2ra-963/22 — incasarea sumei

2ra-963/22 — incasarea sumei (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-963/2022

2-22098683-01-2ra-11072022

Prima instanță: Judecătoria sect. Centru (D. Șușchevici)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N. Vascan, V. Bogoroș, A. Pahopol)

D E C I Z I E

14 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând recursul declarat de către Tamara Savițchi,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Eduard

Digore în numele lui Gaetano Capacchione împotriva Tamarei Savițchi cu privire la

încasarea sumei,

împotriva deciziei din 13 mai 2009 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 30 noiembrie 2007, Gaetano Capacchione, reprezentat de avocatul Digore

Eduard, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Tamarei Savițchi cu privire la

încasarea sumei de 93 000 de euro și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că Gaetano Capacchione s-a aflat în căsătorie cu

Tamara Savițchi din 31 mai 2004, căsătorie care a fost înregistrată la Cormano,

provincia Milano. Potrivit deciziei Tribunalului Milano din 08 mai 2005, părțile locuiau

separat, nefiind divorțate.

Reclamantul a invocat că venind des în Republica Moldova închiriau locuințe ori

se cazau la hotel, motiv pentru care au decis să procure un apartament în mun. Chișinău.

Astfel, relatează reclamantul că i-a transferat Tamarei Savițchi la 29 septembrie

2003 suma de 30 000 de euro, iar la 07 octombrie 2003 suma de 63 000 euro, aceste

mijloace bănești au fost transferate în rate pe care pârâta i-a folosit pentru procurarea

apartamentului nr. xxxxx, care a fost înregistrat pe numele Tamarei Savițchi.

Reclamantul a menționat că la solicitarea sa cu privire la restituirea banilor sau

recunoașterea lui ca proprietar al imobilului, Tamara Savițchi a refuzat categoric, fapt

ce l-a determinat să se adreseze în instanța de judecată.

1

Prin hotărârea din 02 octombrie 2008 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău,

cererea de chemare în judecată a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Prin decizia din 13 mai 2009 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat

de Digore Eduard în numele lui Gaetano Capacchione, casată hotărârea din 02

octombrie 2008 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău și adoptată o hotărâre nouă

privind admiterea integrală a acțiunii.

S-a încasat de la Tamara Savițchi în beneficiul lui Gaetano Capacchione suma de

93 000 de euro și cheltuielile de judecată constituite din taxa de stat în mărime de 150

de lei, taxa de stat achitată la examinarea cauzei în sumă de 44 824 de lei și taxa achitată

la depunerea cererii de apel în sumă de 20 000 de lei, iar în total suma de 64 974 de lei.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 18 august 2022, Savițchi Tamara

a declarat recurs, solicitând repunerea în termenul de atac, casarea deciziei din 13 mai

2009 a Curții de Apel Chișinău, cu menținerea hotărârii din 02 octombrie 2008 a

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău.

În motivarea recursului Tamara Savițchi a invocat încălcarea de către instanțele

de judecată la soluționarea litigiului a normelor de drept material și procedural.

Recurenta a invocat prevederile art. 271 din Codul civil, susținând că acțiunea a

fost depusă cu omiterea termenului de prescripție.

Prin decizia din 02 decembrie 2009 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de Tamara Savițchi, casată decizia din 13 mai 2009 a Curții de Apel

Chișinău și hotărârea din 02 octombrie 2008 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și

emisă o hotărâre nouă prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată, ca fiind

depusă cu omiterea termenului de prescripție.

Prin încheierea din 02 februarie 2010 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău, a fost

anulat sechestrul aplicat asupra apartamentului nr. 18 situat pe str. Vasile Alecsandri

nr. 121, mun. Chișinău, prin încheierea din 18 decembrie 2007 a Judecătoriei Centru,

mun. Chișinău.

Gaetano Capacchione s-a adresat cu plângere la Curtea Europeană a Drepturilor

Omului, invocând motivarea insuficientă a deciziei din 02 decembrie 2009 a Curții

Supreme de Justiție, dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 §1 din CEDO,

precum și a dreptului de proprietate garantat de art. 1 din Primul Protocol adițional la

Convenție.

La 30 noiembrie 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat

hotărârea în cauza Capacchione împotriva Republicii Moldova, prin care a constatat că

a existat o încălcare a aspectului procedural al art. 6 § 1 din Convenție, ce implică, din

partea „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, a

argumentelor și a probelor prezentate de către părți. De asemenea, acest articol obligă,

inter alia, instanțele să motiveze deciziile lor, fără a necesita un răspuns detaliat la

fiecare argument invocat de către reclamant, această obligație presupune că, o parte la

procesul judiciar poate aștepta un răspuns specific și explicit la acele argumente care

sunt decisive pentru rezultatul procedurii în cauză.

