ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 14.12.2022

2r-550/22 — Recunoasterea hotărârii străine

HOTĂRÂRE
14.12.2022
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
Recunoasterea hotărârii străine
Temei legal
Temeiurile de recunoastere a hotărârilor străine
Citează această cauză
2r-550/22 — Recunoasterea hotărârii străine (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2r-550/22 (2-21173056-01-2r-15112022)

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău, judecător – V. Sîrbu

14 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând cererea de recurs înaintată de ÎCS „CBS Motors” SRL,

în cauza civilă la cererea SA „Belaz” privind recunoașterea și încuviințarea

executării hotărârii din 27 septembrie 2019 a Curții de Arbitraj Internațional de pe

lângă Camera de Comerț și Industrie a Republicii Belarus cu privire la încasarea

sumei de la ÎCS „CBS Motors SRL”,

împotriva încheierii din 18 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admisă cererea,

c o n s t a t ă:

La 23 noiembrie 2021, SA „Belaz” s-a adresat în instanța de judecată împotriva

ÎCS „CBS Motors” SRL, solicitând recunoașterea și încuviințarea executării

hotărârii arbitrale.

În motivarea cererii a indicat că, la 27 septembrie 2019, de către Curtea de

Arbitraj Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Republicii

Belarus, a fost emisă hotărârea arbitrală cu privire la încasarea din contul ÎCS „CBS

Motors” SRL a datoriei contractuale în valoare de 100 000 euro, a penalității

contractuale în valoare de 2 700 euro și a cheltuielilor de judecată sub forma taxei

arbitrale în valoare de 4 342,38 euro, în total a sumei de 107 042,38 euro. Hotărârea

arbitrală a devenit executorie din momentul pronunțării, în conformitate cu articolul

41 din Legea Republicii Belarus cu privire la arbitrajul internațional din 09 iulie

1999, nefiind atacată ulterior de către debitor.

Obiectul cererii de arbitraj și, ulterior, a hotărârii arbitrale derivă din contractul

nr. 570-00088 din 25 ianuarie 2016, încheiat între creditor și debitor, cu privire la

vânzarea către debitor a unui dumper „Белаз-7555B” la prețul total de 189 700 euro.

În conformitate cu pct. 3.2.1 din contract, debitorul urma să achite prețul în

mărime de 100% din valoarea mărfii în termen de 180 zile calendaristice de la data

livrării, fapt care nu a fost îndeplinit de către debitor.

Totodată, potrivit pct. 13.1-13.3 din contract, părțile au stabilit soluționarea pe

cale amiabilă a litigiilor, precum și clauza arbitrală prin care litigiile urmează a fi

examinate de către Curtea de Arbitraj Internațional pe lângă Camera de Comerț și

Industrie a Republicii Belarus.

1

În cerere s-a indicat că, potrivit declarației creditorului din 12 octombrie 2021,

la 01 octombrie 2021, datoria debitorului în temeiul hotărârii din 29 iulie 2019

constituia suma de 82 000 euro - datorie contractuală, 2 700 euro - penalitate

contractuală și 4 342,38 euro - taxă arbitrală, iar în total suma de 89 042,38 euro.

De asemenea, conform declarației creditorului, procedurile cu privire la

recunoașterea și executarea hotărârii nu au fost inițiate și nu se pregătesc pentru

inițiere în oricare altă țară în afară de Republica Moldova; hotărârea arbitrală nu a

fost recunoscută încă în nici o țară; până acum executarea hotărârii arbitrale s-a

efectuat în mod benevol.

Potrivit creditorului, în cazul de față, nu există nici o bază pentru refuzul

recunoașterii și aplicării hotărârii arbitrale, în special că recunoașterea sau

executarea hotărârii arbitrale nu ar fi contrară ordinii publice a Republicii Moldova.

Reieșind din cele expuse, SA „Belaz” a solicitat recunoașterea și executarea

hotărârii Curții de Arbitraj Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie

a Republicii Belarus din 27 septembrie 2019, prin care s-a dispus încasarea de la ÎCS

„CBS Motors” SRL în favoarea SA „Belaz” a datoriei în valoare de 100 000 euro, a

penalității în sumă de 2 700 euro și a costurilor plății taxei de arbitraj în sumă de 4

342,38 euro, iar în total a sumei de 107 042,38 euro.

