2ra-1028/22 — constatarea incalcarii dreptului la executare în termen rezonabil a hotararii judecataoresti, repararea prejudiciului material si moral

2ra-1028/22 — constatarea incalcarii dreptului la executare în termen rezonabil a hotararii judecataoresti, repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1028/22

2-21102379-01-2ra-27072022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. N. Mămăligă)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru)

ÎNCHEIERE

14 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere

Limitată „Inima Codrului” și Gheorghe Străisteanu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată „Inima Codrului” și Gheorghe Străisteanu împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Pretura

sectorului Buiucani, municipiul Chișinău cu privire la constatarea încălcării

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea

prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 02 iulie 2021, prin intermediul poștei (Vol.I, f.d.34), Societatea cu

Răspundere Limitată „Inima Codrului”, (în continuare SRL ,,Inima Codrului”) și

Gheorghe Străisteanu au depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului

Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Pretura sect. Buiucani, mun.

Chișinău, solicitând constatarea faptului încălcării dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii irevocabile din 15 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, încasarea de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției

al Republicii Moldova, în beneficiul SRL ,,Inima Codrului” a sumei de 5000 de lei

cu titlu de prejudiciu moral, cauzat prin încălcarea gravă a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești irevocabile din 15 decembrie 2020 și în

beneficiul lui Gheorghe Străisteanu a sumei de 5000 de lei cu titlu de prejudiciu

moral, cauzat prin încălcarea gravă a dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești irevocabile din 15 decembrie 2020.

În motivarea acțiunii, reclamanții au invocat că, prin hotărârea din 15

decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost anulată dispoziția

pretorului Preturii sectorului Buiucani nr.193-d din 12 august 2020 cu privire la

demontarea și evacuarea forțată a complexului de unități prestări servicii al SRL

,,Inima Codrului” din Parcul ,,La Izvor”. Prin decizia din 10 martie 2021 a Curții de

Apel Chișinău a fost declarată inadmisibilă cererea de apel nemotivată din 23

1

decembrie 2020, ca fiind depusă de Pretura sectorului Buiucani în afara termenului

prevăzut de lege, cale de atac necorespunzătoare și a fost menținută în vigoare

hotărârea din 15 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Hotărârea

primei instanțe din 15 decembrie 2020 a devenit definitivă și urma a fi executată în

termen de 30 de zile conform prevederilor Codului Administrativ.

La data de 12 aprilie 2021, în temeiul art. 229, art. 249, art. 250, art. 251, art.

253, art. 254, art. 255, art. 256 Cod administrativ, la Curtea de Apel Chișinău a fost

depusă o cerere, prin care s-a solicitat emiterea unei încheieri judecătorești, titlu

executoriu, prin care să fie dispusă executarea silită a hotărârii din 15 decembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în partea restabilirii SRL ,,Inima

Codrului”, în situația anterioară încălcării dreptului la proprietate și la activitatea

comercială liberă aflată până la data de 13 august 2020 în parcul ,,La Izvor”, în partea

perfectării/reperfectării actelor permisive.

Prin decizia irevocabilă din 28 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost

menținută în vigoare decizia din 10 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea primei instanțe din 15 decembrie 2020, devenind irevocabilă.

În data de 28 aprilie 2021, Pretura sect. Buiucani, mun. Chișinău, a emis o altă

dispoziție vădit ilegal, abuziv și arbitrar, sub nr.141-d ,,Cu privire la executarea

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, nr.3-1904/2020 din 15 decembrie

2020”, prin care a dispus modificarea corespunzătoare în Registrul electronic de stat

al actelor administrative individuale. Însă a refuzat să execute hotărârea

judecătorească în partea restabilirii SRL ,,Inima Codrului” în situația anterioară a

încălcării dreptului la proprietate și la activitatea comercială liberă aflată până la data

de 13 august 2020 în parcul ,,La Izvor”, în partea perfectării/reperfectării actelor

permisive.

