2ra-1436/22 — cu privire la apararea onoarei, demnitatii si reputatiei profesionale

Dosarul nr. 2ra-1436/22 2-19075921-01-2ra-07102022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – L. Mitrofan Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – R. Pulbere, V. Mihaila, A. Pahopol ÎNCHEIERE 21 decembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Mihai Ghimpu, reprezentat de avocatul Ion Casian, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Mihai Ghimpu împotriva lui Andrei Năstase cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, precum și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Mihai Ghimpu și s-a menținut hotărârea din 06 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, constată: La 14 februarie 2019 Mihai Ghimpu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Andrei Năstase, prin care a solicitat apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale precum și repararea prejudiciului moral, prin: a considera defăimătoare afirmațiile lui Andrei Năstase cu referire la reclamant, și anume, „.. în loc să vorbim despre beneficiarul mare al furtului miliardului și a spălătoriei mafiei rusești care este Plahotniuc, complicii săi Șor, Ghimpu ...”; a-l obliga pe Andrei Năstase să dezmintă în același mod în care a fost răspândită informația defăimătoare și falsă, cu obligarea la prezentarea scuzelor;

precum și încasarea prejudiciului moral în mărime de 1 leu. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 13 ianuarie 2019 a aflat despre conferința de presă organizată la data de 02 ianuarie 2019, în care pârâtul Andrei Năstase, în calitate de Președinte al partidului politic Demnitate și Adevăr și unul din conducătorii blocului electoral ACUM, încălcând vădit principiile de drept consfințite în Constituția Republicii Moldova și normele morale din societate, în mod calomnios, denaturat a afirmat „...în loc să vorbim despre beneficiarul mare al furtului miliardului și a spălătoriei mafiei rusești care este Plahotniuc, complicii săi Șor, Ghimpu...

”. 1 Mihai Ghimpu a menționat că, Andrei Năstase a dat dovadă de un comportament de rea-credință și a încălcat normele morale din societate prin răspândirea de informații false și denigratoare, utilizând falsuri în declarații și în mod calomnios a adus acuzații, lăsând publicului să înțeleagă precum că reclamantul ar fi complice la mafie și ar fi implicat în comiterea de infracțiuni deosebit de grave, iar aceste circumstanțe aduc atingere onoarei, demnității și reputației profesionale. Anterior, Andrei Năstase a mai răspândit astfel de informații denigratoare și necorespunzătoare adevărului cu referire la persoana lui Mihai Ghimpu.

Astfel, în cadrul emisiunii televizate „în Profunzime” de la postul de televiziune ProTV, din 22 noiembrie 2018, pârâtul a declarat următoarele: „...ceia ce facem noi, solicităm investigarea furtului miliardului, noi știm unde este miliardul și eu și dumneavoastră știm că el este la Plahotniuc, la Șor, la Leancă, la Filat, la Ghimpu, la care s-a nimerit și s-a înfruptat din el... ”. Reclamantul consideră că informația falsă și denigratoare a fost difuzată de pârât în mass-media în toiul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. În cadrul scrutinului electoral participa și Partidul Liberal al cărui Președinte a avut onoarea să fie reclamantul, iar în prezent este Președinte de onoare al partidului.

Respectiv, afirmațiile mincinoase ale lui Andrei Năstase au ca scop manipularea opiniei publice în vederea denigrării, inclusiv și a imaginii Partidului Liberal. Ocrotirea demnității persoanei este necesară atât dintr-un punct de vedere personal, prin protejarea acestei valori fundamentale a fiecărui individ, dar și privită dintr-o perspectivă colectivă, socială, pentru protejarea și încurajarea dezvoltării unor relații interindividuale civilizate, bazate pe respect reciproc. Reclamantul a exercitat funcția de deputat în Parlament și Președinte al fracțiunii parlamentare a Partidului Liberal, iar anterior a deținut și alte funcții înalte în stat de Președinte al Parlamentului și Președinte interimar al Republicii Moldova, astfel pe parcursul activității s-a creat o imagine și o reputație în societate.

Astfel, afirmațiile neadevărate, legate de moralitatea, profesionalismul și integritatea lui Mihai Ghimpu cauzează suferințe, prin lezarea prestigiului social, prin pătarea pe nedrept a unei reputații dobândite prin eforturi și sacrificii de-a lungul mai multor ani. Prin hotărârea din 06 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Mihai Ghimpu împotriva lui Andrei Năstase cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, precum și repararea prejudiciului moral ca fiind neîntemeiată. (f.d. 127, 133-138, vol. I) Mihail Ghimpu și avocatul Ion Casian în interesele lui Mihai Ghimpu, în termen, au depus cerere de apel împotriva hotărârii din 06 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin decizia din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de apel depusă de către avocatul Ion Casian în interesele lui Mihai Ghimpu și s-a menținut hotărârea din 06 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (f.d. 207, 208-213, vol. I) La data de 19 septembrie 2022 Mihai Ghimpu, reprezentat de avocatul Ion Casian, a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 19 2 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a hotărârii din 06 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare în judecată. (f.d.

4-8, vol. II) În motivarea recursului reprezentantul recurentului a invocat că instanțele ierarhic inferioare au pronunțat hotărârile contrar prevederilor legale, motivarea lor poartă caracter formal și generalizat cu aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural, nu au stabilit toate circumstanțele importante în vederea soluționării juste a cauzei, nefiind de fapt soluționat fondul cauzei.

Recurentul a menționat că instanța de fond, cât și instanța de apel nu s-au pronunțat asupra tuturor motivelor expuse în cererea de chemare în judecată și de apel, rezumându-se la indicarea unor motive formale și la perifrazarea eronată a unor prevederi legale neaplicabile speței, fără a fi soluționată cauza propriu zisă, ori abținerea instanțelor de la furnizarea unui răspuns explicit la motivele invocate, constituie o încălcare a art. 6 paragraful 1 CEDO, deoarece nu s-a acordat posibilitatea de a ști dacă argumentele sale au fost neglijate sau respinse și în ultimul rând cauzele acestei respingeri. În conformitate cu articolul 433 lit. a), b), c) și d) din Codul de procedură civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen.

Completul constată că, în speță, cererea de recurs este îndreptată împotriva deciziei din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de acte specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă. De asemenea, aceasta este depusa de către Mihai Ghimpu, care are calitatea procesuală de reclamant și este îndreptățită să o conteste, nefiind depusă repetat. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 19 aprilie 2022. Materialele cauzei atestă că decizia motivată a fost expediată în adresa lui Mihai Ghimpu la 18 iulie 2022 prin poștă, însă confirmarea recepționării la materialele cauzei nu este.

(f.d. 214, vol. I) Recursul, declarat la 19 septembrie 2022 de către Mihai Ghimpu, reprezentat de avocatul Ion Casian, este în termen. La data de 07 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a notificat intimatului copia recursului motivat, explicându-i dreptul de a depune referință asupra criticilor formulate în recurs. La 08 decembrie 2022 Andrei Năstase a depus referință, solicitând de a considera recursul declarat de către Mihai Ghimpu inadmisibil. Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Mihai Ghimpu, reprezentat de avocatul Ion Casian, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

3 Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Mihai Ghimpu, reprezentat de avocatul Ion Casian, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Mihai Ghimpu, reprezentat de avocatul Ion Casian și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a 4 considera recursul declarat de către Mihai Ghimpu, reprezentat de avocatul Ion Casian, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Mihai Ghimpu, reprezentat de avocatul Ion Casian, împotriva deciziei din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas 5