Prin încheierea din 18 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

cererea. S-a recunoscut și s-a încuviințat executarea pe teritoriul Republicii Moldova

a hotărârii din 27 septembrie 2019 a Curții de Arbitraj Internațional de pe lângă

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Belarus, prin care s-a dispus încasarea

de la ÎCS „CBS Motors SRL în favoarea SA „Belaz” a datoriei în valoare de 100

000 euro, a penalității în sumă de 2 700 euro și a costurilor plății taxei de arbitraj în

sumă de 4 342,38 euro, iar în total a sumei de 107 042,38 euro.

La 03 iunie 2022, ÎCS „CBS Motors” SRL a declarat recurs împotriva încheierii

din 18 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea acesteia și

soluționarea prin decizie a problemei respective cu respingerea cererii creditorului

SA „Belaz” privind recunoașterea și încuviințarea executării hotărârii din 27

septembrie 2019 a Curții de Arbitraj Internațional de pe lângă Camera de Comerț și

Industrie a Republicii Belarus.

În motivarea recursului, s-a indicat faptul că încheierea instanței este

neîntemeiată, or recunoașterea și încuviințarea executării hotărârii unei curți dintr-

un stat implicat în agresiune militară în beneficiul unei persoane juridice supuse

sancțiunilor, contravene ordinii publice a Republicii Moldova.

La 06 decembrie 2022, SA „Belaz”, prin intermediul avocatului Nicoară Dan,

a depus referință la cererea de recurs, solicitând respingerea acesteia, cu menținerea

încheierii contestate.

Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în cererea de

recurs și prevederile legale, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ÎCS „CBS Motors”

SRL este neîntemeiat și necesită a fi respins din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

2

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

Potrivit materialelor cauzei, încheierea din 18 aprilie 2022 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată recurentei la 26 aprilie 2022 (f.d. 214), însă la materielele

cauzei lipsesc înscrisuri care să certifice momentul recepționării acesteia de către

destinatar. Astfel, ținând cont de faptul că cererea de recurs a fost înregistrată la 03

iunie 2022, Colegiul constată că recursul a fost declarat în termen.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de

recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă

din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.

Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii.

În speță, se constată că prin încheierea din 18 aprilie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, a fost admisă cererea. S-a recunoscut și s-a încuviințat executarea pe

teritoriul Republicii Moldova a hotărârii din 27 septembrie 2019 a Curții de Arbitraj

Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Republicii Belarus, prin

care s-a dispus încasarea de la ÎCS „CBS Motors SRL în favoarea SA „Belaz” a

datoriei în valoare de 100 000 euro, a penalității în sumă de 2 700 euro și a costurilor

plății taxei de arbitraj în sumă de 4 342,38 euro, iar în total a sumei de 107 042,38

euro.

În art. I al Convenției pentru recunoașterea și executarea sentințelor arbitrale

străine, încheiată la New York la 10 iunie 1958, ratificată prin hotărârea

Parlamentului Republicii Moldova nr. 87 din 10 iulie 1998, în vigoare pentru

Republica Moldova de la 17 decembrie 1998, se arată că fiecare din statele

contractante recunoaște convenția scrisă prin care părțile se obligă să supună unui

arbitraj toate diferendele sau anumite diferende care s-au ivit sau ar putea să se

ivească între ele privind un raport de drept determinat, contractual sau necontractual,

referitor la o problemă susceptibilă a fi reglementată prin arbitraj.

Potrivit art. III din Convenția de la New York din 1958, fiecare din statele

contractante va recunoaște autoritatea unei sentințe arbitrale și va acorda executarea

acestei sentințe conform regulilor de procedură în vigoare pe teritoriul unde sentința

este invocată în condițiile stabilite de reglementarea uniformă.

Astfel, Colegiul reține că în conformitate cu prevederile art. 454 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, cetățenii străini și apatrizii, organizațiile străine și

organizațiile internaționale (denumite în continuare persoane străine) sunt în drept

să se adreseze în instanțele judecătorești ale Republicii Moldova pentru apărarea

drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime și beneficiază în fața instanțelor

judecătorești ale Republicii Moldova de aceleași drepturi și au aceleași obligații

procedurale ca și cetățenii și organizațiile Republicii Moldova, în condițiile legii.

Conform art. 467 alin. (1) din Codul de procedură civilă, hotărârile

judecătorești străine, inclusiv tranzacțiile, sunt recunoscute și se execută în

Republica Moldova fie dacă astfel se prevede în tratatul internațional la care

Republica Moldova este parte, fie pe principiul reciprocității în ceea ce privește

efectele hotărârilor judecătorești străine.