Prin încheierea din 31 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă că

fiind neîntemeiată cererea SRL ,,Inima Codrului” din 12 aprilie 2021 cu privire la

emiterea unei încheieri, titlu executoriu, prin care să fie dispusă executarea silită a

hotărârii din 15 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. În

încheierea menționată, s-a indicat că: „raportând normele citate la motivele cererii

înaintate de către SRL ,,Inima Codrului” privind inițierea procedurii de executare în

temeiul hotărârii din 15 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin

care s-a anulat dispoziția pretorului sectorului Buiucani nr.193-d din 12 august 2020

cu privire la demontarea și evacuarea unităților prestări servicii a SRL ,,Inima

Codrului”, amplasate pe terenul municipal din Parcul ,,La Izvor”, completul

specializat pentru executarea hotărârilor judecătorești emise în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

de Apel Chișinău, consideră că urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. Or, în cazul

dat a fost depusă o acțiune în anulare, respectiv anularea totală a unui act

administrativ individual defavorabil nu constituie obiect al executării silite atribuit

în competența Curții de Apel Chișinău, deoarece actul administrativ este anulat cu

efect executoriu și nu mai produce efecte juridice din momentul emiterii lui, întrucât

acesta se consideră că nici nu a existat, nefiind necesar concursul autorității publice,

precum și executarea deciziei prin intervenția instanței de judecată. Totodată,

completul consideră necesar de a explica părților prevederile art.35 din Codul

administrativ, potrivit căruia autoritățile publice și persoanele fizice care le

2

reprezintă răspund, după caz, penal, contravențional, civil sau disciplinar pentru

neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a activității administrative, în

condițiile legii.”

Reclamanții au susținut că, în contextul legislației în vigoare și celor menționate

în încheierea din 31 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, hotărârea din 15 decembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, constituie un titlu executoriu și urma a

fi executată în termen de 30 de zile, însă până la data de 21 iunie 2021 hotărârea nu

a fost executată, iar angajații Preturii sect. Buiucani intenționat și abuziv refuză să

execute actul irevocabil.

Având în vedere criteriile la stabilirea încălcării dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești, sub aspectul complexității, reclamanții au

menționat că, procedura de executare din punct de vedere factologic sau juridic nu

prezintă nicio complexitate, deoarece sunt doar două părți, creditorul și debitorul și

nu este necesară efectuarea unor acțiuni complexe. În ceea ce vizează

comportamentului părților, în calitate de creditor, a fost conform legislației în

vigoare, depunând cereri, plângeri, iar neexecutarea hotărârii judecătorești în termen

rezonabil este din cauza comportamentului vădit ilegal și abuziv al pretorului sect.

Buiucani. La aspectul importanța cauzei, au susținut că, este extrem de importantă,

întrucât se referă la neexecutarea unei hotărâri judecătorești care afectează extrem

de grav 14 persoane angajate, care în decurs de un an, începând cu 13 august 2020,

intenționat și vădit ilegal au fost lipsite de dreptul la muncă, salariu, dreptul la

activitate comercială, de dreptul de proprietate, având în vedere că sunt lipsiți de

dreptul repunerii în poziția anterior emiterii actului administrativ individual, 12

august 2020, precum și de dreptul la executarea hotărârii judecătorești în termenul

de 30 de zile.

Reclamanții au afirmat că, prejudiciul cauzat este în legătură directă cu acțiunea

ilegală a Preturii sect. Buiucani, mun.Chișinău, care a ignorat intenționat prevederile

legislației, având în vedere că termenul rezonabil de executare era de 30 de zile, fiind

încălcat, prin ce le-a fost cauzat un prejudiciu moral, estimându-l la suma de 5000

de lei pentru fiecare.

Prin suplimentul depus la data de 23 iulie 2021, prin intermediul poștei (Vol.I,

f.d.49), la cererea de chemare în judecată, reclamanții au indicat că, în rezultatul

examinării recursului declarat împotriva încheierii din 31 mai 2021 a Curții de Apel

Chișinău, Curtea Supremă de Justiție prin decizia irevocabilă din 07 iulie 2021 a

dispus menținerea în vigoare a încheierii din 31 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău,

indicând încă o dată că, hotărârea din 15 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, constituie un titlu executoriu și urmează obligatoriu a fi executată.

