3ra-1068/22 — cu privire la contestarea actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată

3ra-1068/22 — cu privire la contestarea actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-1068/22

2-20103395-01-3ra-12102022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. O. Melniciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan)

DECIZIE

7 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Ala Cobăneanu

examinând recursurile depuse de Autoritatea Națională de Integritate și de

Grigori Todoroglo

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a

Valentinei Caicî împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la contestarea

actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul depus de Valentina Caicî, casată integral hotărârea din 8 septembrie 2021

a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani și hotărârea suplimentară din 11 noiembrie 2021

a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani și emisă o nouă decizie

constată:

La 20 august 2020, prin intermediul oficiului poștal, Valentina Caicî a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire

la contestarea actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată.

În susținerea acțiunii a indicat că prin actul de constatare nr. 152/14 din

31 iulie 2020, a fost constatată încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese

sub formă de nedeclarare și de neexaminare de către primarul Valentina Caicî,

exprimată în examinarea cererii privind angajarea temporară la serviciu a Valentinei

Caicî, emiterea dispoziției nr. 121 din 15 noiembrie 2019 privind angajarea temporară

în funcția de șofer al primăriei pentru perioada de concediu a angajatului de bază,

1

încheierea contractului individual de muncă nr. 16 din 16 noiembrie 2019 și emiterea

dispoziției nr. 53 din 14 februarie 2020.

A menționat că o condiție necesară pentru un conflict de interese este stabilirea

circumstanței dacă rezultatul unui conflict de interese care a avut loc, este influența

unei persoane apropiate sau capacitatea de a influența asupra executării imparțiale și

obiective a împuternicirilor, funcției publice sau funcției de demnitate publică.

În speță, influența unei persoane apropiate, angajate temporar în funcția de șofer

pe un termen de 3 luni, asupra executării imparțiale și obiective a împuternicirilor

primarului, de către inspectorul de integritate nu s-a stabilit.

A relevat că angajarea soțului său nu a afectat și nici nu putea să afecteze

executarea imparțială și obiectivă a obligațiilor de primar al localității, cu atât mai mult

că angajarea soțului în calitate de șofer, pe perioadă determinată, nu a adus consecințe

negative și dăunătoare intereselor publice.

Ingerința în drepturile sale este prevăzută de lege, protejează un scop legitim și

este necesară într-o societate democratică, însă este disproporționată și excesivă în

raport cu scopul legitim urmărit.

Actul de constatare a fost emis de o structură internă a Inspectoratului de

Integritate în numele Autorității Naționale de Integritate și semnată de angajatul

acesteia, în pofida faptului că funcțiile de exercitare a controlului averii și intereselor

personale, controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese

îi revine Autorității Naționale de Integritate în raport cu dispozițiile art. 5, 6 din Legea

nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

Potrivit art. 19 lit. g) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate, actul de constatare se întocmește de inspectorul de integritate,

însă se emite din numele Autorității Naționale de Integritate și se semnează de

conducerea ei.

În acest context, a evidențiat că nu trebuie confundată sintagma de „întocmire”

cu sintagma „emitere, semnare” care dispun de o încărcătură semantică distinctă.

Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 33, 331, 85, 166, 167, 227-278 CPC, art.

189 alin. (1), 191 alin. (1), 196, 208, 209, 211, 212 Cod administrativ, art. 36 din Legea

nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea ca fiind ilegal a actului de constatare al

inspectorului de integritate din cadrul Inspectoratului de Integritate al Autorității

Naționale de Integritate nr. 152/14 din 31 iulie 2020 și încasarea din contul pârâtului a

cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 31 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, au fost

atrase în proces, în calitate de persoane terțe, Dmitri Drumi și Grigori Todoroglo.

Prin hotărârea din 8 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a

fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea.

Prin hotărârea suplimentară din 11 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău

sediul Rîșcani, a fost respinsă ca neîntemeiată pretenția formulată de Valentina Caicî

privind încasarea cheltuielilor de judecată.

La 10 septembrie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1)

Cod administrativ, prin intermediul oficiului poștal, Valentina Caicî a depus apel

2

nemotivat împotriva hotărârii din 8 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani, iar la 22 decembrie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin.

