3ra-1058/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1058/22 2-20058163-01-3ra-12102022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Chisilița) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru) Î N C H E I E R E 7 decembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Zemleanschih Ecaterina, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Zemleanschih Natalia, în interesele copiilor minori xxxxx și xxxxx împotriva Întreprinderii de Stat „Camera Înregistrării de Stat”, terți Malearciuc Irina și Societatea Comercială „Rial-Vin” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 8 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost respinse cererile de apel depuse de Zemleanschih Ecaterina și de Zemleanschih Natalia, în interesele copilului minor xxxxx și menținută hotărârea din 28 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care acțiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 23 aprilie 2014, Zemlenschih Natalia, în interesele copiilor minori xxxxx și xxxxx a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS ,,Camera Înregistrării de Stat”, intervenient accesoriu Malearciuc Irina cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că la data de 25 ianuarie 2014, a făcut cunoștință cu extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice nr. 31876 din 24 ianuarie 2014, prin care Malearciuc Irina este înregistrată în calitate de administrator al SC „Rial-Vin” SRL. A menționat că înregistrarea Irinei Malearciuc în calitate de administrator al SC „Rial-Vin” SRL este ilegală, deoarece a fost efectuată contrar încheierii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău nr. 2-2866/2013 din 21 martie 2013. A explicat că în procedura Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău se află cauza civilă nr. 2-2866/2013, la acțiunea înaintată de Zemlenschih Natalia, în interesele copiilor minori xxxxx și xxxxx împotriva Anei Zemleanschih, ÎS „Camera Înregistrării de Stat” și Malearciuc Irina cu privire la recunoașterea valabilității contractului de donație încheiat între Zemleanschih Ana, Zemleanschih Mihail și Malearciuc Irina a cotei de participare din capitalul social a SC „Rial-Vin” SRL și 1 autentificat notarial de notarul public Criucova Svetlana cu nr. 547 din 12 februarie 2013, dispunerea înregistrării contractului menționat, recunoașterea nulității contractului de donație a cotei de participare din capitalul social a SC „Rial-Vin” SRL încheiat între Zemleanschih Ana și Malearciuc Irina, autentificat de notarul public Mardari Maria cu nr. 779 din 11 martie 2013 și recunoașterea nulității procesului-verbal al adunării generale a asociaților SC „Rial-Vin” SRL din 11 martie 2013. A evidențiat că prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău nr. 2- 2866/2013 din 21 martie 2013, a fost aplicată interdicția prin interzicerea efectuării modificărilor în actele de constituire ale SC „Rial-Vin” SRL până la examinarea cauzei în fond. A considerat că înregistrarea Irinei Malearciuc în calitate de administrator al SC „Rial-Vin” SRL, efectuată după aplicarea interdicției, este ilegală. A indicat că în legătură cu faptul că cerere prealabilă depusă în adresa ÎS „Camera Înregistrării de Stat” a rămas fără răspuns, litigiu apărut urmează a fi soluționat pe cale judiciară. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 3, 5, 8, 19, 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, art. 5, 38, 166 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea ca fiind ilegale acțiunile ÎS „Camera Înregistrării de Stat” ce țin de înregistrarea Irinei Malearciuc în calitate de administrator al SC „Rial-Vin” SRL, recunoașterea ca fiind ilegal a refuzului ÎS „Camera Înregistrării de Stat” cu privire la anularea înregistrării Irinei Malearciuc în calitate de administrator al SC „Rial-Vin” SRL, anularea înregistrării Irinei Malearciuc în calitate de administrator al SC „Rial-Vin” SRL. Prin încheierea din 10 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost atrasă în proces în calitate de terț SC „Rial-Vin” SRL. Prin hotărârea din 28 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea a fost respinsă.

La 26 iulie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 Cod administrativ, Zemleanschih Natalia, în interesele copilului minor xxxxx și de Zemleanschih Ecaterina au depus cereri de apel împotriva hotărârii primei instanțe. Prin decizia din 8 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse cererile de apel depuse de Zemleanschih Ecaterina și de Zemleanschih Natalia, în interesele copilului minor xxxxx și menținută hotărârea din 28 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Întru consolidarea soluției adoptate, cu referire la prevederile art. 2, 15 alin. (1), 16 alin. (1), 11 alin. (1), 13 alin. (1) lit. e) și alin. (2) din Legea nr. 220 din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut că prin încheierea din 21 martie 2013 a Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău, adoptată în cauza la cererea de chemare în judecată depusă de Zemleanschih Natalia, în interesele copilului minor xxxxx împotriva Anei Zemleanschih și ÎS „Camera Înregistrării de Stat”, intervenient accesoriu Malearciuc Irina, a fost interzisă ÎS „Camera Înregistrării de Stat” să efectueze careva modificări în actele de constituire ale SC „Rial-Vin” SRL. 2 Având în vedere dispozițiile art. 12, 13, 69, 70 din Legea privind societățile cu răspundere limitată nr. 135 din 14 iunie 2007, în vigoare la acel moment, au stabilit instanțele de judecată ierarhic inferioare că prin cererea din 28 martie 2013, Irina Malearciuc, a solicitat înregistrarea modificărilor referitoare la administratorul societății, care nicidecum nu are ca efect dobândirea și încetarea capacității juridice a persoanelor juridice, obținerea și încetarea de către persoanele fizice a calității de asociat.