Prin cererea de concretizare a pretențiilor depusă la 30 iulie 2021, prin

intermediul poștei (Vol.I, f.d.94), reclamanții au solicitat constatarea faptului

încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești

irevocabile din 15 decembrie 2020, emisă de Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani,

încasarea de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, în beneficiul SRL ,,Inima Codrului” a sumei de 641810 lei cu titlu de

prejudiciu material, venitul ratat pentru perioada aprilie-august 2021, cauzat prin

încălcarea gravă a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești irevocabile din 15 decembrie 2020, a sumei de 5000 de lei în beneficiul

3

SRL ,,Inima Codrului”, cu titlu de prejudiciu moral, cauzat prin încălcarea gravă a

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești irevocabile din

15 decembrie 2020, a sumei de 5000 de lei în beneficiul lui Gheorghe Străisteanu,

cu titlu de prejudiciu moral, cauzat prin încălcarea gravă a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești irevocabile din 15 decembrie 2020.

În motivarea cererii de concretizare s-a indicat că, bonurile fiscale lunare pentru

perioada mai-august 2020 și rapoartele fiscale prezentate la Serviciul Fiscal de Stat,

arată că, SRL ,,Inima Codrului” a încasat suma de 641810 lei. Astfel, au pretins

încasarea sumei de 641810 lei cu titlu de prejudiciu material, ce constituie venitul

ratat pentru perioada aprilie-august 2021, având în vedere emiterea actului

administrativ ilegal și încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești.

Prin hotărârea din 09 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de SRL

,,Inima Codrului” și Gheorghe Străisteanu împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești irevocabile din 15 decembrie 2020, emisă

de Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, repararea prejudiciului material și moral.

Prin decizia din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de

apel depusă de SRL „Inima Codrului” și Gheorghe Străisteanu și s-a menținut

hotărârea din 09 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În consolidarea soluției, instanța de apel a considerat ca fiind întemeiată și

legală hotărârea primei instanțe, prin care cererea de chemare în judecată a fost

respinsă și aceasta pentru că, în urma cercetării circumstanțelor cauzei în raport cu

legislația în vigoare aplicabilă speței în cauză, s-a stabilit că nu a avut loc depășirea

termenului rezonabil de executare a hotărârii judecătorești.

Alegațiile apelaților precum că, hotărârea din 15 decembrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, nu este executată în partea restabilirii SRL ,,Inima

Codrului”, în situația anterioară încălcării dreptului la proprietate și la activitatea

comercială liberă aflată până la data de 13 august 2020 în parcul ,,La Izvor”, strada

Calea Ieșilor, sectorul Buiucani, mun. Chișinău, ,,Centrul de Agrement”, în partea

perfectării (reperfectării) actelor permisive, sunt apreciate critic de instanța de apel,

întrucât se combat prin probele administrate în cauză.

Instanța de apel a reținut ca fiind relevante cazului și prevederile art. 192 alin.

(1) Cod de procedură civilă, care stabilesc că, cauzele civile se judecă în primă

instanță în termen rezonabil. Criteriile de determinare a termenului rezonabil sunt:

complexitatea cauzei, comportamentul participanților la proces, conduita instanței

judecătorești și a autorităților relevante, importanța procesului pentru cel interesat.

Respectarea termenului rezonabil de judecare a cauzei se asigură de către instanță.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în ceea ce privește caracterul rezonabil al

duratei procedurii, acesta trebuie evaluat ținând seamă de circumstanțele cauzei și în

raport cu următoarele criterii: complexitatea cauzei, comportamentul reclamanților

și al autorităților relevante (Frydlender împotriva Franței (MC), nr. 30979/96, § 43).

De menționat că, deși, legislația națională nu oferă o descifrare a noțiunii de

„termen rezonabil”, prin impunerea respectării unui astfel de termen pentru

înfăptuirea actului de justiție, atât legislația națională, cât și internațională subliniază

4

importanța faptului că justiția trebuie să fie administrată fără întârzieri de natură de

a-i compromite eficacitatea și credibilitatea, statul fiind responsabil pentru

activitatea ansamblului serviciilor sale, inclusiv ale instanțelor de judecată.

Cu referire la pretenția privind încasarea prejudiciului moral, instanța de apel a

notat că, prima instanță corect a respins-o având în vedere că este o pretenție

subsecventă pretenției privind constatarea încălcării dreptului la executare în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești.