(2) Cod administrativ, a fost prezentată motivarea apelului, solicitând admiterea

acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a

acțiunii.

Prin decizia din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul depus

de Valentina Caicî, casată integral hotărârea din 8 septembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău sediul Rîșcani și hotărârea suplimentară din 11 noiembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău sediul Rîșcani și emisă o nouă decizie, prin care a fost admisă acțiunea în

contencios administrativ depusă de Valentina Caicî împotriva Autorității Naționale de

Integritate, persoane terțe Grigori Todoroglo și Dmitri Drumi cu privire la anularea

actului administrativ individual defavorabil, compensarea cheltuielilor de judecată.

A fost anulat actul de constatare nr. 140/04 din 20 iulie 2020.

A fost respinsă ca neîntemeiată cererea Valentinei Caicî cu privire la

compensarea cheltuielilor de judecată.

La 6 iulie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a depus recurs nemotivat

împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la 13 octombrie 2022,

a fost prezentată motivarea recursului, solicitând admiterea acțiunii, casarea deciziei

instanței de apel, cu emiterea unei decizii de respingere ca neîntemeiată a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că la fila 9 a deciziei contestate, este menționat:

„Or, în lipsa actelor la dosarul administrativ care să probeze repartizarea aleatorie prin

sistemul electronic de distribuire a sesizării din 30 noiembrie 2020, denotă cert că

Autoritatea a încălcat prevederile art. 30 alin. (1) și art. 37 alin. (1) din Legea

nr. 132/2016 și principiul consacrat prin aceste norme, ceea ce denotă ilegalitatea

procedurii de control și ilegalitatea actului de constatare nr. 65/22 din 12 martie 2021”.

Cu referire la argumentul dat, instanța de apel nu a luat în calcul faptul că la

originea cauzei se află sesizarea nr. D-188/20 din 12 mai 2020, astfel încât în conținutul

deciziei contestate s-a strecurat o greșeală mecanică în ceea ce privește data

înregistrării sesizării în secretariatul Autorității Naționale de Integritate, precum și

numărul și data de emitere a actului de constatare în privința Valentinei Caicî.

Or, în prezenta cauză a fost examinată legalitatea actului administrativ

defavorabil – actul de constatare emis în privința Valentinei Caicî nr. 152/14 din

31 iulie 2020.

Cu referire la pretinsa încălcare a termenului procedurii administrative, instanța

de apel nu urma să aplice termenul general de procedură menționat în Codul

administrativ, întrucât Autoritatea Națională de Integritate, la emiterea actelor de

constatare se ghidează de prevederile normelor speciale, care nu prevăd expres un

termen de efectuare a controlului, și anume următoarele acte normative speciale: Legea

nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, Legea nr. 133/2016

privind declararea averii și a intereselor personale și Legea integrității nr. 82/2017.

A obiectat că instanța de apel nu a luat în considerare argumentul ANI, precum

că la depunerea acțiunii în instanța de judecată, reclamanta s-a condus de prevederile

art. 36 alin. (1) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională

3

de Integritate, în vigoare la acel moment, care prevedea termenul de 15 zile de la

contestare a actului de constatare și nu de termenii indicați în Codul administrativ.

Astfel, pe de o parte, intimata respectă și acționează în corespundere cu legile

speciale, iar pe de altă parte, atunci când prevederile legii speciale sunt în detrimentul

acesteia, invocă termenii de procedură reglementați de Codul administrativ.

Referirea instanței la actele de constatare similare, și anume cel din

31 decembrie 2021, din 14 martie 2022 și din 24 martie 2022, nu pot fi luate în

considerare, or, prin Legea nr. 130 din 7 octombrie 2021 pentru modificarea unor acte

normative, în vigoare din data de 29 octombrie 2021 și prin Legea nr. 96 din 14 aprilie

2022 pentru modificarea unor acte normative au fost operate modificări și completări

la Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și Legea nr.

133/2016, îndeosebi în partea ce ține de sancțiunile aplicate.

La caz, actul de constatare examinat în prezența speță a fost emis anterior

modificărilor operate la legislația în vigoare din 7 octombrie 2021 și 14 aprilie 2022.