Astfel, prin adoptarea deciziei din 29 martie 2013 a ÎS ,,Camera Înregistrării de Stat”, în prezent Agenția Servicii Publice, de operare a modificării referitor la introducerea în Registrul de stat al persoanelor juridice a datelor privind calitatea de administrator a Irinei Malearciuc, ÎS ,,Camera Înregistrării de Stat” nu a derogat de la dispozițiile și indicațiile actului judecătoresc, care se referă la imposibilitatea efectuării modificărilor în actele de constituire ale SC „Rial- Vin” SRL. Au concluzionat instanțele de judecată ierarhic inferioare că la adoptarea deciziei din 29 martie 2013, ÎS ,,Camera Înregistrării de Stat” a ținut cont de prevederile legale menționate supra, prin urmare și-a exercitat dreptul discreționar în conformitate cu legea, iar careva temeiuri ce ar duce la nulitatea acestuia nu au fost constatate.

Referitor la argumentul apelantei Zemleanschih Ecaterina, precum că nu a fost citată legal în instanța de fond, instanța de apel l-a considerat ca fiind neîntemeiat, or prezenta acțiune a fost înaintată la 23 aprilie 2014 de Zemlenschih Natalia care acționa în interesele Ecaterinei Zemleanschih și xxxxx, deoarece ultimele erau minore și prin urmare a îndeplinit în numele acestora toate actele procedurale pe care le avea dreptul să le exercite, cu excepțiile stabilite de lege. Astfel, actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.

Având în vedere dispoziția art. 102 alin. (41) CPC, instanța de apel a menționat că odată ce Zemlenschih Natalia care acționa în interesele Ecaterinei Zemleanschih și xxxxx era înștiințată legal, prin urmare Zemleanschih Ecaterina la atingerea majoratului urma să depună diligența cuvenită și să se prezinte în instanța de judecată. La 12 iulie 2022, Zemleanschih Ecaterina a depus recurs împreună cu motivarea, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță. În motivarea recursului a invocat că la 9 februarie 2021 a atins majoratul și mama ei, Zemleanschih Natalia nu mai are calitate de reprezentant al său legal, fapt ignorat de către prima instanță.

Cu referire la prevederile art. 102 alin. (1) și (3), 105 alin. (1) CPC, a obiectat că nu a fost citată legal personal despre data și locul ședinței de judecată, în cadrul primei instanțe. A indicat că de către prima instanță i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru Protecția Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. 3 La 12 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Agenției Servicii Publice, Nataliei Zemlenschih, în interesele copilului minor xxxxx, SC „Rial-Vin” SRL, copia cererii de recurs depusă de Zemleanschih Ecaterina, fiindu- le explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat (f. d. 83 vol. II).

La 17 noiembrie 2022, SC „Rial-Vin” SRL și Malearciuc Irina, reprezentați de avocatul Constantinov Victor au depus referință, prin care au solicitat respingerea recursului depus de Zemleanschih Ecaterina ca fiind inadmisibil. Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție alte referințe nu au parvenit. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Potrivit art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Din materialele dosarului rezultă că dispozitivul deciziei contestate a Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat în ședință publică la 8 iunie 2022, însă careva date cu privire la notificarea dispozitivului deciziei, precum și a deciziei motivate recurentei la materialele dosarului lipsesc.

Se mai constată că la 12 iulie 2022, Zemleanschih Ecaterina a depus recurs împreună cu motivarea, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță (f. d. 74-76 vol. V). Astfel, recursul depus de Zemleanschih Ecaterina împotriva deciziei din 8 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, se consideră a fi depus în termen. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Zemleanschih Ecaterina, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor 4 de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. Într-o altă ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție apreciază critic susținerea recurentei Zemleanschih Ecaterina din cererea de recurs, precum că odată cu atingerea majoratului la data de 09 februarie 2021, dânsa nu a fost citată legal personal despre data și locul ședinței de judecată, în cadrul primei instanțe.

Aici, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție suplimentar relevă și faptul că în virtutea caracterului devolutiv al apelului, care constituie o continuare a examinării cauzei în fond, prin prisma art. 382, 383, 384 Cod de procedură civilă, Zemleanschih Ecaterina nu a fost lipsită de posibilitatea de a-și exercita drepturile sale procesuale la examinarea cauzei în instanța de apel, de a da explicații și de a prezenta probe în susținerea argumentelor sale.

Mai mult că apelul împotriva hotărârii primei instanțe a fost declarat de către însuși Zemleanschih Ecaterina, care a fost prezentă în ședința instanței de apel, la examinarea apelului în fond, fapt ce se confirmă prin procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel (f. d. 56-59 vol. V). 5 CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Zemleanschih Ecaterina. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Zemleanschih Ecaterina, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 6