De asemenea Curtea a declarat că dacă a avut loc o încălcare a Convenției sau a

Protocoalelor sale și dacă dreptul intern al înaltei părții contractante nu permite decât

o înlăturare incompletă a consecințelor acestei încălcări, Curtea acordă părții lezate, o

reparație echitabilă. Astfel, reclamantul a pretins 93 000 de euro pentru prejudiciul

2

material pe care l-ar fi suportat, 3 000 de euro pentru prejudiciul moral și 2 000 de euro

pentru costurile și cheltuieli pe care pretinde că le-a suportat în fața Curții.

Curtea a considerat că în prezenta cauză este justificată acordarea despăgubirilor

pentru prejudiciul moral și i-a acordat reclamantului 3 600 de euro.

La 18 mai 2022, Gaetano Capacchione, reprezentat de avocatul Voleanschi

Valerii a depus în temeiul art. 449 lit. h) din Codul de procedură civilă cerere de

revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea

deciziei instanței de recurs și reținerea cauzei în instanța de recurs pentru rejudecarea

recursului.

Prin încheierea din 06 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost admisă cererea

de revizuire depusă de către Gaetano Capacchione, reprezentat de avocatul Voleanschi

Valerii.

S-a casat decizia din 02 decembrie 2009 a Curții Supreme de Justiție și s-a reținut

cauza în procedura Curții Supreme de Justiție pentru rejudecarea recursului.

Prin referința depusă la 08 august 2022, Gaetano Capacchione, reprezentat de

avocatul Voleanschi Valerii a solicitat declararea inadmisibilă a recursului depus de

Savițchi Tamara împotriva deciziei din 13 mai 2009 a Curții de Apel Chișinău, sau

respingerea recursului, cu menținerea deciziei din 13 mai 2009 a Curții de Apel

Chișinău.

Suplimentar a menționat că recurentul nici nu a indicat care ar fi pretinsele

încălcări de ordin material sau procedural, mai degrabă a manifestat o nemulțumire față

de soluția finală, fapt care nu constituie motiv de casare a unei decizii perfect legale.

Intimatul a mai invocat că, recurentul nu a prezentat vreo probă care ar răsturna

poziția intimatului cu privire la scopul efectuării transferului sumei de 93 000 euro către

Tamara Savițchi sau existența între părți a altor raporturi obligaționale, care ar pune sub

semnul întrebării motivul transferului sumei indicate supra de către Gaetano

Capacchione. Consideră nefondată declarația recurentului cu privire la faptul că probele

prezentate de către intimat cu privire la efectuarea transferurilor bănești (bonuri, ordine,

etc.) nu urmează a fi luate în considerație, în circumstanțele în care însăși recurentul nu

neagă atât recepționarea acestora, cât și procurarea apartamentului nr.18 de pe str.

Vasile Alecsandri nr. 121, mun. Chișinău.

Cu privire la presupusa omitere de către intimat a termenului de prescripție, a

invocat că la caz, aplicarea prescripției nu este posibilă, mai mult, intimatul a prezentat

dovada că părțile se află în relației de căsătorie, în susținerea suspendării cursului

prescripției în baza art. 275 din Codul de procedură civilă, fapt care nu a fost luat în

considerație de către instanța de recurs, iar drept consecință, prin hotărârea Curții

Europene a Drepturilor Omului din 30 noiembrie 2021 în cauza Gaetano Capacchione

vs Moldova, Curtea a considerat că motivul respectiv invocat de către reclamant

necesita un răspuns concret și explicit or, suspendarea cursului termenului de

prescripție extinctivă din cauza legăturilor conjugale dintre justițiabili, prevăzută la art.

275 lit. a) din Codul civil, era una dintre chestiunile esențiale care trebuiau soluționate

de către instanțele naționale și că acest aspect avea un impact decisiv la soluționarea

cauzei, constatând astfel că a existat o încălcare a articolului 6§ 1 din Convenție.

Intimatul a invocat că, în temeiul art. 433 lit. b) din Codul de procedură civilă,

urmează a declara recursul inadmisibil din motiv că acesta a fost depus cu omiterea

3

termenului de declarare prevăzut la art. 434 din Codul de procedură civilă or, analizând

cererea de recurs, rezultă că recurenta invocă drept motiv al imposibilității contestării

deciziei instanței de apel aflarea peste hotarele țării, dar aceasta nu prezintă vreo probă

în susținerea poziției sale. Astfel, recurenta nu a anexat la cererea de recurs vreun înscris

care ar confirma aflarea peste hotare și imposibilitatea contestării deciziei în termen.