Suplimentar, a ținut să accentueze că atât în dispozitivul deciziei, cât și textul

deciziei motivate, există o greșeală mecanică strecurată cu referire la

legalitatea/ilegalitatea actului administrativ contestat, și anume s-a anulat actul de

constatare nr. 140/04 din 20 iulie 2020, s-a făcut referire și la actul de constatare

nr. 65/22 din 12 martie 2021, însă în prezenta cauză, s-a examinat legalitatea actului

de constatare nr. 152/14 din 31 iulie 2020.

La 30 septembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Grigori Todoroglo a

depus recurs motivat împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea deciziei recurate și emiterea unei noi decizii de menținere a hotărârii

din 8 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

În susținerea recursului a calificat decizia instanței de apel drept una

neîntemeiată și ilegală.

A punctat că prima instanță corect a apreciat circumstanțele de fapt și a emis o

hotărâre legală de respingere a acțiunii depuse de Valentina Caicî.

Totodată, a evidențiat că în dispozitivul deciziei din 24 mai 2022 a Curții de

Apel, instanța a indicat că „se anulează Actul de constatare nr. 140/04 din

20 iulie 2020”, însă la caz, Valentina Caicî a solicitat anularea actului de constatare nr.

152/14 din 31 iulie 2020.

La 14 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui

Grigori Todoroglo, Valentinei Caicî, Autorității Naționale de Integritate și lui Dmitri

Drumi, copia recursurilor depuse de Autoritatea Națională de Integritate și de Grigori

Todoroglo, fiindu-le explicat dreptul de a depune referință la recursurile declarate, care

au fost recepționate de către Grigori Todoroglo și Dmitri Drumi la 24 octombrie 2022,

potrivit avizelor poștale de recepție (f. d. 211-212).

La 3 noiembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Valentina Caicî a depus

referință prin care a solicitat respingerea recusurilor înaintate de Autoritatea Națională

de Integritate și de Grigori Todoroglo.

Până la data stabilită pentru examinarea recursurilor, în adresa Curții Supreme

de Justiție alte referințe nu au parvenit.

4

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

În speță, se constată că dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțat în ședință publică la 24 mai 2022, însă la materialele cauzei lipsesc date care

ar confirma recepționarea acestuia de către recurenți (f. d. 164).

Este cert și faptul că la 6 iulie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a depus

recurs nemotivat împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău

(f. d. 189-189 verso).

Decizia motivată din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost reeoționată

de către Grigori Todoroglo la 16 septembrie 2022, fapt confirmat prin avizul poștal de

recepție, însă din actele cauzei nu rezultă recepționarea acesteia de către Autoritatea

Națională de Integritate (f. d. 188).

Totodată, actele cauzei reflectă că la 30 septembrie 2022, prin intermediul

oficiului poștal, Grigori Todoroglo a depus recurs motivat împotriva deciziei din 24

mai 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 193-195).

Din materialul probator rezultă și că 13 octombrie 2022, Autoritatea Națională

de Integritate a depus recurs motivat împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de

Apel Chișinău (f. d. 200-204 verso).

Astfel, recursurile depuse de Autoritatea Națională de Integritate și de Grigori

Todoroglo împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău sunt în termen.

Prin încheierea din 23 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursurile

depuse de Autoritatea Națională de Integritate și de Grigori Todoroglo împotriva

deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost numit pentru examinare în

complet din cinci judecători.

În conformitate cu art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs și referință, deoarece

criticile recurentului și intimatului, au fost expuse cu suficientă claritate.

Verificând argumentele invocate în recurs, în raport cu materialelor cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar de a admite recursurile, de a casa integral decizia din

5

24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza spre rejudecare în instanța

de apel, din considerentele ce urmează.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, examinând recursul, Curtea

Supremă de Justiție adoptă decizie de casare integrală a deciziei instanței de apel și

restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării

recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) coroborat cu prevederile art.21 și

art. 36 Cod administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și

deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor

procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

În corespundere cu art. 21 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte

acte normative.

Potrivit art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și instanțele de

judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu.

Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

La fel, aplicabile sunt și prevederile art. 244 alin. (2) coroborate cu art. 231 alin.

(2) Cod administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se aplică

corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile

cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

În sensul art. 219 alin.(1) Cod administrativ, instanța de judecată este obligată să

cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind

legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți.