Potrivit art. 38 din Legea cu privire la arbitrajul comercial internațional nr. 24-

XVI din 22 februarie 2008, recunoașterea și executarea hotărârilor arbitrale străine

3

se efectuează conform procedurii stabilite la art. 475-476 din Codul de procedură

civilă.

Aliniatul (1) lit. a) al art. 475 din Codul de procedură civilă, prevede că o

hotărâre arbitrală este considerată ca fiind străină dacă este pronunțată pe teritoriul

unui stat străin.

Conform alin. (2) al aceluiași articol, poate fi recunoscută și executată în

Republica Moldova o hotărâre arbitrală străină emisă, în conformitate cu o convenție

arbitrală, pe teritoriul unui stat străin care este parte la Convenția privind

recunoașterea și executarea sentințelor arbitrale străine, adoptată la New York la 10

iunie 1958, precum și o hotărâre arbitrală străină ale cărei recunoaștere și executare

sunt reglementate fie prin tratatul internațional la care Republica Moldova este parte,

fie în baza principiului reciprocității în ceea ce privește efectele hotărârii arbitrale

străine.

Iar, conform alin. (3) lit. a), partea care invocă o hotărâre arbitrală străină poate

solicita recunoașterea și executarea silită a hotărârii arbitrale străine

Din sensul prevederilor enunțate se reține că, natură juridică, recunoașterea

hotărârilor arbitrale străine este o procedură contencioasă care are ca și scop

verificarea îndeplinirii condițiilor de regularitate ale acestor hotărâri.

Caracteristica esențială a hotărârilor străine o reprezintă intangibilitatea, ceea

ce înseamnă că acestea au ca efecte principale autoritatea de lucru judecat și forța

executorie.

Executarea hotărârilor arbitrale străine implică prealabila ei recunoaștere.

Pentru punerea în executare silită, hotărârile arbitrale străine trebuie să

întrunească condițiile de regularitate internațională și să fie susceptibile de realizare.

Refuzul recunoașterii și încuviințării executării hotărârii arbitrale străine este

prevăzut și la alin. (1) și (2) din art. 476 din Codul de procedură civilă, în

conformitate cu care, recunoașterea și executarea hotărârii arbitrale străine pot fi

refuzate numai la cererea părții împotriva căreia sunt invocate dacă această parte

prezintă instanței de judecată probe doveditoare că: a) una dintre părțile convenției

arbitrale nu avea capacitate deplină de exercițiu sau convenția arbitrală nu este

valabilă potrivit legii căreia părțile au subordonat-o or, în lipsa stabilirii acesteia,

potrivit legii țării în care a fost pronunțată hotărârea; sau b) partea împotriva căreia

este emisă hotărârea nu a fost informată în modul corespunzător cu privire la

desemnarea arbitrului sau cu privire la procedura arbitrală or, din alte motive, nu a

putut să își prezinte mijloacele sale de apărare; sau c) hotărârea a fost pronunțată

asupra unui litigiu care nu este prevăzut de convenția arbitrală sau care nu cade sub

incidența condițiilor convenției arbitrale ori hotărârea conține dispoziții asupra unor

chestiuni ce depășesc limitele convenției arbitrale; sau d) constituirea tribunalului

arbitral sau procedura arbitrală nu a corespuns convenției părților or, în lipsa unei

asemenea convenții, nu a fost conform legii țării în care a avut loc arbitrajul; sau e)

hotărârea arbitrală nu a devenit obligatorie pentru părți sau a fost desființată or

executarea ei a fost suspendată de instanța judecătorească sau de o autoritate

competentă a țării în care sau conform legii căreia ea a fost pronunțată.

Recunoașterea și încuviințarea executării silite a hotărârii arbitrale străine pot

fi refuzate, de asemenea, dacă instanța judecătorească constată că: a) obiectul

litigiului nu poate fi soluționat prin arbitraj conform legii Republicii Moldova; sau

b) recunoașterea sau încuviințarea executării silite a hotărârii arbitrale contravine

ordinii publice a Republicii Moldova.

4

Totodată, conform alin. (3), (4) și (5) a art. 476 din Codul de procedură civilă,

lipsa valabilității convenției arbitrale conform alin. (1) lit. a) nu poate servi drept

temei pentru refuzul de a recunoaște sau de a executa hotărârea arbitrală străină dacă

partea care invocă acest temei a participat la constituirea tribunalului arbitral sau, în

cazul în care nu a participat la constituirea tribunalului arbitral, a participat în

procedura arbitrală și, anterior depunerii apărării, nu a ridicat excepția de lipsă a

competenței tribunalului arbitral pe temei de lipsă a valabilității convenției arbitrale.

