3ra-1025/22 — cu privire la contestarea actelor administrative și obligarea emiterii actului administrativ

3ra-1025/22 — cu privire la contestarea actelor administrative și obligarea emiterii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-1025/22

2-20127188-01-3ra-05102022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

ÎNCHEIERE

14 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Gospodăria Țărănească

„Stoianov Ivan Petru”, reprezentată de avocatul Victor Baran

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a

Gospodăriei Țărănești „Stoianov Ivan Petru” împotriva Agenției de Intervenție și

Plăți în Agricultură cu privire la contestarea actelor administrative și obligarea

emiterii actului administrativ

împotriva deciziei din 1 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost casată integral hotărârea din 8 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani și emisă o nouă decizie de respingere a acțiunii și restituirea cheltuielilor

pentru acordarea asistenței juridice, ca neîntemeiate

constată:

La 8 octombrie 2020, prin intermediul poștei electronice și, ulterior, la

12 octombrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, GȚ „Stoianov Ivan Petru”,

reprezentată de avocatul Victor Baran a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură cu privire la contestarea

actelor administrative și obligarea emiterii actului administrativ.

În susținerea acțiunii a indicat că în anul 2019, a înființat o plantație

pomicolă livadă de prune și pere cu suprafața de 12,13 ha.

A menționat că în același an, a înaintat un dosar pentru subvenționare, care

a fost respins din cauza că certificatele biologice au fost eliberate pe persoană

fizică.

Din acest motiv, la fel în anul 2019, a mai depus un nou dosar, deja cu

problema rezolvată, însă i-a refuzat din nou, pe motiv că 5-6 % din pomi nu au

fost prinși.

1

Ulterior, înlăturând și această lacună, a înaintat în anul 2020 dosarul pentru

subvenționare nr. 1.2-P/2006CT1334, iar la 23 iunie 2020 a fost emisă notificarea

cu privire la informarea despre respingerea cererii, dosarul de subvenționare fiind

considerat neeligibil, în temeiul pct. 123 al Regulamentului cu privire la modul

de repartizare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și

Mediului Rural, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 455 din 21 iunie 2017.

Iregularitățile au fost reflectate în procesul-verbal de constatare nr. 5 din

23 iunie 2020, pe motivul depistării de către autoritatea publică pârâtă a

următoarelor neajunsuri: lipsa actului de trecere a plantațiilor perene în grupa de

reconstrucție sau restabilire, conform actului de inventariere a plantațiilor

procentul de prindere a plantației pomicole constituie 95 %, ceea ce nu permite

trecerea plantației în grupa reconstrucție, certificatele de valoare biologică sunt

eliberate pe persoana fizică.

A obiectat că procesul-verbal nr. 5 din 23 iunie 2020 cu privire la

constatarea iregularităților, notificarea cu privire la informarea respingerii cererii

nr. 5 din 23 iunie 2020 și refuzul nr. 734/04 din 1 septembrie 2020 de a revizui

dosarul de subvenționare nr. 1.2-P/2006CT1334 sunt ilegale și neîntemeiate,

deoarece pct. 15 din Regulamentul cu privire la modul de repartizare a

mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 455 din 21 iunie 2017, nu ar fi aplicabil

situației sale, având în vedere că în cazul depunerii cererii de retragere a dosarului

de subvenționare, examinarea acestuia se stopează, iar dosarul va obține statut de

dosar retras, cu arhivarea ulterioară și nu pot fi retrase dosarele de subvenționare

în privința cărora există o decizie aprobată sau în care au fost constatate

iregularități manifestate prin prezentarea datelor denaturate.

Mai mult, pct. 123 din același Regulament acordă posibilitatea de a depune

un dosar de subvenționare după înlăturarea neajunsurilor, ceea ce a efectuat în

cazul dat, iar cerințele trebuiau să-i fie admise.

Și-a întemeiat pretențiile în baza prevederilor Regulamentului cu privire la

modul de repartizare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii

și Mediului Rural, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 455 din 21 iunie 2017,

art. 162, 164, 189, 206, 211, 212, 214, 224 alin. (1) lit. b) Cod administrativ.

A solicitat: 1) admiterea acțiunii; 2) anularea procesului-verbal nr. 5 al

Oficiului teritorial Cahul al Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură din

23 iunie 2020 cu privire la constatarea iregularităților; 3) anularea notificării cu

privire la informarea respingerii cererii nr. 5 din 23 iunie 2020; 4) anularea

refuzului Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură nr. 734/04 din

1 septembrie 2020 de a revizui dosarul de subvenționare nr. 1.2-P/2006CT1334,

precum și a deciziilor ulterioare în acest sens; 5) obligarea Agenției de Intervenție

și Plăți pentru Agricultură să emită decizia privind acordarea GȚ „Stoianov Ivan

Petru” a subvenției conform submăsurii 1.2 a Regulamentului privind condițiile,

ordinea și procedura de acordare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare

a Agriculturii și Mediului Rural, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 455 din

2

21 iunie 2017 – înființarea plantațiilor de prun pe suprafața de 12,13 ha în

valoarea prevăzută de legislația în vigoare.

