2ra-1628/22 — Încasarea prejudiciului cauzat

2ra-1628/22 — Încasarea prejudiciului cauzat (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra–1628/22

2-20085103-01-2ra-16112022

Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi (sediul central), (jud. A. Cașcaval)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, O. Cojocaru, M. Anton).

Î N C H E I E R E

21 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Berzoi Elena,

reprezentată de avocatul Condurari Andrian,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Berzoi Elena

împotriva lui Vrabie Veaceslav cu privire la încasarea prejudiciului material cauzat

în rezultatul efectuării lucrărilor de construcție necorespunzătoare,

împotriva deciziei din 09 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de Vrabie Veaceslav, casată hotărârea din 02 aprilie 2021 a

Judecătoriei Anenii Noi (sediul central), fiind pronunțată o nouă hotărâre prin care

acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t ă :

La 21 iulie 2020, Berzoi Elena s-a adresat în instanța de judecată cu acțiune

împotriva lui Vrabie Veaceslav prin care a solicitat încasarea prejudiciului material

cauzat în rezultatul efectuării lucrărilor de construcție necorespunzătoare.

Reclamanta în motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că, în anul

2017, Vrabie Veaceslav s-a obligat să monteze acoperișul pe casa ei personală,

situată în r-nul Xxxxx, s. Xxxxx, str. Xxxxx. Pentru serviciile sale i-a achitat suma

de 8 000 de euro. A mai relevat că locuiește și activează peste hotarele țârii, revenind

acasă în anul 2019 a constatat că acoperișul este făcut necalitativ, lucrul nu este

finisat și se află într-o stare deplorabilă, apa de ploaie se scurgea direct în casă, iar

materialele utilizate de către Vrabie Veaceslav din cauză montării lor necalitative au

ajuns într-o stare în care nu mai pot fi utilizate.

De asemenea, a mai indicat că la nenumăratele solicitări către pârât de a

remedia lucrul necalitativ și de a duce lucrarea până la un bun final, acesta a refuzat

motivând că nu are careva obligații față de ea, deoarece nu au încheiat nici un

contract. Astfel, la 29 noiembrie 2019, s-a adresat cu plângere la Inspectoratul de

Poliție Anenii Noi prin care a solicitat atragerea la răspundere penala a lui Vrabie

1

Veaceaslav, pentru faptul că în anul 2017, convingând-o că are deprinderi și

cunoștințe necesare a obținut suma de 8 000 de euro și s-a obligat să monteze

acoperișul pe casa ei privată situată r-nul Xxxxx, s. Xxxxx str. Xxxxx, lucrul pe care

nu l-a dus la un bun sfârșit, acoperișul până în final dovedindu-se a fi construit cu

încălcarea normelor și regulilor în construcții.

La 06 noiembrie 2019, a fost informată că în acțiunile lui Vrabie Veaceslav,

nu au fost stabilite semnele constitutive ale componentei de infracțiune sau

contravenție. În urma examinării plângerilor depuse, Judecătoria Anenii Noi a

constatat că relațiile apărute între Berzoi Elena și Vrabie Veaceslav sunt

reglementate de către legislația civilă, deoarece au apărut în rezultatul unei înțelegeri

verbale, fapt care a fost susținut și prin decizia Curții de Apel Chișinău.

Reclamanta a mai indicat că, potrivit art.316 Cod civil, între ea și pârât a fost

încheiat actul juridic în formă verbală prin care pârâtul s-a obligat să monteze

acoperiș, respectiv actul juridic constituie un contract de antrepriză.

A mai accentuat că potrivit explicației date de către Vrabie Veaceslav pe

marginea plângerii depuse acesta nu a negat faptul că a lucrat la montarea

acoperișului. Potrivit Raportului de expertiză extrajudiciară nr. 074 din 04 noiembrie

2019, s-a stabilit că lucrările de construcție a acoperișului s-au executat cu abateri

de la procesul tehnologic de execuție și contrar prevederilor legii privind calitatea în

construcții. Lucrările de construcție a acoperișului bunului imobil, casa de locuit

individuală amplasată pe terenul situat în r-nul Xxxxx, s. Xxxxx s-au executat

necorespunzător de către persoane necalificate în domeniul construcțiilor, iar

prezența defectelor depistate, nu permit exploatarea bunului imobil conform

destinației.