Lipsa informării cu privire la desemnarea arbitrului conform alin. (1) lit. b) nu

poate servi drept temei pentru refuzul de a recunoaște sau de a executa hotărârea

arbitrală străină dacă partea care invocă acest temei a participat în procedura arbitrală

și, anterior depunerii apărării, nu a ridicat excepția de lipsă a competenței

tribunalului arbitral pe temei că tribunalul arbitral a fost constituit cu încălcarea legii

aplicabile.

Depășirea limitelor convenției arbitrale conform alin. (1) lit. c) nu poate servi

drept temei pentru refuzul de a recunoaște sau de a executa hotărârea arbitrală străină

dacă partea care invocă acest temei a participat în procedura arbitrală și, cunoscând

depășirea limitelor convenției arbitrale de către tribunalul arbitral, nu a ridicat

excepția de depășire a limitelor convenției arbitrale de către tribunalul arbitral.

La fel, în conformitate cu art. 39 din Legea cu privire la arbitrajul comercial

internațional nr. 24-XVI din 22 februarie 2008, recunoașterea sau executarea

hotărârii arbitrale, indiferent de țara în care a fost pronunțată, poate fi refuzată numai

în următoarele cazuri:

a) la cererea părții împotriva căreia este invocată hotărârea dacă aceasta

prezintă instanței de judecată probe că:

- în privința uneia din părțile convenției de arbitraj, menționate la art. 7, a fost

instituită o măsură de ocrotire judiciară, iar convenția de arbitraj a fost încheiată fără

asistența curatorului sau, după caz, nu a fost încheiată de tutore în numele persoanei

ocrotite sau convenția de arbitraj nu este valabilă conform legii căreia părțile au

subordonat-o ori, în lipsa unei indicații în acest sens, conform legii țării în care a fost

pronunțată hotărârea;

- nu a fost informată în modul corespunzător despre desemnarea arbitrilor ori

despre procedura arbitrală sau, din orice alt motiv justificat, nu a putut să prezinte

explicații;

- hotărârea a fost pronunțată asupra unui litigiu care nu este prevăzut de

convenția de arbitraj sau care nu se înscrie în prevederile convenției, sau care conține

decizii asupra unor chestiuni ce depășesc prevederile convenției de arbitraj. Dacă

dispozițiile hotărârii arbitrale referitoare la chestiunile cuprinse în convenția de

arbitraj pot fi delimitate de cele care nu sunt incluse în ea, partea hotărârii care

conține dispoziții referitoare la chestiunile cuprinse în convenția de arbitraj poate fi

recunoscută și executată;

- constituirea tribunalului arbitral sau procedura arbitrală nu corespund

convenției părților or, în lipsa unei asemenea convenții, nu sunt conforme legislației

statului în care a avut loc arbitrajul;

- hotărârea nu a devenit obligatorie pentru părți sau a fost desființată ori

executarea ei a fost amânată de o instanță de judecată competentă a țării în care sau

conform legii căreia a fost pronunțată hotărârea;

b) dacă instanța de judecată constată că:

5

- în conformitate cu legea Republicii Moldova, obiectul litigiului nu este

susceptibil de soluționare prin arbitraj;

- recunoașterea sau executarea hotărârii arbitrale contravine ordinii publice a

Republicii Moldova.

Totodată, prin art. V din Convenția de la New York se prevede că recunoașterea

și executarea hotărârii nu vor fi refuzate, la cererea părții contra căreia este invocată,

decât dacă aceasta face dovada în fața autorității competente a țării solicitante că

există vreuna din cauzele de nevaliditate enumerate în mod expres.

Din formularea textului rezultă că sentința arbitrală străină constituie prin ea

însăși un titlu care prezintă deplină încredere. Sarcina probei fiind răsturnată, numai

că partea adversă trebuie să probeze că cerințele de regularitate ale sentinței arbitrale

nu sunt îndeplinite. Această măsură permite eficacitatea extrateritorială a efectelor

sentinței arbitrale străine.

Astfel, condițiile de regularitate ale sentințelor arbitrale străine se desprind,

implicit, din menționarea cazurilor în care recunoașterea și executarea pot fi

refuzate.