Referitor la criticile intimatului precum că Tamara Savițchi a omis termenul de

declarare a recursului, Colegiul lărgit menționează următoarele.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare

la data depunerii recursului 18 august 2009), recursul se declară în termen de 15 zile de

la data pronunțării deciziei, iar în cazul redactării acesteia, de la data înștiințării scrise

a părților despre semnarea hotărîrii redactate. Recursul declarat în termen de 2 luni de

la data pronunțării sau înștiințării se consideră depus în termen.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Colegiul lărgit reține că decizia instanței de apel a fost pronunțată la 13 mai 2009,

însă la materialele cauzei lipsește dovada de expediere și de înmînare a deciziei

contestate.

De altfel, recurenta a invocat în recurs că a luat cunoștință cu decizia instanței de

apel abia la 07 august 2009, așa cum dânsa s-a aflat peste hotare și a fost în

imposibilitate de a recepționa corespondența, respectiv la 18 august 2009 a declarat

recurs.

În așa mod, Colegiul lărgit consideră ca fiind depus recursul în termenul prevăzut

de art. 434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

În corespundere cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se

pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Astfel, Colegiul lărgit a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele

expuse în cererea de recurs și referință au fost formulate cu suficientă precizie pentru a

permite instanței verificarea legalității hotărârii atacate.

Verificând argumentele invocate în cererea de recurs pe baza materialelor din

dosar, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră recursul întemeiat și urmează a fi admis, casată integral decizia

din 13 mai 2009 a Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în alt

complet de judecată, din următoarele considerente.

În temeiul art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată

dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Înaintând prezenta acțiune împotriva Tamarei Savițchi, Gaetano Capacchione a

solicitat încasarea sumei de 93 000 de euro și a cheltuielilor de judecată.

4

Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, Judecătoria Centru, mun. Chișinău,

prin hotărârea din 02 octombrie 2008 a concluzionat în privința netemeiniciei acțiunii.

Judecând apelul declarat de Gaetano Capacchione, Curtea de Apel Chișinău prin

decizia din 13 mai 2009 a dispus admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii

din 02 octombrie 2008 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău, fiind emisă o hotărâre nouă

de admitere integrală a acțiunii.

S-a încasat de la Tamara Savițchi în beneficiul lui Gaetano Capacchione suma de

93 000 de euro, cheltuielile de judecată constituite din taxa de stat în mărime de 150 de

lei, taxa de stat achitată la examinarea cauzei în sumă de 44 824 de lei și taxa achitată

la depunerea cererii de apel în sumă de 20 000 de lei, în total suma de 64 974 de lei.

Prin decizia din 02 decembrie 2009 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de Tamara Savițchi, casată decizia din 13 mai 2009 a Curții de Apel

Chișinău și hotărârea din 02 octombrie 2008 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și

emisă o hotărâre nouă prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată, ca fiind

depusă cu omiterea termenului de prescripție.

Prin hotărârea din 30 noiembrie 2021, pronunțată în cauza Capacchione împotriva

Republica Moldova, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cererea nr.22616/10) a

constatat că existat o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție.

Prin încheierea din 06 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost admisă cererea

de revizuire depusă de către Gaetano Capacchione, reprezentat de avocatul Voleanschi

Valerii, casată decizia din 02 decembrie 2009 a Curții Supreme de Justiție și s-a reținut

cauza în procedura Curții Supreme de Justiție pentru rejudecarea recursului.

Rejudecând recursul declarat de Tamara Savițchi, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel

nu a elucidat toate circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei, nu a

supus aprecierii multiaspectuale, complete, nepărtinitoare probele prezentate la

materialele dosarului, iar drept consecință nu a dat un răspuns cert la toate argumentele

invocate de către participanții la proces, pronunțând în consecință o soluție prematură.

În susținerea concluziei expuse mai sus, instanța de recurs consideră oportun de a

evidenția că după cum rezultă din materialele cauzei, Capacchione Gaetano și Savițchi

Tamara s-au aflat în căsătorie, care a fost încheiată la 31 mai 2004.

Colegiul lărgit menționează că conform ordinelor de plată anexate se atestă faptul

la data de 29 septembrie 2003 și 07 octombrie 2003, Capacchione Gaetano a transferat

Tamarei Savițchi Tamara sumele de bani în mărime de 30 000 euro și 63 000 euro.

