2ra-1316/22 — Repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, procuraturii și instanțelor judecătorești

2ra-1316/22 — Repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, procuraturii și instanțelor judecătorești (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1316/2022

2-21121532-01-2ra-19092022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: N. Mazur)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L. Pruteanu, I. Țurcan, Iu. Cotruță)

Î N C H E I E R E

30 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiției,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Scutari Iurie

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu

privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală și ale procuraturii și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 13 august 2021, Scutari Iurie a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu

privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală și ale procuraturii și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că, la data de 22 mai 2015 de către SUP a IP

Cahul, locotenent major de poliție Victor Balacci, a fost începută urmărirea penală

conform prevederile art. 310 alin. (1) Cod penal, dosarul nr. 2015150433.

La 03 martie 2016 reclamantul, Iurie Scutari, a fost recunoscut în calitate de

bănuit pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 310 alin. (1) Cod penal.

La 18 mai 2016 reclamantul, Iurie Scutari, a fost pus sub învinuire pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 310 alin. (1) Cod penal. Ordonanța de

punere sub învinuire a fost emisă de procurorul în Procuratura raionului Cahul,

Inna Vîhodeț. Iurie Scutari a fost învinuit de faptul precum că, la 10 aprilie 2014,

aproximativ la ora 13.29 min, aflându-se în incinta Curții de Apel Cahul, fiind în

calitate de intimat pe cauza civilă nr. 05-2a-640- 21062013, la cererea de chemare

în judecată înaintată de Scutari Iurie împotriva lui Țugui Radu privind încasarea

datoriei, urmărind scopul falsificării probelor pe prezentul proces civil, deși în

perioadele de 10 aprilie 2010 - 24 aprilie 2010 și de 01 martie 2011 - 12 aprilie

2011 dânsul nu s-a aflat la tratamentul staționar în cadrul IMSP Spitalul

Republican Asociația Curativ-Sanatorială și de Recuperare, a prezentat în cadrul

ședinței de judecată în ordine de apel, în vederea probării înaintării acțiunii civile

în instanța de judecată până la data de 30 iunie 2011 și repunerii în termenul legal,

probe false precum că în perioadele sus-menționate dânsul s-a aflat la tratamente

1

medicale, astfel prezentând instanței trimiterea-extras eliberat de Vengherenco T. I.

pe numele lui Scutari Iurie privind îndreptarea la tratament staționar în secția

cardiologie, IMSP Spitalul Republican al ACSR, extrasul-epicriză, eliberat de către

Vengherenco T. I. din fișa de observație a bolnavului pe numele Scutari Iurie,

secția cardiologie, data internării 10 aprilie 2010 și data externării 24 aprilie 2010,

IMSP Spitalul Republican al ACSR și extrasul-epicriză eliberat de Vengherenco T.

I. din fișa de observație a bolnavului pe numele acestuia, secția cardiologie, data

internării 01 martie 2011 și data externării 12 aprilie 2011, IMSP Spitalul

Republican al ACSR, despre care cunoștea cu certitudine că, sunt false.

A specificat că, tot el, a fost învinuit că la 17 iunie 2014, aproximativ la ora

14.45 min. aflându-se în incinta Curții de Apel, fiind în calitate de intimat pe cauza

civilă nr. 05-2a-640-21062013, la cererea de chemare în judecată înaintată de

Scutari Iurie împotriva lui Țugui Radu privind încasarea datoriei, urmărind scopul

falsificării probelor pe prezentul proces civil, deși în perioada de 30 iunie 2011-16

septembrie 2011, și în perioada de 17 septembrie 2011 -19 decembrie 2011 nu a

traversat frontiera de stat a Republicii Moldova a prezentat în cadrul ședinței de

judecată în ordinea de apel, în vederea probării imposibilității sale de a înainta

acțiunea civilă în instanța de judecată până la data de 30 iunie 2011 și repunerii în

termenul legal, probe false precum că în perioadele 30 iunie 2011-16 septembrie

2011, dînsul s-ar fi aflat pe teritoriul Ucrainei, iar în perioada de 17 septembrie

2011 până la 19 decembrie 2011, s-ar fi aflat pe teritoriul României, astfel

prezentând instanței copii din pașaportul său, despre care cunoștea cu certitudine

că sunt false.

A relevat că, în privința lui Scutari Iurie la 18 mai 2016 a fost aplicată măsura

preventivă obligația de a nu părăsi localitatea.