Prin hotărârea din 8 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a

fost admisă acțiunea.

A fost anulat procesul-verbal nr. 5 din 23 iunie 2020 cu privire la

constatarea iregularităților, întocmit de către Oficiul teritorial Cahul al Agenției

de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, precum și răspunsul nr. 734/04 din

1 septembrie 2020, emis de către Agenția de Intervenție și Plăți pentru

Agricultură.

A fost obligată Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură să emită

decizie, în temeiul căreia să acorde GȚ „Stoianov Ivan Petru” subvenția conform

submăsurii 1.2 din Regulamentul privind condițiile, ordinea și procedura de

acordare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului

Rural, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 455 din 21 iunie 2017 – înființarea

plantațiilor de prun pe suprafața de 12,13 ha, în valoarea prevăzută de legislația

în vigoare.

A fost încasată din contul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură

în beneficiul GȚ „Stoianov Ivan Petru” suma de 1 000 de lei cu titlu de cheltuieli

de asistență juridică, excedentul fiind respins ca neîntemeiat.

Întru argumentarea soluției adoptate, prima instanță a reținut că, din analiza

acțiunilor desfășurate de către GȚ ”Stoianov Ivan Petru” pe marginea obținerii

dreptului la subvenționare, se constată intenția clară a acestuia de a obține

subvenția cuvenită potrivit legii și insistența de a îndeplini exigențele impuse în

coraport cu dosarul de subvenționare.

Totodată, a fost stabilit că GȚ ”Stoianov Ivan Petru” nu a manifestat voința

de a retrage dosarul de subvenționare, iar în accepțiunea pct. 15 din Regulamentul

cu privire la modul de repartizare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare

a Agriculturii și Mediului Rural, o asemenea conduită nici nu putea fi operabilă,

dată fiind existența proceselor-verbale de constatare a iregularităților.

În lumina aceluiași câmp normativ, doar dosarele de subvenționare

respinse în urma constatării iregularităților prin prezentarea datelor neveridice pot

împiedică redepunerea lor ulterioară la aceeași măsură, ceea ce nu s-a atestat în

prezenta cauză.

Or, în virtutea pct. 123, 130 din Regulamentul nominalizat, un nou dosar

de subvenționare poate fi depus de către solicitant pentru aceeași măsură de

sprijin în condiții generale, dar nu mai devreme de 5 zile lucrătoare de la data

întocmirii procesului-verbal de constatare a iregularităților și doar după

înlăturarea circumstanțelor ce au servit drept temei pentru respingerea acesteia

anterior.

În acest context juridic, aplicabil în cauza deferită judecății, Regulamentul

nu stabilește posibilitatea de a depune dosarul de subvenționare doar o singură

dată, totodată, urmează a se face distincție între depunerea unui nou dosar de

subvenționare și solicitarea reexaminării dosarului de subvenționare.

3

La caz, lacunele reliefate în procesul-verbal nr. 5 din 23 iunie 2020 cu

privire la constatarea iregularităților la momentul depunerii dosarului de

subvenționare erau lichidate de către GȚ ”Stoianov Ivan Petru”.

Instanța de judecată a remarcat că în decizia Comisiei de examinare a

cererilor prealabile din cadrul AIPA nr. P-45/5079 din 28 octombrie 2020, au fost

demontate cerințele impuse arbitrar de către Oficiul teritorial Cahul în cuprinsul

procesului-verbal nr. 5 din 23 iunie 2020.

De asemenea, răspunsul AIPA nr. 734/04 din 1 septembrie 2020, fiind

fundamentat în principal pe imposibilitatea depunerii repetate a dosarului de

subvenționare, nu dispune de o argumentare legală plauzibilă, ba mai mult,

Regulamentul disputat nu stabilește ca sancțiune pentru depunerea repetată a

dosarului de subvenționare – declararea neeligibilității dosarului și stoparea

procedurii de examinare.

În concluzie, a reliefat instanța că, dat fiind faptul că AIPA a acționat ultra

vires atunci când a examinat dosarul de subvenționare, procesul-verbal nr. 5 din

23 iunie 2020 cu privire la constatarea iregularităților întocmit de către Oficiul

Teritorial Cahul al AIPA, precum și răspunsul nr. 734/04 din 1 septembrie 2020

emis de către AIPA sunt susceptibile anulării și, pe cale de consecință, AIPA

urmează să emită decizie în temeiul căreia să acorde GȚ ”Stoianov Ivan Petru”

subvenția conform submăsurii 1.2 din Regulamentul privind condițiile, ordinea

și procedura de acordare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a

Agriculturii și Mediului Rural, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 455 din

21 iunie 2017 – înființarea plantațiilor de prun pe suprafața de 12,13 ha, în

valoarea prevăzută de legislația în vigoare.

În ceea ce vizează cheltuielile de asistență juridică revendicate de partea

reclamantă, instanța de judecată a apreciat ca fiind rezonabil, necesar și realmente

angajat, cuantumul de 1 000 lei, excedentul neîncasat fiind pasibil respingerii ca

neîntemeiat.

