3ra-1058/22 — contestarea actului administrativ

3ra-1058/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-1058/22

2-20058163-01-3ra-12102022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

7 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Zemleanschih Ecaterina,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Zemleanschih Natalia, în interesele copiilor minori xxxxx și xxxxx împotriva

Întreprinderii de Stat „Camera Înregistrării de Stat”, terți Malearciuc Irina și

Societatea Comercială „Rial-Vin” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 8 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost

respinse cererile de apel depuse de Zemleanschih Ecaterina și de Zemleanschih

Natalia, în interesele copilului minor xxxxx și menținută hotărârea din 28 iunie 2021

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t ă:

La 23 aprilie 2014, Zemlenschih Natalia, în interesele copiilor minori xxxxx și

xxxxx a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS ,,Camera Înregistrării de

Stat”, intervenient accesoriu Malearciuc Irina cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că la data de 25 ianuarie 2014, a făcut cunoștință

cu extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice nr. 31876 din

24 ianuarie 2014, prin care Malearciuc Irina este înregistrată în calitate de

administrator al SC „Rial-Vin” SRL.

A menționat că înregistrarea Irinei Malearciuc în calitate de administrator al

SC „Rial-Vin” SRL este ilegală, deoarece a fost efectuată contrar încheierii

Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău nr. 2-2866/2013 din 21 martie 2013.

A explicat că în procedura Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău se află cauza

civilă nr. 2-2866/2013, la acțiunea înaintată de Zemlenschih Natalia, în interesele

copiilor minori xxxxx și xxxxx împotriva Anei Zemleanschih, ÎS „Camera

Înregistrării de Stat” și Malearciuc Irina cu privire la recunoașterea valabilității

contractului de donație încheiat între Zemleanschih Ana, Zemleanschih Mihail și

Malearciuc Irina a cotei de participare din capitalul social a SC „Rial-Vin” SRL și

1

autentificat notarial de notarul public Criucova Svetlana cu nr. 547 din 12 februarie

2013, dispunerea înregistrării contractului menționat, recunoașterea nulității

contractului de donație a cotei de participare din capitalul social a SC „Rial-Vin”

SRL încheiat între Zemleanschih Ana și Malearciuc Irina, autentificat de notarul

public Mardari Maria cu nr. 779 din 11 martie 2013 și recunoașterea nulității

procesului-verbal al adunării generale a asociaților SC „Rial-Vin” SRL din 11 martie

2013.

A evidențiat că prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău nr. 2-

2866/2013 din 21 martie 2013, a fost aplicată interdicția prin interzicerea efectuării

modificărilor în actele de constituire ale SC „Rial-Vin” SRL până la examinarea

cauzei în fond.

A considerat că înregistrarea Irinei Malearciuc în calitate de administrator al

SC „Rial-Vin” SRL, efectuată după aplicarea interdicției, este ilegală.

A indicat că în legătură cu faptul că cerere prealabilă depusă în adresa

ÎS „Camera Înregistrării de Stat” a rămas fără răspuns, litigiu apărut urmează a fi

soluționat pe cale judiciară.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 3, 5, 8, 19, 25 din Legea

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, art. 5, 38, 166 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea ca fiind ilegale acțiunile

ÎS „Camera Înregistrării de Stat” ce țin de înregistrarea Irinei Malearciuc în calitate

de administrator al SC „Rial-Vin” SRL, recunoașterea ca fiind ilegal a refuzului

ÎS „Camera Înregistrării de Stat” cu privire la anularea înregistrării Irinei Malearciuc

în calitate de administrator al SC „Rial-Vin” SRL, anularea înregistrării Irinei

Malearciuc în calitate de administrator al SC „Rial-Vin” SRL.

Prin încheierea din 10 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

atrasă în proces în calitate de terț SC „Rial-Vin” SRL.

Prin hotărârea din 28 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea a fost respinsă.

La 26 iulie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 Cod

administrativ, Zemleanschih Natalia, în interesele copilului minor xxxxx și de

Zemleanschih Ecaterina au depus cereri de apel împotriva hotărârii primei instanțe.

Prin decizia din 8 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse cererile

de apel depuse de Zemleanschih Ecaterina și de Zemleanschih Natalia, în interesele

copilului minor xxxxx și menținută hotărârea din 28 iunie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani.

Întru consolidarea soluției adoptate, cu referire la prevederile art. 2, 15 alin. (1),

16 alin. (1), 11 alin. (1), 13 alin. (1) lit. e) și alin. (2) din Legea nr. 220 din 19

octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a

întreprinzătorilor individuali, instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut că

prin încheierea din 21 martie 2013 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, adoptată

în cauza la cererea de chemare în judecată depusă de Zemleanschih Natalia, în

interesele copilului minor xxxxx împotriva Anei Zemleanschih și ÎS „Camera

Înregistrării de Stat”, intervenient accesoriu Malearciuc Irina, a fost interzisă

ÎS „Camera Înregistrării de Stat” să efectueze careva modificări în actele de

constituire ale SC „Rial-Vin” SRL.

2

Având în vedere dispozițiile art. 12, 13, 69, 70 din Legea privind societățile cu

răspundere limitată nr. 135 din 14 iunie 2007, în vigoare la acel moment, au stabilit

instanțele de judecată ierarhic inferioare că prin cererea din 28 martie 2013, Irina

Malearciuc, a solicitat înregistrarea modificărilor referitoare la administratorul

societății, care nicidecum nu are ca efect dobândirea și încetarea capacității juridice

a persoanelor juridice, obținerea și încetarea de către persoanele fizice a calității de

asociat.