Prin prisma alin. (2) și (3) al aceluiași articol, instanța de judecată depune eforturi

pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă

a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor

necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra

aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la

proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din

acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la

proces.

După cum denotă actele cauzei, Valentina Caicî înaintând acțiunea în judecată

împotriva Autorității Naționale de Integritate, persoane terțe Dmitri Drumi și Grigori

Todoroglo, a solicitat anularea ca fiind ilegal a actului de constatare al inspectorului de

integritate din cadrul Inspectoratului de Integritate al Autorității Naționale de

Integritate nr. 152/14 din 31 iulie 2020 și încasarea din contul Autorității Naționale de

Integritate a cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță prin hotărârea din

8 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunii pe care a respins-o.

6

Iar prin hotărârea suplimentară din 11 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău

sediul Rîșcani, a fost respinsă ca neîntemeiată pretenția formulată de Valentina Caicî

privind încasarea cheltuielilor de judecată.

Judecând apelul depus de Valentina Caicî, prin decizia din 24 mai 2022 a Curții

de Apel Chișinău, instanța de apel a admis apelul depus de Valentina Caicî, a casat

integral hotărârea din 8 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani și

hotărârea suplimentară din 11 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani

și a emis o nouă decizie, prin care a admis acțiunea în contencios administrativ depusă

de Valentina Caicî împotriva Autorității Naționale de Integritate, persoane terțe Grigori

Todoroglo și Dmitri Drumi cu privire la anularea actului administrativ individual

defavorabil, compensarea cheltuielilor de judecată. A anulat actul de constatare

nr. 140/04 din 20 iulie 2020. A respins ca neîntemeiată cererea Valentinei Caicî cu

privire la compensarea cheltuielilor de judecată.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție constată însă că la judecarea cererii de apel depusă de Valentina Caicî, instanța

de apel a admis încălcarea normelor de drept procedural, fapt ce dictează casarea

deciziei instanței de apel.

Astfel, la caz se constată că, examinând apelul depus de Valentina Caicî, instanța

de apel la aprecierea termenului de efectuare a controlului de către Autoritatea

Națională de Integritate în privința Valentinei Caicî, a reținut prevederile Legii cu

privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, Legii nr. 133

din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale, cât și a art. 60-65

Cod administrativ

În același timp se constată că, Curtea de Apel Chișinău cu referire la prevederile

art. 60 Cod administrativ, a reținut ca temei de admitere a acțiunii faptul că termenul

de control în privința Valentinei Caicî, primar al satului Chiriet-Lunga, UTA Găgăuzia,

și-a început curgerea la data de 12 mai 2020, odată cu înregistrarea la Autoritatea

Națională de Integritate a sesizării depuse de Dmitri Drumi, respectiv, procedura de

verificare urma a fi finalizată în termen de 30 zile, adică la data de 12 iunie 2020.

Instanța de recurs notează că Curtea de Apel Chișinău incorect a soluționat

chestiunea dată prin prisma dispozițiilor art. 60 Cod administrativ, reținând că norma

dată stabilește exact termenele procedurii administrative, situație care exclude

aplicarea termenului rezonabil prevăzut de art. 27 Cod administrativ.

Or, ajungând la o astfel de concluzie, instanța de apel a trecut cu vederea faptul

că prin art. 60 alin. (1) Cod administrativ, legiuitorul a prevăzut termenul general de

30 de zile în care o procedură administrativă trebuie finalizată, dacă legea nu prevede

altfel.

Respectiv, această prevedere legală este o normă generală, care admite excepțiile

prevăzute de legea specială.

În acest aspect, instanța de recurs reține prevederile art. 10 alin. (1) din Legea

nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale, în vigoare

la data efectuării controlului privind respectarea regimului conflictelor de interese de

către Valentina Caicî, care prevăd că controlul averii și al intereselor personale ale

7

subiecților declarării se efectuează de către Autoritatea Națională de Integritate în

conformitate cu Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate.

Așadar, instanța de recurs notează că procedura administrativă în cadrul

controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor este reglementată de legea specială și

anume Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate, care și urmează a fi aplicată în speță..