Mai mult decât atât, prima instanță, la adoptarea raționamentului final s-a expus

asupra tuturor probelor din dosar, a furnizat răspuns la întrebările care sunt

pertinente pentru rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre.

Prin urmare, critica apelantului precum că prima instanța nu și-a motivat soluția

emisă precum și faptul că hotărârea nu corespunde prevederilor art.241 alin. (5) Cod

de procedură civilă, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată având în vedere cele

menționate supra.

De asemenea, instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiate și alegațiile

apelanților potrivit căreia, instanța de fond a dat o apreciere eronată probelor

acumulate, deoarece, rolul activ exercitat de instanță, în deslușirea corectă a

raportului dintre părți, este evident manifestat, în condițiile analizei apărărilor

exprimate pe cale incidentală, dar în cadrul fixat de reclamant și în limitele obiectului

dedus judecății.

Alte argumentele invocate de apelanți în susținerea poziției sale, nu au fost

reținute de către instanța de apel, deoarece se combat cu cele invocate mai sus și se

referă la circumstanțele, care au fost constatate și elucidate pe deplin de instanța de

fond, având la bază cumulul de probe, care au fost administrate și apreciate cu

respectarea normelor de drept procedural și susținute de normele de drept material.

La 21 iunie 2022, prin intermediul poștei (Vol.II, f.d.69), SRL „Inima

Codrului” și Gheorghe Străisteanu au depus cerere de recurs împotriva deciziei din

16 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, rejudecarea

cauzei în instanța de recurs, casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței

de apel, admiterea cererii de chemare în judecată, constatarea faptului încălcării

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, încasarea în

beneficiul SRL ,,Inima Codrului” a sumei de 641810 lei cu titlu de prejudiciu

material, venitul (încasările) ratat pentru perioada aprilie-august 2021, cauzat prin

încălcarea gravă a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești irevocabile din 15 decembrie 2020, a sumei de 5000 de lei în beneficiul

SRL ,,Inima Codrului”, cu titlu de prejudiciu moral, cauzat prin încălcarea gravă a

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești irevocabile din

15 decembrie 2020, a sumei de 5000 de lei în beneficiul lui Gheorghe Străisteanu,

cu titlu de prejudiciu moral, cauzat prin încălcarea gravă a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești irevocabile din 15 decembrie 2020.

În motivarea recursului s-a invocat că, hotărârea primei instanțe și decizia

instanței de apel sunt în totalmente ilegale, emise contrar tuturor prevederilor

legislației naționale și celei internaționale. Or, au prezentat instanței de judecată

probe incontestabile, care confirmă faptul că, prin încălcarea dreptului la executarea

hotărârii judecătorești irevocabile din data de 15 decembrie 2020, angajații statului

au trecut peste toate limitele legale, iar circumstanțele în care persoanele cu funcție

5

de răspundere refuză să acționeze, au provocat daune morale și materiale

irecuperabile. Încălcarea obligațiilor și a competenței prevăzute de lege de către

persoanele responsabile, le-a cauzat prejudiciu material și moral. Totodată, normele

de drept indicate în cererea de chemare în judecată servesc temei pentru judecarea

cauzei în strictă conformitate cu prevederile legislației naționale și Convenției

Europene.

Mărimea prejudiciului moral cauzat solicitat este cu mult mai mică decât

mărimea sumelor oferite de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în cauze

similare, decise împotriva Moldova, având în vedere, la caz, sentimentele de

frustrare cauzate de caracterul ilegal al acțiunilor persoanelor cu funcție de

răspundere comise vădit contrar legislației, suferințele continue din cauza

nenumăratelor ilegalități comise de către angajații statului, suferințele psihice,

stresul, nervii, grijile, starea sufletească și spirituală, oboseală, dificultățile,

demoralizarea, descurajarea, limitarea de se bucura de plăcerea vieții, de satisfacțiile

spirituale și materiale, anxietate cauzată de incertitudinea creată de judecători din

comportamentul cărora a înțeles că ilegalitățile comise, în viziunea lor, este o normă

de drept, dificultatea în depășirea obstacolelor impuse din cauza ignorării

intenționate a legislației în vigoare naționale și crearea condițiilor pentru apărarea

drepturilor numai în Curtea Europeană, suferind astfel cheltuieli materiale

suplimentare.