Reclamantul a învederat că, la 19 ianuarie 2017, la faza finisării urmăririi

penale, de către apărătorul Veaceslav Nemerenco, a fost înaintată cererea de

reluare a urmăririi penale pentru acordarea unui termen de a prezenta probe în

confirmarea nevinovăției. Cererea înaintată a fost respinsă prin ordonanța din 20

ianuarie 2017, ordonanță emisă de procurorul în Procuratura raionului Cahul, Inna

Vîhodeț, cauza fiind remisă spre examinare în Judecătoria Cahul.

Ulterior, la 06 octombrie 2017, prin sentința Judecătoriei Cahul, nr. 1-

28/2017, s-a dispus: „ Se achită Scutari Iurie Pavel de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 310 alin. 1 Cod penal din motiv că fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunii ”.

Reclamantul a indicat că, procurorul, la 20 octombrie 2017 a contestat cu

recurs sentința din 06 octombrie 2017 a Judecătoriei Cahul.

Prin decizia din 15 august 2018 a Curții de Apel Cahul a fost respins recursul

ca nefondat și s-a menținut sentința din 06 octombrie 2017 a Judecătoriei Cahul,

sediul Central, prin care Scutari Iurie a fost achitat pe învinuirea de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 310 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului

nu întrunește elementele infracțiunii.

Reclamantul a menționat că, prin acțiunile organului de urmărire penală și ale

procuraturii, acțiuni îndreptate spre atragerea ilegală la răspundere penală, i-a fost

cauzat prejudiciu material și moral.

A mai susținut că, în cadrul examinării cauzei de către reclamant au fost

efectuate 18 deplasări pe ruta Chișinău - Cahul, tur - retur, la citarea organului de

urmărire penală, a procuraturii și instanței de judecată: 03 martie 2016 -

2

recunoașterea în calitate de bănuit; 18 mai 2016 - punerea sub învinuire; 19

ianuarie 2017 - finisarea urmăririi penale; 27 februarie 2017 - ședință de judecată

Judecătoria Cahul; 29 martie 2017 - ședință de judecată Judecătoria Cahul; 03

aprilie 2017 - ședință de judecată Judecătoria Cahul; 10 aprilie 2017 - ședință de

judecată Judecătoria Cahul; 17 mai 2017 - ședință de judecată Judecătoria Cahul;

12 iunie 2017 - ședință de judecată Judecătoria Cahul; 11 iulie 2017 - ședință de

judecată Judecătoria Cahul; 08 august 2017 - ședință de judecată Judecătoria

Cahul; 27 septembrie 2017 - ședință de judecată Judecătoria Cahul; 06 octombrie

2017 - ședință de judecată Judecătoria Cahul; 06 decembrie 2017 - ședință de

judecată Curtea de Apel Cahul; 14 februarie 2018 - ședință de judecată Curtea de

Apel Cahul; 26 martie 2018 - ședință de judecată Curtea de Apel Cahul; 23 aprilie

2018 - ședință de judecată Curtea de Apel Cahul.

Astfel, în total în cadrul examinării cauzei au fost parcurși 6 500,16 km și au

fost consumați 448,51 litri de motorină.

În acest context a specificat că, la data înaintării prezentei acțiunii prețul unui

litru de motorină EFIX la stațiile de alimentare cu combustibil a constituit 16,45

lei.

Astfel, prejudiciul material cauzat, urmare a deplasărilor efectuate în legătură

cu citarea organului de urmărire penală, procuraturii și instanței de judecată

constituie suma de 7 377, 98 de lei.

A mai susținut că, în perioada examinării cauzei activa în calitate de Director

al întreprinderii „IURS” SRL, având un regim de muncă de 5 zile pe săptămână,

fără normarea orelor de muncă. Fiecare prezentare la citarea organului de urmărire

penală, procuraturii și instanței de judecată îi consuma mai mult de 8 ore, or doar

deplasarea pe traseul Chișinău - Cahul, tur - retur, necesită o perioadă de timp mai

mare de 6 ore.

În consecință, în urma prezentării la citarea organului de urmărire penală,

procuraturii și instanței de judecată, în decursul a 18 zile lucrătoare, a fost în

situația de a le recupera din contul zilelor de odihnă, respectiv, mărimea salariului

ratat a constituit 4 312,78 de lei.

Totodată, a susținut că, pentru serviciile de asistență juridică din partea

avocatului în cadrul examinării cauzei penale a achitat suma de 10 500 de lei, fapt

ce se confirmă prin bonurile de plată nr. 028834 din 05.07.2016, nr. 332435 din

28.02.2017 și nr. 332513 din 13.08.2018, bonuri de plată eliberate de Cabinetul

Avocatului „Veaceslav Nemerenco”.

Astfel, consideră Scutari Iurie, că cheltuielile de asistență juridică suportate în

cadrul examinării cauze penale în sumă de 10 500 de lei sunt reale, necesare și

rezonabile.

