptului de
proprietate, repararea prejudiciului și încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 14 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respins apelul declarat de Triboi Tatiana, reprezentată de avocatul Durnescu Mihail
și a fost menținută hotărârea din 09 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău (sediul
Centru), prin care acțiunea a fost respinsă,
c o n s t a t ă :
La 08 octombrie 2021, Triboi Tatiana s-a adresat cu cerere de chemare în
judecată împotriva BC „Moldindconbank” SA prin care a solicitat recunoașterea
dreptului de proprietate asupra sumei de 38 880 de lei depuse la
BC„Moldindconbank” SA c/f Xxxxxxxxx, conform ordinului nr. 01 din 17 ianuarie
2019, constatarea faptului îmbogățirii fără justă cauză a BC „Moldindconbank” SA
și BC „Moldindconbank” SA, Sucursala Zorile cu încasarea solidară din contul
pârâților a sumei de 91 760, 98 de lei compusă din prejudiciul material, moral și
dobândă de întârziere.
Reclamanta în motivarea acțiunii a indicat că, la 17 ianuarie 2019, a depus
suma de 38 880 de lei fapt confirmat prin ordinul de încasare a numerarului nr. 01
la filiala Zorile. Ulterior, a aflat că depunând banii la depozit aceștia au fost încasați
în alte scopuri neclare. A mai relatat că în ordinul nr. 01 din 17 ianuarie 2021 este
menționat că suma a fost achitată pentru stingerea creditelor. Astfel, s-a adresat
pârâtului cu o solicitare pentru a fi informată dacă a fost creditată de pârât, însă
pârâtul a ezitat să răspundă. Ulterior, a expediat o somație în adresa pârâtului, prin
care a solicitat achitarea benevolă în termen de 5 zile a sumei de 38 880 de lei,
1
dobândă de întârziere și asistență juridică în sumă de 10 000 de lei.
A menționat că în urma depunerii banilor pe contul pârâtei a apărut relația
juridică, însă fără a fi informată de pârâtă și a încheia acorduri, tranzacții și
explicarea drepturilor și obligațiilor, pârâta a decis a folosi această sumă în altă
destinație. Astfel, a fost dusă în eroare și înșelată de către pârâta aceasta folosindu-
se ilegal de bunurile care i-au fost încredințate în baza unui titlu și cu un anumit scop
și refuzul de a le restitui, i-au produs daune considerabile.
Referitor la prejudiciul moral a menționat că în rezultatul acțiunilor efectuate
de pârâtă prin însușirea banilor și retrăirile care le-a avut în perioada de trecere de la
cea sovietică și Independența Republicii Moldova a făcut-o să creadă că din nou a
fost furată de Bancă, a avut suferințe psihice, care se caracterizează prin nopți
nedormite, stres, depresii și repulsie ce îi consumă o sumedenie de energie și timp
pentru concentrare la serviciu; suferințe fizice determinate de parcurgerea mai
multor drumuri incomode din punct de vedere a transportului, de adresare în diferite
instanțe pentru soluționarea prezentului litigiului. Aceste acțiuni îi provoacă
incomodități și frustrări. Prin urmare suma daunei morale este identică cu suma
solicitată de 38 880 de lei.
Reclamanta în ședința de judecată a solicitat recunoașterea dreptului de
proprietate asupra sumei de 38 880 de lei și încasarea acesteia, încasarea dobânzii
de întârziere pentru perioada 18 ianuarie 2019-01 noiembrie 2021, în sumă de 13913,
98 de lei, prejudiciului moral în sumă de 38 880 de lei și a cheltuielilor judiciare în
total suma de 91760,98 de lei.
Prin hotărârea din 09 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),
acțiunea depusă de Triboi Tatiana a fost respinsă.
Prin decizia din 14 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
declarat de Triboi Tatiana, reprezentată de avocatul Durnescu Mihail și a fost
menținută hotărârea din 09 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru).
Pentru a decide astfel, instanțele au menționat că, la 17 ianuarie 2019, Triboi
Tatiana a efectuat la BC ,,Moldindconbank” SA, Sucursala Zorile Chișinău, plăți în
sumă de 38 880 de lei, destinația plății fiind indicată pentru achitarea creditelor, fapt
confirmat prin ordinul de încasarea a numerarului nr.01 din 17 ianuarie 2019, anexat
la materialele dosarului.
Instanțele ierarhic inferioare au mai reținut că la materialele dosarului nu a
fost anexat nici un contract din care ar rezulta cu certitudine că Triboi Tatiana și-a
deschis un cont de depozit bancar la BC ,,Moldindconbank” SA și a depus suma în
mărime de 38 880 de lei, iar Banca nu îi restituie suma depusă la termenul scadent,
or, reieșind din conținutul prevederilor art.858 alin.(1) Cod civil, temeiul executării
rezidă în existența unei obligații. Astfel, nefiind dovedită existența unei obligații, nu
se poate invoca neexecutarea obligației cu bună credință.