Cu referirea la prejudiciul material, au indicat că, bonurile fiscale lunare pentru

perioada mai - august 2020 și rapoartele fiscale prezentate Serviciului Fiscal de Stat,

atestă suma venitului de 641810 de lei.

Recurenții au opinat că, hotărârea primei instanțe și decizia instanței de apel nu

corespund cerințelor art. 241 alin. (5) Cod de procedură civilă. În motivarea hotărârii

instanța judecătorească este obligată să indice: circumstanțele pricinii, constatate de

instanță; probele veridice pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste

circumstanțe, locul aflării, în cadrul dosarului, a probei la care se face referire,

argumentele invocate de instanță la respingerea unor probe. Astfel, instanța de fond

și de apel au ignorat intenționat toate probele, toate prevederile legislației în vigoare,

inclusiv recomandările CtEDO în astfel cazuri, care arată că, hotărârea instanței

judecătorești trebuie să fie legală, întemeiată și să conțină răspunsuri la toate

pretențiile. Hotărârea judecătoreasca trebuie sa fie pe cât e posibil de concisă. Poate

fi întocmită liber, dar trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, sa fie clară,

înțeleasa de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate

cererile si obiecțiile formulate de reclamant și pârât, în context, menționând

principiul nr. 6 al Recomandării nr. R (84) 5 privind principiile de procedura civila

menite pentru ameliorarea funcționarii justiției, adoptate de Comitetul Miniștrilor al

Consiliului Europei la 28 februarie 1984.

De altfel, dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenția

Europeana pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,

prezumă dreptul la o hotărâre și decizie motivată. În cazul în care instanța de

judecata se abține de a da un răspuns special și explicit la cele mai importante

întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști daca acest mijloc

de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a art. 6 §

1 din Convenția Europeana (hotărârea Curții Europene din 09 decembrie 1994,

6

cauza Hiro Balani împotriva Spaniei). Potrivit recomandărilor avizului nr. 11 din

2008 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europei (CCJE) în atenția

Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind calitatea hotărârilor

judecătorești, o motivație și o analiză clară sunt cerințele fundamentale ale

hotărârilor judecătorești și un aspect important al dreptului la un proces echitabil.

Pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidențieze,

că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate.

Art. 6 CEDO garantează dreptul justițiabilului la o hotărâre motivată sub aspectul

instituirii obligației instanțelor de judecată de a-și argumenta hotărârile adoptate din

perspectiva unei analize ample a circumstanțelor pricinii. Datoria de a motiva

coerent și unitar hotărârea sub aspectul tuturor cererilor, fără a exista contradicții

între motivare și dispozitiv, constituie o garanție pentru justițiabili, în fața

eventualului arbitrariu judecătoresc, fiind singurul mijloc prin care se dă

posibilitatea de a putea exercita un eficient control judiciar.

Recurenții au susținut că, instanța de fond și de apel nu au aplicat legea care

trebuia să fie aplicată și au interpretat în mod eronat legea.

Copia recursului declarat, prin scrisoarea datată cu 27 iulie 2022 (Vol.II, f.d.71)

a fost expediată în adresa intimaților și a fost recepționată la data de 02 august 2022,

conform avizelor de recepție (Vol.II, f.d.73-74).

La data de 01 septembrie 2022, prin intermediul poștei electronice (Vol.II,

f.d.75), Pretura sect. Buiucani, mun.Chișinău, a depus referință la cererea de recurs,

exprimând poziția în favoarea respingerii recursului.

Alte referințe la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin.(2) Cod de procedură

civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu au parvenit.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 16 iunie 2022, iar cererea de recurs

a fost depusă la 21 iunie 2022, prin intermediul poștei (Vol.II, f.d.73-74), ceea ce

denotă că, recursul este declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de SRL „Inima Codrului” și

Gheorghe Străisteanu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

7

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SRL „Inima Codrului” și

Gheorghe Străisteanu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2),

(3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de SRL „Inima Codrului” și Gheorghe

Străisteanu.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

8

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Societatea cu Răspundere

Limitată „Inima Codrului” și Gheorghe Străisteanu împotriva deciziei din 16 iunie

2022 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

9