În art. V din Convenția de la New York sunt enumerate atât condițiile care

trebuie îndeplinite pentru recunoașterea și executarea sentințelor arbitrale străine,

cât și cazurile în care recunoașterea și executarea pot fi refuzate.

La art. V al Convenției de la New York, sunt enumerate cazurile de nevaliditate

a sentinței arbitrale străine după cum urmează: părțile la convenția de arbitraj erau

în virtutea legii aplicabile lor lovite de incapacitate sau că înțelegerea menționată nu

este valabilă în virtutea legii căreia părțile au subordonat-o ori, în lipsa unor indicații

în acest sens, în virtutea legii țării în care sentința a fost dată (par. 1, lit. a)); partea

împotriva căreia este invocată sentința nu a fost informată în mod cuvenit despre

desemnarea arbitrilor ori i-a fost imposibil, pentru un alt motiv, să-și pună în valoare

mijloacele sale de apărare (par.1, lit. b)); sentința se referă la un diferend

nemenționat în compromis sau care să intre în prevederile clauzei sau ele conțin

hotărâri care depășesc prevederile compromisului sau ale clauzei compromisorii

(par. 1, lit. c)); constituirea tribunalului arbitral sau procedura de arbitraj nu a fost

conformă cu acordul părților sau, în lipsă de convenție, ea nu a fost conformă cu

legea țării în care a avut loc arbitrajul (par. 1, lit. d)); sentința nu a devenit obligatorie

pentru părți sau a fost anulată sau suspendată de o autoritate competentă țării în care

sau după legea căreia fost dată sentința (par. 1, lit. e)).

De asemenea, recunoașterea și executarea unei sentințe arbitrale străine vor

putea fi refuzate dacă autoritatea competentă a țării unde se cere executarea constată

următoarele: obiectul diferendului nu este susceptibil de a fi reglementat pe calea

arbitrajului în conformitate cu legea acestei țări (par. 2, lit. a)); sentința este contrară

ordinii publice a acestei țări (par. 2, lit. b)).

Prin prisma cazurilor de nevaliditate stabilite de Convenția de la New York,

rezultă că pentru recunoașterea și executarea unei sentințe arbitrale străine trebuie

întrunite următoarele condiții: competența organului arbitral care a pronunțat

sentința să fie conformă cu acordul părților exprimat în compromis sau clauza

compromisorie, în ceea ce privește valabila sa învestire și limitele acestei învestiri;

constituirea organului arbitral și procedura urmată să fi fost conformă cu acordul

părților sau cu legea țării unde a avut loc arbitrajul; sentința arbitrală să fi devenit

obligatorie pentru părți, adică susceptibilă de executare de îndată ce a fost pronunțată

și să nu fie anulată sau suspendată; respectarea dreptului de apărare al părții

6

împotriva căreia este invocată sentința arbitrală; între părți să existe reciprocitate;

sentința arbitrală să nu fie contrară ordinii publice din statul unde se cere

recunoașterea și executarea.

În cazul în care condițiile de regularitate nu sunt îndeplinite, sancțiunea constă

în refuzul recunoașterii și executării sentinței arbitrale străine în întregul ei.

Recunoașterea unei hotărâri arbitrale străine poate fi cerută în condițiile art.

4751 alin. (1), 4752 alin. (1), 4753 alin. (1) lit. a) și alin. (4) din Codul de procedură

civilă, în corespundere cu care, cererea de recunoaștere și executare a hotărârii

arbitrale străine se prezintă curții de apel în a cărei circumscripție se află

domiciliul/reședința sau sediul părții împotriva căreia este invocată hotărârea

arbitrală străină.

În temeiul hotărârii arbitrale străine și a încheierii irevocabile emise în

conformitate cu alin. (1) lit. a) din prezentul articol, instanța judecătorească

menționată la art. 4751 alin. (1) eliberează titlul executoriu care servește drept temei

pentru inițierea procedurii de executare în condițiile Codului de executare.

Conform art. 156 alin. (1) din Codul de executare, hotărârile judecătorești și

hotărârile arbitrale străine se primesc spre executare și se execută numai în cazul în

care executarea lor a fost recunoscută și încuviințată conform procedurii stabilite în

capitolul XLII din Codul de procedură civilă.