Astfel, prin adoptarea deciziei din 29 martie 2013 a ÎS ,,Camera Înregistrării de

Stat”, în prezent Agenția Servicii Publice, de operare a modificării referitor la

introducerea în Registrul de stat al persoanelor juridice a datelor privind calitatea de

administrator a Irinei Malearciuc, ÎS ,,Camera Înregistrării de Stat” nu a derogat de

la dispozițiile și indicațiile actului judecătoresc, care se referă la imposibilitatea

efectuării modificărilor în actele de constituire ale SC „Rial- Vin” SRL.

Au concluzionat instanțele de judecată ierarhic inferioare că la adoptarea

deciziei din 29 martie 2013, ÎS ,,Camera Înregistrării de Stat” a ținut cont de

prevederile legale menționate supra, prin urmare și-a exercitat dreptul discreționar

în conformitate cu legea, iar careva temeiuri ce ar duce la nulitatea acestuia nu au

fost constatate.

Referitor la argumentul apelantei Zemleanschih Ecaterina, precum că nu a fost

citată legal în instanța de fond, instanța de apel l-a considerat ca fiind neîntemeiat,

or prezenta acțiune a fost înaintată la 23 aprilie 2014 de Zemlenschih Natalia care

acționa în interesele Ecaterinei Zemleanschih și xxxxx, deoarece ultimele erau

minore și prin urmare a îndeplinit în numele acestora toate actele procedurale pe

care le avea dreptul să le exercite, cu excepțiile stabilite de lege.

Astfel, actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor

sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost

efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.

Având în vedere dispoziția art. 102 alin. (41) CPC, instanța de apel a menționat

că odată ce Zemlenschih Natalia care acționa în interesele Ecaterinei Zemleanschih

și xxxxx era înștiințată legal, prin urmare Zemleanschih Ecaterina la atingerea

majoratului urma să depună diligența cuvenită și să se prezinte în instanța de

judecată.

La 12 iulie 2022, Zemleanschih Ecaterina a depus recurs împreună cu

motivarea, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de

apel și a hotărârii primei instanțe, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în prima

instanță.

În motivarea recursului a invocat că la 9 februarie 2021 a atins majoratul și

mama ei, Zemleanschih Natalia nu mai are calitate de reprezentant al său legal, fapt

ignorat de către prima instanță.

Cu referire la prevederile art. 102 alin. (1) și (3), 105 alin. (1) CPC, a obiectat

că nu a fost citată legal personal despre data și locul ședinței de judecată, în cadrul

primei instanțe.

A indicat că de către prima instanță i-a fost încălcat dreptul la un proces

echitabil, prevăzut de art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru Protecția Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

3

La 12 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Agenției

Servicii Publice, Nataliei Zemlenschih, în interesele copilului minor xxxxx, SC

„Rial-Vin” SRL, copia cererii de recurs depusă de Zemleanschih Ecaterina, fiindu-

le explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat (f. d. 83 vol. II).

La 17 noiembrie 2022, SC „Rial-Vin” SRL și Malearciuc Irina, reprezentați de

avocatul Constantinov Victor au depus referință, prin care au solicitat respingerea

recursului depus de Zemleanschih Ecaterina ca fiind inadmisibil.

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa

Curții Supreme de Justiție alte referințe nu au parvenit.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Din materialele dosarului rezultă că dispozitivul deciziei contestate a Curții de

Apel Chișinău a fost pronunțat în ședință publică la 8 iunie 2022, însă careva date

cu privire la notificarea dispozitivului deciziei, precum și a deciziei motivate

recurentei la materialele dosarului lipsesc.

Se mai constată că la 12 iulie 2022, Zemleanschih Ecaterina a depus recurs

împreună cu motivarea, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în

prima instanță (f. d. 74-76 vol. V).

Astfel, recursul depus de Zemleanschih Ecaterina împotriva deciziei din 8 iunie

2022 a Curții de Apel Chișinău, se consideră a fi depus în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Zemleanschih Ecaterina,

în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

4

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii

în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

Într-o altă ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție apreciază critic susținerea recurentei Zemleanschih

Ecaterina din cererea de recurs, precum că odată cu atingerea majoratului la data de

09 februarie 2021, dânsa nu a fost citată legal personal despre data și locul ședinței

de judecată, în cadrul primei instanțe.

Aici, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție suplimentar relevă și faptul că în virtutea caracterului devolutiv

al apelului, care constituie o continuare a examinării cauzei în fond, prin prisma

art. 382, 383, 384 Cod de procedură civilă, Zemleanschih Ecaterina nu a fost lipsită

de posibilitatea de a-și exercita drepturile sale procesuale la examinarea cauzei în

instanța de apel, de a da explicații și de a prezenta probe în susținerea argumentelor

sale.

Mai mult că apelul împotriva hotărârii primei instanțe a fost declarat de către

însuși Zemleanschih Ecaterina, care a fost prezentă în ședința instanței de apel, la

examinarea apelului în fond, fapt ce se confirmă prin procesul-verbal al ședinței de

judecată a instanței de apel (f. d. 56-59 vol. V).

5

CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe

nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită

marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate

ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services

împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile

speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor

în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Zemleanschih Ecaterina.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Zemleanschih Ecaterina, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

6