Or, părțile au convenit asupra unu tarif fix, care este sub limita recomandării

Consiliului Uniunii Avocaților din Republica Moldova, recomandări aprobate prin

Decizia nr. 2 din 30 martie 2012 privind cuantumul onorariilor avocaților și

compensarea de către instanțele de judecată a cheltuielilor de asistență juridică, or

de către avocat au fost executate următoarele acțiuni: prima întâlnire cu

beneficiarul; participarea la acțiunile procesuale și la examinarea cauzei în ședință

de judecată - 18 acțiuni; sudierea hotărârilor judecătorești redactate și explicarea

lor beneficiarului. Conform Anexei nr. 2, la recomandările Consiliului Uniunii

Avocaților din Republica Moldova privind cuantumul onorariilor avocaților și

compensarea de către instanțele de judecată a cheltuielilor de asistență juridică,

3

onorariul în sumă fixă urma să constituie suma de 20 250 de lei, după cum

urmează: prima întâlnire cu beneficiarul - 750 lei; participarea la acțiunile

procesuale și la examinarea cauzei în ședință de judecată - 18 acțiuni - 18 000 lei;

studierea hotărârilor judecătorești redactate și explicarea lor beneficiarului - 1500

lei.

A adăugat că, pentru ridicare copiilor de pe materialele dosarului a fost

achitată suma de 242,80 de lei, fapt ce se confirmă prin ordinul de încasare a

numerarului nr. KAGO 4100 din 13 mai 2019.

Reclamantul a menționat că, prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală și ale procuraturii, acțiuni îndreptate spre atragerea ilegală la răspundere

penală, i-a fost cauzat și un prejudiciu moral care constă din: suferințe fizice și

psihice, denigrarea reputației personale. Or, pe parcursul examinării cauzei a fost

supus suferințelor fizice legate de suportarea înrăutățirii stării de sănătate, deoarece

fiind diagnosticat cu XXXXX, și XXXXX de 3 ori în 2015 când a fost efectuat

XXXXX, în uma deplasărilor îndelungate, pe o distanță de 361,12 km, la volan

mai mult de 6 ore pe zi, i-au fost cauzate mari dureri fizice.

Reclamantul a menționat că a avut de retrăit stări psihice nesatisfăcătoare, pe

care le consideră ca fiind un prejudiciu moral.

Mai mult, despre faptul că se află sub urmărire penală au aflat și colegii de

muncă, prietenii, medicii la care se tratează și persoanele cunoscute. Astfel i-a fost

grav afectată reputația personală.

Reclamantul a învederat că, apreciază prejudiciul moral cauzat la suma de 145

000 de lei, ceea ce constituie câte 5 000 de lei pentru fiecare lună de zile supus

suferințelor fizice, psihice și denigrării reputației personale.

A solicitat instanței de judecată încasarea din contul statului prin intermediul

Ministerului Justiției a prejudiciului material cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală și ale procuraturii în mărime de 22 433,56 de lei,

repararea prejudiciului moral în mărime de 145 000 de lei și compensarea

cheltuielilor judiciare în sumă de 4 500 de lei.

Prin hotărârea din 22 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a admis parțial acțiunea. S-a încasat, din bugetul de stat, prin intermediul

Ministerului Justiției în beneficiul lui Scutari Iurie prejudiciul material compus din

asistența juridică acordată la examinarea cauzei penale de în mărime de 10 500 de

lei și pentru xerox-75 de lei, în sumă totală 10 575 de lei, prejudiciul moral în

mărime de 15 000 de lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3 500 de lei.

În rest, acțiunea a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 22 decembrie 2021, și

ulterior la 24 martie 2022, Ministerul Justiției a depus apel prin care și-a exprimat

dezacordul cu hotărârea instanței de fond.

Invocând netemeinicia hotărârii primei instanțe, la 17 mai 2022, avocatul

Nemerenco Veaceslav, în interesele lui Scutari Iurie a declarat apel incident, prin

care a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii instanței de fond cu

emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Ministerul Justiției și apelul incident declarat de Scutari Iurie și s-a

menținut hotărârea din 22 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, prin prisma art. 1, 2, 3, 7, 11 alin. (1) al Legii privind

modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

4

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545-XIII din

25 februarie 1998, art. 19, 1398,1405, 2007, 2037 Cod civil, art. 23 alin. (3), 66

alin. (3), 524, 525 alin. (1) Cod de procedură penală, în coroborare cu actele

cauzei, Colegiul a apreciat că, prima instanța a determinat corect raportul juridic

dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei au fost

stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate a dat apreciere completă,

obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată, adoptată cu

respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.