Or, art. 5 alin. (2) și (3) din Legea nr. 100 din data de 22 decembrie 2017 cu

privire la actele normative, reglementează că normele juridice generale sunt aplicabile

fie tuturor raporturilor sociale sau subiecților de drept, fie unor categorii de raporturi

sau de subiecți, fără a-și pierde caracterul de generalitate. Normele juridice speciale

sunt aplicabile în exclusivitate anumitor categorii de raporturi sociale sau subiecți strict

determinați. În caz de divergență între o normă generală și o normă specială, care se

conțin în acte normative de același nivel, se aplică norma specială.

Astfel fiind, reieșind din dispozițiile art. 37 alin. (1)-(3) din Legea nr. 132 din

17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, în vigoare la acel

moment, după repartizarea aleatorie a sesizării de efectuare a controlului privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate va dispune începerea controlului.

Prevederile art. 31, art. 32 alin.(3)–(5), art.33, art. 34 alin. (2), art.35 și 36 se

aplică în mod corespunzător și în cadrul procedurii de inițiere a controlului și de control

privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor.

În cadrul procedurii de control privind respectarea regimului juridic al

conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de

integritate are obligația de a invita persoana supusă controlului să-și prezinte punctul

de vedere printr-o scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin orice alt mijloc

care confirmă informarea (telegramă, fax, e-mail etc.). Punctul de vedere al persoanei

supuse controlului poate fi prezentat în termen de 15 zile de la recepționarea invitației.

Dacă recepționarea invitației pentru a prezenta un punct de vedere nu este confirmată

mai mult de 30 de zile de la expedierea acesteia, inspectorul de integritate întocmește

actul de constatare numai după expirarea a 15 zile de la expedierea unei invitații

repetate, indiferent de faptul dacă a fost sau nu confirmată recepționarea acesteia.

În corespundere cu art. 31 alin. (1) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire

la Autoritatea Națională de Integritate, în vigoare la acel moment, stipulează că în

termen de 15 zile de la data repartizării sesizărilor, inspectorul de integritate efectuează

verificarea prealabilă a acestora. În cadrul verificării prealabile, inspectorul de

integritate verifică respectarea condițiilor de formă și conținut ale sesizărilor și

existența bănuielii rezonabile privind încălcarea regimului juridic de declarare a averii

și a intereselor personale. Verificarea prealabilă include validarea datelor din

declarațiile de avere și interese personale prin intermediul sistemului informațional e-

Integritate. Verificarea prealabilă se finalizează cu emiterea unui proces-verbal de

inițiere a controlului sau de refuz al inițierii controlului.

8

Potrivit art. 32 alin. (3) și (4) din legea menționată, în vigoare la acel moment,

în procesul de control al averii și intereselor personale, inspectorul de integritate are

dreptul să solicite oricăror persoane fizice sau persoane juridice de drept public ori

privat, inclusiv instituțiilor financiare, documentele și informațiile necesare pentru

realizarea controlului. La solicitarea inspectorului de integritate, subiecții menționați

la alin. (3) sunt obligați să prezinte Autorității, în termen de 15 zile de la recepționarea

solicitării, pe suport de hârtie sau în format electronic, datele, informațiile, înscrisurile

și documentele justificative solicitate.

Iar conform dispozițiilor art. 34 alin. (1) din legea menționată, în vigoare la acel

moment, dacă după exprimarea verbală sau în scris a punctului de vedere al persoanei

supuse controlului se constată că între averea dobîndită în timpul exercitării

mandatelor, a funcțiilor publice sau de demnitate publică și veniturile obținute în

aceeași perioadă este o diferență substanțială și deținerea averii are caracter nejustificat

sau dacă persoana supusă controlului nu se prezintă, în termen de 15 zile de la

confirmarea recepționării invitației, să-și prezinte punctul de vedere, inspectorul de

integritate întocmește un act de constatare, cauza fiind transmisă în instanța de judecată

competentă spre examinare în vederea dispunerii confiscării averii nejustificate. Dacă

recepționarea invitației nu este confirmată mai mult de 30 de zile de la expedierea

acesteia, inspectorul de integritate întocmește actul de constatare numai după expirarea

a 15 zile de la expedierea unei invitații repetate, indiferent de faptul dacă a fost sau nu

confirmată recepționarea invitației repetate, cauza fiind transmisă instanței de judecată

competente spre examinare în vederea dispunerii confiscării averii nejustificate.