Reclamanta în ședința de judecată a solicitat încasarea de la pârâtul Vrabie

Veaceslav a prejudiciului material cauzat în rezultatul efectuării lucrărilor de

construcție necorespunzătoare în sumă de 452 370,56 de lei și a cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea din 02 aprilie 2021 a Judecătoriei Anenii Noi (sediul central),

acțiunea a fost admisă integral.

A fost încasat de la Vrabie Veaceslav în beneficiul lui Berzoi Elena suma de

452 370,56 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat în rezultatul efectuării

lucrărilor de construcție necorespunzătoare, precum și cheltuielile de judecată cu

titlu de taxă de stat în sumă de 13 571,11 de lei și 7 000 de lei - cheltuieli pentru

asistență juridică, în total suma de 472 941, 67 de lei.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că între reclamantă și pârât a

avut loc un act juridic încheiat verbal ce constituie contract de antrepriză, deoarece

ultimul a dat acordul asumându-și efectuarea lucrărilor de montare a acoperișului

casei ce-i aparține reclamantei, iar aceasta s-a obligat să remunereze lucrările

efectuate de Vrabie Veaceslav și echipa de muncitori.

Prima instanță a remarcat că obligațiile de executare și de predare a lucrării în

contractele de antrepriză sunt obligații de rezultat, astfel încât, pârâtul Vrabie

Veaceslav prin acceptarea obligațiilor de executare a lucrărilor și-a asumat și

obligația predării acestor lucrări corespunzător utilizării presupuse în baza

contractului său, dacă nu se poate deduce o asemenea utilizare, utilizării obișnuite,

iar în caz de neexecutare (sau de executare necorespunzătoare), pentru a fi exonerat

2

de răspundere, antreprenorul va trebui să facă dovada existenței unei cauze străine,

neimputabile acestuia. Vrabie Veaceslav în lipsa unor cunoștințe și calificări

speciale a realizat montarea acoperișului la casa reclamantei cu materialele

necalitative și contrar normelor tehnice în construcții, normelor sanitare și normelor

anti-incendiare, fapte care au cauzat un prejudiciu patrimonial reclamantei, care

urmează a fi reparat integral.

Conform Raportul de Expertiză nr.074 din 04 noiembrie 2019 valoarea

lucrărilor de demontare/montare a acoperișului bunului imobil, casa de locuit

individuală amplasată pe terenul situat în raionul Xxxxx, satul Xxxxx în scopul

remedierii viciilor depistate constituie 452 372,56 de lei. Soldul dat fiind compus

din lucrările de demolare în sumă de 77 965,45 de lei (deviz local I); lucrări de

construcție montare șarpantei cu învelitoare din țiglă bituminoasă în sumă de

374 405, 11 de lei (deviz local II). Astfel, prima instanță a conchis că pretențiile

reclamantei sunt întemeiate și urmează a fi admise cu încasarea prejudiciului în sumă

de 452 370, 56 de lei cu titlu de prejudiciu material și cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 09 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de Vrabie Veaceslav, casată hotărârea din 02 aprilie 2021 a Judecătoriei

Anenii Noi (sediul central) și pronunțată o nouă hotărâre, prin care cererea de

chemare în judecată înaintată de Berzoi Elena a fost respinsă.

A fost încasată de la Berzoi Elena în beneficiul lui Vrabie Veaceslav taxa de

stat achitată de către apelant la depunerea apelului în sumă de 5089,16 de lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prima instanță eronat a

constatat că între Berzoi Elena și Vrabie Veaceslav a avut loc un act juridic încheiat

verbal, ce constituie un contract de antrepriză, deoarece ultimul a dat acordul,

asumându-și efectuarea lucrărilor de montare a acoperișului casei de locuit ce-i

aparține lui Berzoi Elena, iar aceasta s-a obligat să remunereze lucrările efectuate de

Vrabie Veaceslav și echipa de muncitori.