În contextul pretențiilor deduse judecății, Colegiul a menționat că, instanța de

fond just a stabilit că Scutari Iurie, în baza prevederilor art. 2007, 2037 Cod civil,

și art. 11 alin. (1) al Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, are dreptul de a solicita

repararea prejudiciului moral pentru supunerea neîntemeiată la urmărire penală.

Totodată, Colegiul a remarcat că, reclamantul solicitând încasarea venitului

ratat, urma să dovedească mărimea beneficiului care nu a fost obținut din cauza

încălcării obligației, precum și legătura cauzală, fiind totodată importantă la

calcularea mărimii venitului ratat, de stabilit că ar fi trebuit de obținut în condițiile

normale ale circuitului civil, în speță a raporturilor de muncă.

Prin urmare, instanța de fond corect a stabilit că pretenția revendicată de

reclamant, nu atinge gradul de certitudine necesar, or neachitarea salariului pentru

perioadele invocate se datorează acțiunilor voluntare ale reclamantului, dar nu

urmare a demersurilor organului de urmărire penală sau instanței de judecată.

Cu referire la cheltuielile suportate pentru acordarea asistenței juridice în

sumă de 10 500 de lei și cheltuielile pentru xerox în mărime de 75 de lei, Colegiul

a notat că, instanța de fond întemeiat le-a încasat, deoarece s-a dovedit că,

reclamantul, pe tot parcursul anchetei preliminare și examinării cauzei penale în

instanță a fost asistat de un avocat licențiat și, reieșind din mărimea lucrului

efectuat, durata examinării cauzei penale, numărul de acțiuni de anchetă și ședințe

de judecată, această sumă fiind una reală și rezonabilă, la fel ca și plata pentru

xeroxarea documentelor necesare pentru înaintarea acțiunii în instanță.

Cât privește pretenția privind încasarea prejudiciului moral, cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și procuratură, în mărime de 145

000 de lei, Colegiul a reținut că, instanța de fond cu aplicarea corectă a legii

materiale care guvernează raportul juridic litigios, creând condiții obiective

participanților la proces, justificat a ajuns la concluzia temeiniciei parțiale a

acțiunii, corect a determinat mărimea compensației pentru prejudiciul moral cauzat

lui Scutari Iurie ca urmare a acțiunilor ilegale a organului de urmărire penală.

Astfel, prima instanță apreciind corect circumstanțele cauzei și valorificând

prejudiciul moral suportat de Scutari Iurie, în corespundere cu prevederile

legislației în vigoare, a admis parțial acțiunea, însă suma solicitată în mărime de

145 000 de lei fiind una exagerată, sumă pe care instanța de fond a micșorat-o și a

dispus încasarea prejudiciului moral în sumă de 15 000 de lei, Colegiul

considerând că suma dispusă spre încasare de instanța de fond este una întemeiată

și reală suferințelor cauzate, care constituie de altfel o satisfacție echitabilă în

sensul Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998.

Astfel, instanța de apel a notat că, nu pot fi reținute criticile apelantului

Ministrerul Justiției, precum că prima instanță acordând cu titlu de compensație

5

morală suma de 15 000 de lei, pentru prejudiciul cauzat în urma acțiunilor ilicite de

către organul de urmărire penală instanța de judecată nu a ținut cont de prevederile

art. 219 alin. (4) CPP, or prima instanță a constatat faptul că, în urma acțiunilor

organelor de drept ale Republicii Moldova, Scutari Iurie a suferit retrăiri psihice și

stare de stres și respectiv un prejudiciu moral.

La 24 august 2022, Ministerul Justiției a declarat recurs, prin care a solicitat

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi

hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel la examinarea cauzei a

încălcat esențial și a aplicat eronat normele de drept procedural și material, ceea ce

a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de

judecată a normelor legale aplicabile speței.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 31 mai 2022 și a

expediat-o participanților la proces la 11 și 13 iulie 2022, fapt confirmat prin

scrisoarea de expediere (f.d.188-189), însă, Ministerului Justiției aceasta i-a fost

expediată la o adresă electronică greșită.

Astfel, recursul declarat la data de 24 august 2022, se consideră depus în

termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 19 septembrie

2022 instanța de recurs a comunicat intimaților recursul, informând despre

necesitatea depunerii referinței.

Referințe la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin.(2) Cod de procedură

civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu au parvenit.

Examinând temeiurile recursului declarat de Ministerul Justiției, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul ca inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

6

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ministerul Justiției nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Ministerul Justiției ca fiind inadmisibil.

7

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ministerul Justiției împotriva

deciziei din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

8