Potrivit contractului de vînzare-cumpărare din 29 ianuarie 2004, Savițchi Tamara

a procurat de la Pace Roberto apartamentul nr. 18 din str. Vasile Alecsandri, nr. 121,

mun. Chișinău.

În conformitate cu art. 117 alin. (1) din Codul de procedură civilă, probe în cauze

civile sînt elementele de fapt, dobîndite în modul prevăzut de lege, care servesc la

constatarea circumstanțelor ce justifică pretențiile și obiecțiile părților, precum și altor

circumstanțe importante pentru justa soluționare a cauzei.

În conformitate cu art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă, fiecare parte

trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și

obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

5

În conformitate cu art. 121 din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească

reține spre examinare și cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat ori

pun la îndoială concluziile referitoare la existența sau inexistența de circumstanțe,

importante pentru soluționarea justă a cazului.

Iar, în conformitate cu art. 130 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe

cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor

din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de

probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea

lor.

În condițiile normelor procesuale menționate mai sus, Colegiul lărgit atestă că

instanța de apel pripit a concluzionat în privința temeiniciei acțiunii, nefiind elucidate

toate circumstanțele cauzei. În concret, din motivarea deciziei rezultă că instanța de

apel nu a stabilit dacă ordinele de plată prezentate de Gaetano Capacchione

demonstrează cert că suma de 93 000 euro a fost transmisă Tamarei Savițchi în vederea

procurării bunului imobil nominalizat, dacă acestea certifică operațiunea de decontare

a mijloacelor bănești, care au fost condițiile efectuării tranziției de către Gaetano

Capacchione, cât și dacă aceasta probează existența unei careva convenții și/sau

legătura cu aceasta.

Tot aici, Colegiul lărgit notează instanța de apel nu și-a motivat soluția de

admitere a acțiunii, deși prin prisma art. 239 din Codul de procedură civilă, îi revenea

obligația de a verifica circumstanțele și raporturile juridice stabilite de prima instanță,

precum și cele nestabilite dar care au importanță pentru justa soluționare a cauzei și să

se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Astfel, la rejudecarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel urmează să afle și

să verifice poziția și argumentele Tamarei Savițchi în ce privește existența/inexistența

altor raporturi obligaționale cu Gaetano Capacchione, în condițiile în care, ultima nu

neagă efectuarea transferului de către Gaetano Capacchione, nici nu neagă

recepționarea mijloacelor bănești, cât și procurarea apartamentului nr. 18 din str. Vasile

Alecsandri, nr. 121, mun. Chișinău.

La fel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, atestă că recurenta a invocat în recurs că acțiunea depusă de

Gaetano Capacchione este depusă cu depășirea termenului de prescripție de 3 ani

prevăzut de art. 267 alin. (1) din Codul civil.

Este necesar a menționa că Curtea Europeană a Drepturilor Omului în hotărâre

pronunțată la 30 noiembrie 2021, în cauza Capacchione împotriva Republicii Moldova

(cererea nr. 22616/10), având în vedere circumstanțele cauzei, a atenționat că

suspendarea cursului termenului de prescripție extinctivă din cauza legăturilor

conjugale dintre justițiabili, prevăzută la art. 275 lit. a) din Codul civil, era una dintre

chestiunile esențiale care trebuiau soluționate de către instanțele naționale și că acest

aspect avea un impact decisiv la soluționarea cauzei (a se compara cu Ruiz Torija v.

Spania, 9 decembrie 1994, § 30, Seria A nr. 303-A) or, în cazul în care instanțele ar fi

considerat că argumentul reclamantului cu privire la aplicarea acestui articol era

întemeiat, acțiunea sa nu putea fi respinsă ca tardivă.

6

În corespundere cu art. 267 alin. (1) din Codul civil, termenul general în interiorul

căruia persoana poate să-și apere, pe calea intentării unei acțiuni în instanță de judecată,

dreptul încălcat este de 3 ani.

Conform art. 275 alin. (1) lit. a) din Codul civil, cursul prescripției extinctive se

suspendă pentru cererile dintre soți – pe durata căsătoriei.

Din sensul normei enunțate supra rezultă cu claritate că împrejurările, care

suspendă termenul de prescripție în cazul raporturilor de familie, poartă un caracter

exclusiv și ele influențează asupra duratei suspendării termenului de prescripție – pe

întreaga perioadă a căsătoriei, și este irelevant dacă soții sunt sau nu separați în fapt,

căci textul nu distinge altfel.