Confiscarea se poate referi la întreaga valoare a averii deținute de subiectul declarării,

la valoarea unei părți din aceasta sau a unui bun/unor bunuri determinate.

Prin prisma dispozițiilor legale enunțate, instanța de recurs conchide că Curtea

de Apel Chișinău a examinat în mod eronat legalitatea procedurii administrative

privind efectuarea controlului cu privire la respectarea regimului juridic al conflictelor

de interese de către Valentina Caicî, prin prisma respectării termenului general al

procedurii administrative prevăzut de art. 60 Cod administrativ.

Or, legea specială ce reglementează procedura efectuării controlului privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor și anume Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate, stabilește alți termeni de finalizare a procedurii de

verificare, care cumulativ depășesc termenul general al procedurii administrative de 30

de zile prevăzut de art. 60 Cod administrativ, totodată nefiind stabilit un anumit termen

limită în acest sens.

Astfel fiind, instanța de recurs consideră că chestiunea cu privire la termenul de

verificare a respectării regimului juridic al conflictelor de interese în privința

Valentinei Caicî urma a fi verificat anume prin prisma prevederilor art. 27 Cod

administrativ, care expres statuează că, în cazul în care prezentul cod sau alte legi

speciale nu impun un anumit termen, autoritățile publice și instanțele de judecată

competente trebuie să acționeze într-un termen rezonabil.

Sub un alt aspect, instanța de recurs reține ca indidente și dispozițiile art. 195

Cod administrativ, potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

9

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

Astfel, în conformitate cu art. 239 CPC, hotărârea judecătorească trebuie să fie

legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele

constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

Totodată, hotărârea trebuie să fie certă, completă, corectă, clară, consecutivă,

convingătoare și concretă. Circumstanțele și probele constatate în cauză urmează să fie

expuse într-o strictă consecutivitate logică. De asemenea, concluziile instanței expuse

în partea motivată a hotărârii, trebuie să coincidă cu concluziile instanței din partea

dispozitivă a hotărârii.

La fel, și prevederile art. 241 alin. (6) CPC stipulează că dispozitivul hotărârii

cuprinde concluzia instanței judecătorești privind admiterea sau respingerea integrală

sau parțială a acțiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea și termenul de atac

al hotărârii.

În sensul normelor enunțate este de înțeles că concluziile instanței expuse în

partea motivată a hotărârii, trebuie să coincidă cu soluția instanței cuprinsă în

dispozitivul hotărârii. Or, în caz contrar hotărârea este lovită de nulitate.

În concordanță cu normele legale citate, instanța de recurs atestă că, deși în speță

se contestă legalitatea actului de constatare nr. 152/14 din 31 iulie 2020, emis de

Autoritatea Națională de Integritate, instanța de apel în motivarea deciziei contestate,

într-un mod confuz a reținut ca obiect de examinare a litigiului actul de constatare al

Autorității Naționale de Integritate nr. 65/22 din 21 martie 2021, concluzionând asupra

ilegalității acestuia, iar prin dispozitivul deciziei s-a decis anularea actului de

constatare nr. 140/04 din 20 iulie 2020.

La fel, contradictorie se constată a fi și soluția instanței de apel cu privire la

compensarea cheltuielilor de judecată, în situația în care în dispozitivul deciziei pe de

o parte se menționează că se admite inclusiv și cerința dată, iar pe de altă parte această

cerință se respinge.

Ca urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel a adoptat o soluție contradictorie,

creând o confuzie justițiabililor în privința emiterii acesteia.

Față de cele ce preced, se impune casarea integrală a deciziei instanței de apel

cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, fiind cert că decizia instanței

de apel a fost adoptată cu încălcarea prevederilor legislației procedurale, iar eroarea

constatată nu poate fi corectată de instanța de recurs.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admit recursurile depuse de Autoritatea Națională de Integritate și de Grigori

Todoroglo.

10

Se casează integral decizia din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a Valentinei Caicî

împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la contestarea actului

administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată, cu restituirea cauzei spre rejudecare

la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Tamara Chișca-Doneva

judecătorul

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Ala Cobăneanu

11