De asemenea instanțele au remarcat că, Triboi Tatiana, fiind în calitate de
intervenient accesoriu în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de
BC ,,Moldindconbank” SA împotriva lui Roga Nadejda și Triboi Nicolae privind
încasarea datoriei, fiind cunoscută despre obligațiile lui Triboi Nicolai (fiul său) în
temeiul contractului de credit nr.1110/97510 din 03 februarie 2016 și contractului
de fidejusiune nr.110/97510-F1 din 03 februarie 2016, în cadrul examinării cauzei
la Curtea de Apel Chișinău a hotărât să-și ia angajamentul de plată, prin care a
2
preluat personal plata sumei datorate de Roga Nadejda și Triboi Nicolae, astfel că
îndată după ședința de judecată din 17 ianuarie 2019 a achitat suma de 38 880 de lei
la sucursala Zorile a BC ,,Moldindconbank” SA, întru stingerea datoriei în temeiul
contractului de credit. Faptul efectuării plății de către Triboi Tatiana în sumă de
38 880 de lei din contul achitării creditului fiind confirmat prin ordinul de încasare
a numerarului nr.01 din 17 ianuarie 2019, prezentat chiar de către Triboi Tatiana,
anexat la cererea de chemare în judecată. Or, după cum este indicat și în ordinul de
plată prezentat încasarea sumei de 38 880 de lei fiind realizată pentru achitarea
creditelor, neavând o altă destinație. Prin urmare, instanțele au considerat că între
Triboi Tatiana și Bancă nu a existat nici un alt raport contractual decât angajarea
acesteia din inițiativa proprie de a achita datoria debitorilor Roga Nadejda și Triboi
Nicolae.
În concluzie, instanțele au menționat că sunt lipsite de careva temei de drept
susținerile lui Triboi Tatiana precum că a fost înșelată de Bancă cu delapidarea
averii, prin însușirea, dispunerea și folosirea ilegală a banilor, mai mult decât atât
aceasta nu a prezentat probe care ar dovedi îmbogățirea nejustificată a băncii, astfel
toate afirmațiile nefiind confirmate prin probe.
La 02 noiembrie 2022, Triboi Tatiana, reprezentată de avocatul Durnescu
Mihail, a contestat cu recurs decizia din 14 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând casarea acesteia și a hotărârii din 09 februarie 2022 a Judecătoriei
Chișinău (sediul Centru), cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie
admisă.
În motivarea recursului a invocat că atât prima instanță, cât și instanța de apel
au examinat superficial cauza, iar hotărârea și decizia instanței de apel fiind
insuficient motivate. Astfel a menționat că cele mai importante argumente nici nu
au fost analizate, nu a fost de acord și nu și-a dat acordul pentru stingerea datoriilor
lui Roga Nadejada și Triboi Nicolae. Mai mult decât atât a menționat că Roga
Nadejda a achitat integral datoria și restanțe la plăți nu a avut, iar procesele intentate
de bancă au fost cu scop de încasare dublă. Consideră că instanța de apel nu a
manifestat un rol activ pentru aflarea adevărului și aplicarea corectă a legii.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul
se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 14
iulie 2022, expediată prin poșta electronică în adresa avocatului Durnescu Mihail la
11 octombrie 2022 (f.d.97). Astfel, se constată că recurenta s-a conformat
prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel în
termenul stabilit de lege.
La 19 decembrie 2022, reprezentantul BC ,,Moldindconbank” SA - Tafune
Cornelia a depus referință la cererea de recurs declarată de către Triboi Tatiana, prin
care a solicitat considerarea recursului ca inadmisibil.
Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu
materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de
către Triboi Tatiana, reprezentată de avocatul Durnescu Mihail, inadmisibil, din
considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și
3
alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de
procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În
conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se
constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire
cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului
împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului
XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul
reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură
civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și
argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică
la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta
necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de către Triboi Tatiana, reprezentată de
avocatul Durnescu Mihail, nu pot duce la admisibilitatea recursului, or acestea nu
pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în
care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în
detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care
evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de
apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere
faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de
legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict
prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de
nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului
înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în
apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,
instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la
o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs
implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează. Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul
acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit
identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind
admisibil.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a
4
îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată
în cererea de recurs declarată de către Triboi Tatiana, reprezentată de avocatul
Durnescu Mihail.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea
considerării recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale
Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Triboi Tatiana,
reprezentată de avocatul Durnescu Mihail
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
5