La 11 iunie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1)

Cod administrativ, prin intermediul poștei electronice, Agenția de Intervenție și

Plăți pentru Agricultură a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 8 iunie

2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, iar la 24 septembrie 2021, cu

respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod administrativ, a fost

prezentată motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de respingere ca

neîntemeiată a acțiunii.

Prin decizia din 1 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată

integral hotărârea din 8 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani și emisă

o nouă decizie de respingere a acțiunii și restituirea cheltuielilor pentru acordarea

asistenței juridice, ca neîntemeiate.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că GȚ „Stoianov Ivan

Petru” a epuizat căile de depunere a cererilor de subvenționare pentru anul 2019

pentru submăsura 1.2-P ”Stimularea investițiilor pentru înființarea, modernizarea

și defrișarea plantațiilor multianuale, inclusiv a plantațiilor viticole și a

4

plantațiilor pomicole”, în contextul în care pct. 15 al Regulamentului

sus-menționat statuează expres că în cazul respingerii dosarului în urma

constatării iregularităților, acestea pot fi redepuse la aceeași măsură doar o

singură dată, iar cererea GȚ „Stoianov Ivan Petru” din 11 iunie 2020 a fost

prezentată apelantei a treia dată, situație ce nu se încadrează în exigențele normei

nominalizate.

În acest context, instanța de apel nu a reținut argumentele intimatului, cu

referire la pct. 123 și pct. 130 ale Regulamentului nominalizat, privind faptul că

doar dosarele de subvenționare respinse în urma constatării iregularităților prin

prezentarea datelor neveridice pot împiedica redepunerea lor ulterioară la aceeași

măsură, or, această situație survine în cazul introducerii solicitantului în lista de

interdicție a beneficiarilor de subvenii, fapt realizabil chiar și după prima cerere,

pe când numărul de posibilități de depunere a dosarelor repetat este limitat de

pct. 15 al Regulamentului vizat, ce are în raport cu normele generale invocate de

prima instanță, caracter special, aplicabil prioritar față de normele generale, ce

reglementează modalitatea de depunere a dosarelor repetat, însă nu înlătură

efectele și limitele instituite de pct. 15 al Regulamentului nominalizat.

Prin urmare, a conchis instanța de apel că admiterea neregularităților la

depunerea dosarelor de către solicitanți este imputabilă exclusiv acestora,

deoarece anume în sarcina solicitanților se impune obligația de a nu admite la

depunerea cererilor și materialelor iregularități, normele pertinente statuând

suficient de cert consecințele nerespectării acestor obligații, astfel încât

transpunerea răspunderii pentru atitudinea intimatului pe seama autorității

publice pârâte nu este admisibilă.

La 30 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice și, ulterior, la

25 noiembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, GȚ „Stoianov Ivan Petru”,

reprezentată de avocatul Victor Baran a depus recurs motivat împotriva deciziei

din 1 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii din 8 iunie 2021 a Judecătoriei

Chișinău sediul Rîșcani.

În motivarea recursului a invocat că susține pe deplin argumentele primei

instanțe, prin a cărei hotărâre a fost admisă acțiunea.

A consemnat că argumentele susținute de către prima instanță a fost

neglijate de instanța de apel, iar legislația a fost interpretată în mod eronat.

Mai mult, instanța de apel nu a clarificat situația de fapt a litigiului dedus

judecății.

Totodată, a ținut să reitereze circumstanțele de fapt și de drept invocate

inițial în cererea de chemare în judecată.

La 10 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură, copia cererii de recurs depuse de

GȚ „Stoianov Ivan Petru”, reprezentată de avocatul Victor Baran, fiindu-i

explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat, care a fost recepționată

de către destinatar la 17 octombrie 2022, potrivit avizului de recepție (f. d. 25

vol. II).

5

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, Agenția

de Intervenție și Plăți în Agricultură nu a făcut uz de dreptul său procedural de a

depune referință.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

În speță, se constată că dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțat în ședință publică la 1 iunie 2022 (f. d. 2-3 vol. II).

Se mai constată că la 30 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice,

GȚ „Stoianov Ivan Petru”, reprezentată de avocatul Victor Baran a depus recurs

motivat împotriva deciziei din 1 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 19-20

verso vol. II).

Astfel, recursul depus de GȚ „Stoianov Ivan Petru”, reprezentată de

avocatul Victor Baran împotriva deciziei din 1 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de GȚ „Stoianov Ivan

Petru”, reprezentată de avocatul Victor Baran, în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că

sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care

6

pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea

cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu

doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie

să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este

în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că

modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective,

urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de

rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

7

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de GȚ „Stoianov Ivan Petru”, reprezentată de

avocatul Victor Baran.

În conformitate cu art. 230 și 246 Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Gospodăria Țărănească „Stoianov Ivan Petru”,

reprezentată de avocatul Victor Baran se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

8