La caz, Colegiul lărgit conchide că instanța de apel urmează să dea apreciere dacă

urmează a fi aplicate efectele art. 267 alin. (1) din Codul civil, dacă în circumstanțele

concrete ale cauzei cursul prescripției extinctive a fost suspendat, ținând cont că prin

decizia Tribunalului din Milano din 08 mai 2005 a fost dispusă separarea părților

Gaetano Capacchione și Tamara Savițchi, nu și divorțul dintre cei doi.

Instanța de recurs opinează că neelucidarea acestor circumstanțe, fără audierea

explicațiilor părților, nu poate fi soluționat just litigiul în cauză.

Un alt aspect important și relevant este că la 13 mai 2009, instanța de apel a

examinat prezenta cauză, în lipsa Tamarei Savițchi, constatând eronat că aceasta a fost

citată legal or, locul, data și ora ședinței de judecată nu au fost comunicate Tamarei

Savițchi, întrucât potrivit adeverinței poștale (f.d.129) rezultă că citația nu a fost

înmânată la adresa mun. xxxx pe motiv că dînsa ar fi trecut la altă adresă.

Mai mult, potrivit extrasului din Monitorul Oficial nr. 67 (3400) din 03 aprilie

2009, citarea publică a Tamarei Savițchi potrivit art. 108 din Codul de procedură civilă

a fost dispusă pentru data de 22 aprilie 2009, ora 11:00.

La caz, se reține că, art. 379 alin. (2) din Codul de procedură civilă, acordă dreptul

instanței de apel de a judeca apelul în lipsa apelantului sau intimatului, a

reprezentanților acestora, precum și a unui alt participant la proces, doar în cazul în care

aceștia sunt citați legal despre locul, data și ora ședinței.

În circumstanțele enunțate și în contextul normelor de drept citate, Colegiul lărgit

conchide că, Tamara Savițchi nu a fost auzită de instanța de apel într-un mod echitabil,

cu respectarea principiului contradictorialității, garanțiilor prevăzute la articolul 6 din

Convenție, inclusiv respectarea procedurii de citare legală. Or, unul din principiile

procesului echitabil, rezultând din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului,

este contradictorialitatea între părțile, care sunt parte a procesului. Pentru a răspunde

exigențelor articolului enunțat, procedura în fața instanțelor judiciare trebuie să aibă un

caracter contradictoriu, un concept similar celui al egalității armelor.

Principiul contradictorialității presupune, în fond, posibilitatea pentru părțile în

proces de a li se aduce la cunoștință toate dovezile invocate și observațiile formulate și

de a face comentarii în legătură cu ele. Respectarea principiului egalității armelor

presupune că, fiecare parte trebuie să obțină o posibilitate rezonabilă de a-și prezenta

cauza în condiții care să nu o plaseze într-o situație dezavantajată în raport cu adversarul

său, astfel încât să se mențină un echilibru corect.

În această ordine de idei, este evident că în condițiile prezentului litigiu,

constatările instanței de apel nu conțin o argumentare clară, bazată pe suportul probator

7

existent la materialele cauzei, din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției

emise, astfel încât instanța de recurs fiind în dificultate de a exercita controlul judiciar

asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea soluției adoptate.

Coroborând circumstanțele expuse mai sus, instanța de recurs conchide temeinicia

recursului declarat de către Tamara Savițchi împotriva deciziei din 13 mai 2009 a Curții

de Apel Chișinău, deoarece soluția instanței de apel este bazată pe neelucidarea

circumstanțelor litigiului, în condițiile în care actul judecătoresc trebuie să corespundă

tuturor normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă

în mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, însă, la caz

decizia contestată cu recurs nu corespunde acestor calități.

Dat fiind faptul că instanța de apel a emis o decizie prematură, dictată de

neelucidarea tuturor circumstanțelor pertinente cauzei, iar lichidarea acestor lacune în

cadrul procedurii de examinare în recurs nu este posibilă, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

necesității admiterii recursului declarat de către Tamara Savițchi și casării deciziei din

13 mai 2009 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare în Curtea

de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. c) și art. 445 alin. (2) din Codul

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de către Tamara Savițchi.

Se casează decizia din 13 mai 2009 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în cauza

civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Eduard Digore în numele

lui Gaetano Capacchione împotriva Tamarei Savițchi cu privire la încasarea sumei, și

se trimite spre rejudecare în instanța apel, la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Victor Burduh

8