Din materialele cauzei rezultă că, debitorul a fost informat în modul

corespunzător de către Curtea de Arbitraj Internațional de pe lângă Camera de

Comerț și Industrie a Republicii Belarus despre toate etapele examinării cererii în

arbitraj înaintate de SA „Belaz”, fapt ce se confirmă inclusiv din conținutul hotărârii

din 29 septembrie 2019, din care rezultă că recurenta a depus o cerere pe marginea

cererii arbitrale, recunoscând în principiu existența datoriei principale în sumă de

100 000 euro, însă a obiectat asupra cerinței de încasare a penalității de întârziere

(f.d. 23 verso).

Cu referire la argumentele ÎCS „CBS Motors” SRL din cererea de recurs

privind faptul că recunoașterea și încuviințarea executării silite a hotărârii din 29

septembrie 2019 a Curții de Arbitraj Internațional de pe lângă Camera de Comerț și

Industrie a Republicii Belarus contravine ordinii publice a Republicii Moldova, cu

trimitere la Regulamentul (Ce) Nr. 765/2006 al Consiliului Uniunii Europene din 18

mai 2006, Colegiul le apreciază critic, deoarece contractul în temeiul căruia s-a

format prezenta obligație, a fost încheiat la 25 ianuarie 2016, adică până la momentul

în care SA „Belaz” a fost introdus în lista persoanelor asupra cărora se aplică

sancțiunile. Totodată, din materialele cauzei rezultă că după emiterea hotărârii

arbitrale din 29 septembrie 2019, ÎCS „CBS Motors” SRL și-a executat obligațiile

parțial. Mai mult, materialele cauzei atestă că ÎCS „CBS Motors” SRL nu a negat

existența datoriei, menționând asupra întreprinderii unei tentative de achitare a

sumelor datorate și refuzul băncii de a efectua tranzacția. Totuși, recurenta nu este

de acord să achite datoria contractuală, invocând pretinsa încălcare a ordinii publice

a Republicii Moldova. Este de menționat faptul că Republica Moldova nu s-a aliniat

măsurilor restrictive în acest sens împotriva Republicii Belarus printr-o decizie

adoptată de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene.

Prin urmare, Colegiul conchide că nu există niciun motiv de nevalabilitate care

să poată fi invocat în fața instanței de executare sub aspectul constituirii tribunalului

arbitral și al depășirii limitelor investirii sale, atât din perspectiva convenției, cât și

7

având în vedere dispozițiile legale interne în materia recunoașterii hotărârilor

arbitrale străine reglementate de art. 475-476 din Codul de procedură civilă.

Nu au fost constatate circumstanțe ce ar duce la concluzia că hotărârea arbitrală

străină, prin executarea sa, ar putea prejudicia suveranitatea sau amenința securitatea

Republicii Moldova.

Conform datelor stabilite, hotărârea arbitrală străină nu este rezultatul unei

fraude comise în procedura din străinătate și nu cade sub incidența restricțiilor

impuse de legislația procesuală civilă a Republicii Moldova.

De asemenea nu s-a constatat incapacitatea vreuneia din părțile convenției

arbitrale sau ilegalitatea convenției arbitrale ca atare, hotărârea a devenit obligatorie

pentru părți, nu a fost anulată și nici executarea ei suspendată.

Totodată s-a stabilit că recunoașterea și încuviințarea hotărârii arbitrale nu este

în contradicție cu ordinea publică din Republica Moldova.

Astfel, în cauza, raportând dispozițiile legale anterior menționate la situația de

fapt dedusă judecății și față de dispozițiile care reglementează motivele de refuz al

recunoașterii sau executării și probele administrate la dosar, Colegiul reține ca fiind

îndeplinite condițiile pentru recunoașterea și încuviințarea executării hotărârii din 27

septembrie 2019 a Curții de Arbitraj Internațional de pe lângă Camera de Comerț și

Industrie a Republicii Belarus cu privire la încasarea sumei de la ÎCS „CBS Motors

SRL”.

Din această perspectivă, instanța de recurs concluzionează că, recursul declarat

de ÎCS „CBS Motors SRL” împotriva încheierii din 18 aprilie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, este neîntemeiat, iar actul de discreție al instanței de apel urmează a fi

menținut de către instanța de recurs.

Luând în considerație cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428, art. 4753

din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de ÎCS „CBS Motors SRL”.

Se menține încheierea din 18 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în pricina

civilă la cererea SA „Belaz” privind recunoașterea și încuviințarea executării

hotărârii din 27 septembrie 2019 a Curții de Arbitraj Internațional de pe lângă

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Belarus cu privire la încasarea sumei de

la ÎCS „CBS Motors SRL”.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Maria Ghervas

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

3 cauze
Sursă