Instanța de apel reținând prevederile art. 946, art.958 din Codul civil a conchis

că instanța de fond eronat și neîntemeiat a constatat că între reclamantă și pârât a

avut loc act juridic fiind încheiat verbal „antrepriză”, prestări servicii, iar pârâtul

fiind calificat ca „antreprenor”, făcând trimitere la general, la legislația ce ține de

actul juridic verbal a dispus încasarea unui prejudiciu bazându-se pe prevederile

art.195-211 din Codul civil, însă fără a avea la bază un înscris, fără vreun act întocmit

în forma scrisă (contract, deviz de cheltuielii, recipise, ordin de încasare, bonuri

fiscale, act de recepționare semnat de părți, în care se stabilește modul, condițiile și

termenele de înlăturare a viciilor și a abaterilor constatate) care se probeze calitatea

pârâtului ca „antreprenor”, iar ajutorul pârâtului cumnatei sale ca fiind „prestarea

serviciilor”.

În același rând, de către Berzoi Elena nu au fost prezentate careva înscrisuri,

acte confirmative privind încheierea contractului de antrepriză cu Vrabie Veaceslav,

acte de predare primire, precum și dovada remunerării acestuia pentru serviciile

prestate, sau faptul că este antreprenor și prestează servicii de antreprenoriat.

Instanța de apel a mai menționat că proba Elenei Berzoi care se bazează pe

Raportul de expertiză extrajudiciară nr.074 din 04 noiembrie 2019, efectuată de către

expertul judiciar particular Achimov Anatol a calității construcției acoperișului și cu

indicarea calculelor prejudiciului cauzat, nu poate fi reținută or, acest raport de

3

expertiză nu a fost efectuat de un specialist licențiat în domeniul construcției la

demersul instanței de judecată după cum statuează art.148-149 din Codul de

procedură civilă și a fost efectuat unilateral fără participarea pârâtului. Or, expertiza

judiciară se efectuează de către un expert judiciar înscris în Registrul de stat al

experților judiciari. Părțile aleg, de comun acord, expertul sau instituția de expertiză

care urmează să fie desemnată de instanță să efectueze expertiza. În lipsa acordului

părților, instanța desemnează expertul sau instituția care urmează să efectueze

expertiza. În concluzie instanța de apel a menționat că nu au fost prezentate careva

probe de către Berzoi Elena pertinente și admisibile despre încheierea contractului

de antrepriză.

La 21 octombrie 2022, Berzoi Elena, reprezentată de avocatul Condurari

Andrian, a contestat cu recurs decizia din 09 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea acesteia și menținerea hotărârii din 02 aprilie 2021 a Judecătoriei

Anenii Noi (sediul central).

În motivarea recursului a invocat că, decizia instanței de apel este

neîntemeiată și ilegală. A menționat că deși instanța de apel a identificat corect

norma juridică care guvernează raportul litigios totuși a interpretat-o eronat. A

indicat că Vrabie Veaceslav s-a angajat și a efectuat lucrări de reparație și montare

a acoperișului, fiind remunerat pentru munca prestată, astfel fiind întrunite toate

elementele unui contract de antrepriză.

A mai accentuat că nu este de acord cu concluzia instanței de apel potrivit

căreia Raportul de expertiză nu a fost efectuat de un specialist licențiat în domeniul

construcției la demersul instanței după cum statuează art.148-149 din Codul de

procedură civilă și a fost efectuat unilateral fără participarea pârâtului, consideră

concluzia instanței eronată în acest sens, deoarece raportul de expertiză a fost

efectuat de către Achimov Anatolie – expert judiciar inclus în Registrul de Stat a

experților judiciari particulari atestați.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 09

iunie 2022, expediată prin poșta electronică la 23 septembrie 2022 (f.d.16, volumul

II). Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege.

La 14 decembrie 2022, Vrabie Veaceslav, reprezentat de avocatul Cecan

Mihaela, a depus referință la cererea de recurs declarată de Berzoi Elena,

reprezentată de avocatul Condurari Andrian, solicitând considerarea recursului ca

inadmisibil.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu

materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de

către Berzoi Elena, reprezentată de avocatul Condurari Andrian, inadmisibil, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

4

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În

conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului

împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului

XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul

reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură

civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de către Berzoi Elena, reprezentată de avocatul

Condurari Andrian, nu pot duce la admisibilitatea recursului, or acestea nu pot fi

reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se

insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul

evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează. Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de către Berzoi Elena, reprezentată de avocatul

Condurari Andrian.

5

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Berzoi Elena, reprezentată

de avocatul Condurari Andrian.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

6